1,062 matches
-
mătase și cu o trapă la intrare. Există, de asemenea, și alte familii ce-și sapă vizuini cu o trapă la intrare, de exemplu Liphistiidae, Barychelidae, Cyrtaucheniidae, mai rar la Idiopidae și Nemesiidae. Unele specii din genul "Conothele" nu construiesc vizuină, dar țes un tub de mătase cu trapă și cu fisuri înpereții tubului. Spre deosebire de alți păianjeni migalomorfi, au un rastellum pe chelicere, asemănător unor „dinți” sau „spini” pe fiecare colț. Rastellumul este folosit pentru a săpa și a aduna solului
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
un tub de mătase cu trapă și cu fisuri înpereții tubului. Spre deosebire de alți păianjeni migalomorfi, au un rastellum pe chelicere, asemănător unor „dinți” sau „spini” pe fiecare colț. Rastellumul este folosit pentru a săpa și a aduna solului în timpul construcțieie vizuinii. Păianjenii din genul "Cyclocosmia" sunt neobișnuiți, datorită prezenței unei plăcuți dure pe partea posterioră a opistosomii, care acționează ca un scut împotriva viespelor parazite. Cu ajutorul pedipalpilor și picioarelor, ei țin trapa închisă, atunci când sunt deranjați. E foarte să greu să
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
din genul "Cyclocosmia" sunt neobișnuiți, datorită prezenței unei plăcuți dure pe partea posterioră a opistosomii, care acționează ca un scut împotriva viespelor parazite. Cu ajutorul pedipalpilor și picioarelor, ei țin trapa închisă, atunci când sunt deranjați. E foarte să greu să observi vizuina unui astfel de păianjeni, deoarece ea este bine camuflată cu particule de sol, frunze, crenguțe. Trapa se deschide asemenea unei uși, fiind alipită de peretele vizuinii cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
picioarelor, ei țin trapa închisă, atunci când sunt deranjați. E foarte să greu să observi vizuina unui astfel de păianjeni, deoarece ea este bine camuflată cu particule de sol, frunze, crenguțe. Trapa se deschide asemenea unei uși, fiind alipită de peretele vizuinii cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie de
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
deoarece ea este bine camuflată cu particule de sol, frunze, crenguțe. Trapa se deschide asemenea unei uși, fiind alipită de peretele vizuinii cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie de vizuină, păianjenul sare brusc și o înțeapă cu chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie de vizuină, păianjenul sare brusc și o înțeapă cu chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie de vizuină, păianjenul sare brusc și o înțeapă cu chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
se apropie de vizuină, păianjenul sare brusc și o înțeapă cu chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care caută vizuină pentzru a depune ouăle în corpul
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care caută vizuină pentzru a depune ouăle în corpul păianjenilor. Larvele eclozate din aceste ouă consum păianjenul din interior. Ummidia este răspândită în sudul Statelor Unite. "Bothriocyrtum californicum" este comun pe coasta Pacificului. Genul "Cyclocosmia", include 7 specii, se găsește în SUA, Mexic, Guatemala
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
care unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece ei sunt activi și vânează prada rătăcind prin junglă, și nu folosesc pânză, nu prind victima din ambuscadă sau vizuină. Păianjenii călători brazilieni sunt animale nocturne, ziua ei se ascund în interiorul mușuroiului termitelor, sub bușteni, pietre, pe plantațiile de banane sau alte bromeliacee. Specia "Phoneutria nigriventer" a fost observată să se ascundă în locuri întunecoase și umede din apropierea localităților umane
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
