114,044 matches
-
investiție în presa centrală a apărut un anunț în mai multe ziare că NATO vrea să investească în România. Cronicarul s-a abținut atunci să amendeze bulversanta știre, cu precizarea că NATO nu se ocupă de investiții. Poate o fi vorba de achiziții, poate de sprijin militar ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de invocare, privind prolificitatea", cu sensul "să fie ultimul copil dorit"; ar reprezenta deci o tentativă magică de oprire a șirului nașterilor într-o familie. Că numele "românului generic" putea
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
caracterul popular nefiind tocmai exaltat de atitudinile critice și de proiectele educative ale învățaților iluminiști. Ambele nume sînt folosite (coincidență, aluzie sau reminiscență) de Budai-Deleanu, cînd pledează, în Dascălul românesc..., pentru necesitatea diversificării stilistice. Exprimînd opoziția cea mai clară între "vorba sau limba muselor" și "vorba de obște", autorul constată că "puțini foarte sînt care să să fie înălțat oarecumva preste gloată cu voroava lor, sau vrînd a să depărta de vorba cea de toate zilele"; însă "aflîndu-ne în vreo soțietate
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
de atitudinile critice și de proiectele educative ale învățaților iluminiști. Ambele nume sînt folosite (coincidență, aluzie sau reminiscență) de Budai-Deleanu, cînd pledează, în Dascălul românesc..., pentru necesitatea diversificării stilistice. Exprimînd opoziția cea mai clară între "vorba sau limba muselor" și "vorba de obște", autorul constată că "puțini foarte sînt care să să fie înălțat oarecumva preste gloată cu voroava lor, sau vrînd a să depărta de vorba cea de toate zilele"; însă "aflîndu-ne în vreo soțietate aleasă", între "persoane de frunte
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
necesitatea diversificării stilistice. Exprimînd opoziția cea mai clară între "vorba sau limba muselor" și "vorba de obște", autorul constată că "puțini foarte sînt care să să fie înălțat oarecumva preste gloată cu voroava lor, sau vrînd a să depărta de vorba cea de toate zilele"; însă "aflîndu-ne în vreo soțietate aleasă", între "persoane de frunte", "atunci de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure". Dintre cele două nume, Bucur e folosit și în prima variantă a
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
atât de necesare ocolirii informațiilor eronate ori umplerii golurilor biografiei scriitorului. Lăsând de o parte atâtea alte argumente, nu fără părere de rău, nu îmi îngădui să nu semnalez unul, la care Dorina Grăsoiu ține, fiind propria-i descoperire. Este vorba de traducerea de către Caragiale a unui text despre Giosué Carducci, semnat de Edouard Rod, publicat în "Nouvelle Revue". Insistând asupra întâietății acestei traduceri "asupra tuturor informațiilor sau tălmăcirilor din Carducci, înțelegem o dată în plus, importanța ei atât în contextul literar
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
un scenariu inspirat, are actori mari, are o echipă de clasă și avizată (în sensul că mulți, de la operator pînă la machieur, au lucrat, odinioară, cu Maria Callas). Ar fi putut fi un film splendid. În schimb, e un film, vorba cîntecului, "banal à pleurer"! Mizanscena, decupajul, dirijarea actorilor, totul trădează nesiguranță, sau soluții la-ndemînă, sau, uneori, chiar prost gust (v. începutul șablonard, v. culoarea de "carte poștală ilustrată" în care e pus în pagină amorul celor doi artiști homosexuali). Dacă
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
de plachete publicate - rostind sentențios sub privirile topite de admirație ale elevelor de la Liceul Sanitar: „Ce se face atîta caz? În fond, cine-i dom’le Manolescu (Patapievici, Simion sau cine doriți) ăsta? Cîte cărți a publicat?" Nu, nu este vorba de nici un fel de complot. Nici SRI-ul, nici revistele de cultură, nici „găștile" literare nu își pierd vremea croind planuri de neutralizare a geniului literar al lui X sau Y. Dacă există o cauză a tăcerii criticii în fața anumitor
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