excesivă, „țintuit la pat” de o boală cumplită. "Inimi cicatrizate", roman în care descoperim începutul bolii sale (morbul lui Pott la coloana vertebrală), care-l va doborî mult prea timpuriu. Ultimul său volum, tipărit postum de amicul său Sașa Pană, "Vizuina luminată", un "jurnal de sanatoriu", închid trăirile sale. Tânărul critic Eugen Ionescu a făcut pentru prima oară o apropiere între scrisul său și cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, într-adevăr, „să se frângă... ca un copac rupt
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
suedeză, însă acestea sunt rare. Litera é este rareori folosită pentru a indica faptul că accentul cade pe ultima silabă ce conține litera "e", în special în cuvintele în care schimbarea accentului presupune schimbarea semnificației (de exemplu "ide" și "idé", „vizuină de iarnă” sau „idee”), dar și în unele nume, cum ar fi "Kastrén". Și mai rar, alte accente acute sau grave pot fi observate în nume sau unele cuvinte străine împrumutate. Litera à este folosită pentru a face referire la
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
Prima durere", "Un artist al foamei", " O femeie mică" și "Josephine cântăreața, sau Poporul șoarecilor") având ca temă principală arta, condiția artistului, relația acestuia cu publicul și tema autoperfecționării care devine obsesie și nevroză. Ultima povestire a scriitorului este considerată "Vizuina" ("Der Bau"), o lucrare neterminată despre un animal nespecificat care își construiește ample galerii subterane pentru a se apăra de un prădător ce îi domină imaginația. În timpul unei vacanțe din iulie 1923 la Graal-Müritz, pe coasta Mării Baltice, Kafka o cunoaște
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Colonia penitenciară" ar putea fi chiar Insula Diavolului, mai ales că Ofițerul și Exploratorul vorbesc limba franceză. Desigur, nu toate interpretările istorice se limitează strict la studiul antisemitismului crescând din prima jumătate a secolului al XX-lea. Spre exemplu, povestirea "Vizuina" poate fi comparată cu paranoia socială din Primul Război Mondial și lumea „subterană” a tranșeelor. Milan Kundera îl critică pe Max Brod pentru faptul că a încercat să mitologizeze biografia lui Kafka, să o transforme în hagiografie. De asemenea, patosul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
din prima frază cititorul este confruntat, fără formalitățile unei expozițiuni, cu șocantul conflict central. "In medias res" începe și "Colonia penitenciară", introducând mașinăria-suprapersonaj prin cuvintele de o emoție cu greu stăvilită ale Ofițerului, « Este un aparat deosebit ». La fel și "Vizuina": « Am construit vizuina și pare să fie o izbândă. » Unii critici au observat că, într-un anumit sens, personajele lui Kafka mor încă de la începutul operei, deoarece, așa cum formulează Maurice Blanchot, Kafka însuși « se simte deja mort, acest lucru îi
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
cititorul este confruntat, fără formalitățile unei expozițiuni, cu șocantul conflict central. "In medias res" începe și "Colonia penitenciară", introducând mașinăria-suprapersonaj prin cuvintele de o emoție cu greu stăvilită ale Ofițerului, « Este un aparat deosebit ». La fel și "Vizuina": « Am construit vizuina și pare să fie o izbândă. » Unii critici au observat că, într-un anumit sens, personajele lui Kafka mor încă de la începutul operei, deoarece, așa cum formulează Maurice Blanchot, Kafka însuși « se simte deja mort, acest lucru îi este un dat
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
prin izolarea fizică și emoțională ("Metamorfoza") sau îndepărtarea omului de propriul temei ("Castelul", "Marele zid chinezesc"). În "Un artist al foamei", Kafka se întreabă care este condiția artistului într-o societate modernă și dacă mai poate exista artă fără public. "Vizuina" are în prim-plan teroarea perpetuă, paranoia, angoasa, iar "Vânătorul Gracchus" prezintă, ca și "Castelul", o existență futilă. O temă aproape omniprezentă este birocrația, care însumează multe din problemele înșirate mai sus: alienare, futilitate, teroare, autoritate, culpabilizare și lege arbitrară