planuri de neutralizare a geniului literar al lui X sau Y. Dacă există o cauză a tăcerii criticii în fața anumitor producții editoriale, ea poartă un nume: pudoare. În general, prin comentarii critice, un autor (din categoria celor despre care este vorba aici) înțelege un text în care să fie ridicat în slăvi. Orice îndoială a criticului este privită ca o mică vendetă generată de invidie sau ca un semn de diletantism. Or, de cele mai multe ori, pus în fața unor producții literare înfiorător
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
Groznyi, în care a fost vizată cu bună știință o populatie civilă, din care de altfel jumătate erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat, exercitat de o armată. Occidentul nu distinge însă între cele două definiții ale
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
civilă, din care de altfel jumătate erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat, exercitat de o armată. Occidentul nu distinge însă între cele două definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
respectabilitate, atît din partea europenilor, care l-au întîlnit pe Puțin încă în vara lui 2000, la Berlin, Madrid și Romă, cît și din partea lui Bush, care l-a privit în ochi în ranch-ul sau și a zis că e vorba de un om foarte onorabil. Sigur, 11 sept. a complicat lucrurile, dar cred că, în esență, democrațiile occidentale dau dovadă de irealism. Amintiți-vă Afganistanul. Armata Roșie, sovietică, a invadat Afganistanul și vreme de 10 ani a demolat orașele și
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
arunce în aer centrale nucleare sau instalații petroliere? D.A.: Dar răposatul președinte cecen Dudaiev amenință deja acum 10 ani că va arunca în aer centrale nucleare în Rusia. A.G.: Da, dar n-a făcut-o. Trebuie să distingem între niște vorbe imprudente și voință de a nu recurge la terorism, dorința afirmata în permanență de actualul președinte cecen Mahadov. Trebuie negociat cu Mahadov, altminteri, tinerele generații, care n-au cunoscut din partea Rusiei decît o brutalitate și o cruzime de neimaginat nu
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
amploare, în ciuda războiului pe care se pregătesc să-l pornească împotriva zombalilor lor. Dar poate de aici vine și ultimul nostru motiv de liniște. Cartea a fost tare bine primită de subspecia de oameni numită critici literari, or - acestea sunt vorbe ce mi le-a spus Excelența Voastră - să-i descrii cuiva o carte de povești e ca și cum i-ai povesti un vis. Cu cît vorbești mai mult, cu atît îl îndepărtezi mai tare pe cel ce ascultă de miezul poveștii
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
și cu buzduganul în mână"? Poate prin cezariană. Cine-a mai auzit de cultul tarantulelor negre din cutia toracică a zmeului sur de văgăună? Scrie Eliade despre așa ceva? Poate Delumeau? Cum îi pot fi atribuite Animicștiutorului (ce mai nume!) „numeroase vorbe de înțelepciune"? Hasmațuchi, se știe bine, e un ingredient culinar francez. Ce vrea să insinueze autorul? Iar în ceea ce privește descrierea Tărâmului Celălalt de sub arcul carpatin, bănuiesc un plagiat după Jules Verne (Călătorie spre centrul Pământului, Ed. Ion Creangă, p. 314, traducere
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
deosebite ce i se oferă unui mare creator nu pot fi deloc puține, faptul că întîlnirea pe care a avut-o cu Radu Sergiu Ruba este menționată în carte capătă o rezonanță ce nu se cuvine a fi neglijată. Este vorba de întîlnirea de la Choisel, din ziua de 29 iunie 2000, consemnată de prozatorul francez în jurnalul său în portofoliul lunii iulie. De altfel, Ruba a realizat atunci un incitant interviu cu Tournier, publicat în premieră în România literară și reluat
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
sperând că am circumscris oarecum teritoriul dezbaterii, a doua chestiune presantă era definirea criteriilor integrării, evitându-se pe cât posibil jenantul rodaj al termenului în varii contexte. Unul dintre repondenți (Mircea Iorgulescu) a pus la îndoială proprietatea cuvântului integrare când este vorba de literatură și nu de politică sau economie, ca în cazul extinderii Uniunii Europene. Criticul român de la Paris are dreptate, într-o primă instanță, să-și afișeze scepticismul. Între România și Republica Moldova, în anii de după căderea Zidului, termenul de integrare
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
ea, doar aparent paradoxal, nu s-a numit ocupația sovietică, ale cărei consecințe au generat privațiunile de după 1989, ci a fost "identificată" la celălalt pol: în persoana intelectualilor democrați și unioniști (e drept că "democrați" și "unioniști" mai mult cu vorba, dar foarte pragmatici în aranjamente personale). Pe de altă parte, România însăși, după destule ezitări, a intrat în cărțile integrării europene și euroatlantice, preferând să "conserve" relația cu Republica Moldova (de unde, mai cu seamă în ultimii doi ani, a primit vești
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
provincii. Cum bine se știe, în lipsa scriitorilor și a intelectualilor valoroși din România, Basarabia - animată acum un deceniu de euforia libertății și a "rădăcinilor" istorice regăsite - a căzut, cu inocență, în plasa demagogiei național-comuniștilor ceaușiști (nu cred că a fost vorba de un scenariu premeditat de compromitere, pur și simplu, una a fost "cererea" și alta "oferta"!). Cu atât mai bine, cazul este clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
91. Investitorul străin nu-și permite să circule în România cu automobile de lux, spre deosebire de omul de afaceri autohton. Așa că nu pot să nu mă întreb și eu de ce au fost luați la ochi străinii în ultimele luni? Repet, e vorba despre străini onorabili, cu afaceri la vedere, nu de inși care ar putea fi bănuiți de legături cu Al Quaida sau cu regimul lui Saddam Hussein. Nu mai are SRI-ul ce să facă? Poate dă o mînă de ajutor
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
puternic solicitate de regimul dictatorial de atunci, încît nu mai aveau interesul dar mai ales libertatea să se gîndească măcar la ceea ce a fost înaintea lor. Au fost cazuri în care se fereau să se întîlnescă și să stea de vorbă cu oameni din epocile anterioare, care mai trăiau. - Domnule Martinescu, eu mă refer la generația care are acum vîrsta de 20-30 de ani. - Ei au cu totul alte viziuni; în iureșul globalizării sunt preocupați mai mult de problemele internaționale decît
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
bani sau de bancă din parc, ședință de parlament sau ședință de bloc, Crăciun sau An Nou la care omniprezentul premier să nu-și exbibe masivul trup. Probabil că dl. Năstase se crede popular. Se înșală: e doar agasant. Și, vorba lui Argetoianu, ";o dictatură poate să terorizeze, dar nu trebuie să exaspereze!" Firește, dictatura năstăsiotă e de altă natură decât aceea pe care, nu neapărat în glumă, o preamărea celebrul politician și memorialist. Argetoianu vorbea despre România lui Carol al
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
regula cea mai respectată. Există acea găselniță populistă a chestionării omului de pe stradă, cultivată cu fervoare. Nu este discuție între specialiști (sau pretinși specialiști, mă rog), pe vreo temă la ordinea zilei, care să nu fie întreruptă de moderator cu vorbele: - dar să vedem ce crede și omul de pe stradă! Și se dă un filmuleț, și reporterul întreabă despre măsurile guvernului, dacă sunt bune sau rele, și răspunsul vine tăios-bosumflat: știe ei ce face! Am aflat ce gândește omul de pe stradă
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
și militarii, să zicem, ca să se bucure de rețele paralele de spitale, case de odihnă, terenuri de sport, facilități la transportul public și priorități la locuințe? Ce produc ei pentru țară, că de "liniște" și "siguranță" nici nu poate fi vorba? A-l impozita pe sezonierul care lucrează câteva luni la mare și a-l obliga să plătească taxă pe camera, de obicei mizeră, pusă la dispoziție de patron, dar a nu percepe decât chirii minuscule burtă-verzimii purtătoare de arme și
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Daniel Tei "Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi. Daniel Tei: - Stimată doamnă Margareta
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]