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de existență neîmplinită, condamnată ratării: Câțiva protagoniști reflectă, mai mult sau mai puțin, condiția artistului: neputincioasă ("Un doctor de țară"), parazitară ("Metamorfoza"), perfecționistă ("Prima durere"), capabilă de sacrificiul suprem ("Un artist al foamei"), dirijată de o forță viscerală să creeze ("Vizuina"). Multe personaje ale lui Kafka își definesc identitatea prin funcția pe care o ocupă. În "Colonia penitenciară", "Marele zid chinezesc", "Prima durere" sau "Un artist al foamei", numele este complet anihilat de importanța unor titulaturi ca Exploratorul, Ofițerul, Soldatul, Împăratul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Franței sunt deja puse la încercare. Și voi, și eu, trebuie să ne unim în spatele noului nostru conducător, și cu puterile noastre unite, și cu nestrămutatul curaj să luptăm și să muncim până când această fiară sălbatică ce a sărit din vizuină spre noi va fi dezarmată și răsturnată. Regina Elisabeta i-a spus lui Chamberlain că fiica ei, Prințesa Elisabeta, a plâns când a auzit anunțul. Churchill și-a exprimat, în scris, recunoștința pentru disponibilitatea lui Chamberlain de a rămâne alături de
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
-l beau. Și piscurile-l sug. // Dar ajuns pe mușchiul vârfurilor aspre, / cerul viu îi curge pe spinare / și văzduhul gâlgâind de astre / îl cuprinde-ntr-o lichidă-mbrățișare. // Lângă lup se gudură zănoage, / Feriga se bucură că-l simte, / vizuini flămânde și bârloage / cu urechi ciulite-i sar 'nainte. // Părul ca o ceață grea pe spate / se sbârlește de tăcere și de veac. / Stâncile îi joacă-n ochi, mirate, / botul linge umbrele, buimac... // Stă pe muchea gresiilor crunte, / năucit de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
ale femelei cu chelicerele și pedipalpii și se mișc în urmă, pana cand femelă nu-și va ridica opistosoma. Masculii depun un spermatofor pe substrat și cu ajutorul unei formațiuni ale pedipalpilor îl introduce în orificiul genital femel. Femelele sapă o vizuina și depun până la 12 - 40 de ouă într-un sac special pentru a menținea umiditatea. În acest timp, femelă își protejează ponta și o anexază de opistosomă. Dezvoltarea embrionara durează 4 - 5 săptămâni. După eclozare juvenilii urca pe spinarea memei
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
prin două perechi de plămâni. Organele filiere sunt localizate median, pe partea ventrală opistosomă, între segmentele 4 și 5. Sistemul nervos este prezent și în opistosomă prin ganglioni. Acești păianjnei nu folosesc mătasea în mod activ la vânătoare. Intrarea în vizuina lor este înconjurată de fire de mătase. La atingerea lor de către vreo insectă, acestea vibrează. Păianjenul, simțind vibrația, iese din vizuină și atacă victima. Subordinul cuprinde puține specii, grupate într-o familia, Liphistiidae, și cinci genuri, răspândiți numai în Asia
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
este prezent și în opistosomă prin ganglioni. Acești păianjnei nu folosesc mătasea în mod activ la vânătoare. Intrarea în vizuina lor este înconjurată de fire de mătase. La atingerea lor de către vreo insectă, acestea vibrează. Păianjenul, simțind vibrația, iese din vizuină și atacă victima. Subordinul cuprinde puține specii, grupate într-o familia, Liphistiidae, și cinci genuri, răspândiți numai în Asia de Est. Opisthothelae este un subordin de păianjeni care cuprinde specii cu opistosoma nesegmentată. De obicei, pedipalpii sunt mai subțiri și
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături în vizuinile altor animale sau își țese pânze în locuri retrase și uscate: grajduri, dulapuri, paturi, pivnițe. Pânzele sunt neregulate. În casele oamenilor el preferă cartonul, deoarece imite culoare scoarței copacilor pe care trăiește. El a fost găsit și în cutii deșarte
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]