1,940 matches
-
vând vorniciile și pradă totul, motiv pentru care toți trăiesc cu o teamă continuă și se gândesc la orice, numai la mântuirea sufletului nu. Spunea și cum ne-a fost dăruită din partea domnitorului o biserică în Iași, construită de un vornic grec, Postelnicul Rennaci, împreună cu o casă din preajmă pentru misionari: Pr. Petricca a adus actul cedării la Constantinopol consemnându-l Pr. Prefect Circhi. E vorba despre istoria primei noastre biserici și case în capitala Moldovei, iar situația e singulară ca
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine și atunci domnul l-a trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule: „Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic mare...scriem și mărturisim cu acest zapis al mieu...(precum) am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu...locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru care au mers un armaș și n-au mai plinit și este grabă pentru graba mănăstirii Trii Sfetitele.” Mare necaz cu „șindilele”, pentru că la 27 ian. 1743 (7251) „O carte s-au scris la dumnealui Iordache Roset biv vel vornic...Viind carte domnii meli, să dai poroncă pietrenilor (Neamț) să facă o sută de mii de șindilă pentru treaba mănăstirii Trii sfetitilor...și să le dai poroncă ca să o facă cum mai în grabă și să o încarci și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dăruit mănăstirii o prisacă cu pomi pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși vodă Istratie Dabija, care la 16 iunie 1662 (7170) întărește mănăstirii Aron Vodă o parte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai pe la începutul vorbirii spuneam despre mănăstirea Aron Vodă că desele închinări și treceri de la călugării greci la cei moldoveni nu au priit nicicum mănăstirii. Deși la 19 iunie 1742 (7250) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica se afla tot în „lipsă și slăbiciune, din tâmplarea vremurilor.” Prin 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere.” Lucrurile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aceea sfântă mănăstire,...o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroieștii, anume Cudreavenții.” La 30 aprilie 1618 (7126), Radu Mihnea voievod a întărit egumenului Galathion stăpânirea asupra bisericii Sfântul Dimitrie din Galați, ctitorită de Cârstea, mare vornic, și dăruită mănăstirii Sfântul Sava din Iași de soția acestuia, Anghelina: „Să fie metoh cu tot ce a dat și a întărit cneaghina Anghelina acelei sfinte biserici cu tot venitul, odăjdiile care sânt în acea biserică și cu viile ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
călugării de la Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul...să caute semnele acelui loc...precum spune diresul de la Barnovschi vodă și cum vor afla să puie stâlpi. Si s-au aflat acea moară a lui Marco Rusul pre hotarul svintei mănăstiri Hlincii. Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au ședzut în dugheană câtăva vreme, dându-și chirie locului, după tocmala ce avusese cu răposatul egumen.” Noul egumen a cerut o chirie mai mare, iar dacă n-o poate plăti „să iasă din dugheană” și să primească prețul dughenii. Vornicii de poartă au prețăluit dugheana la 77 de lei. Vasilie a primit însă doar 30 de lei. Restul de 47 de lei o să-i primească mai pe urmă. Acest „mai pe urmă” au însemnat paisprezece ani și bietul Vasilie tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai bine.” - Vecinii credeau, mărite Spirit, că e ușor să încalci hotarele mănăstirii Socola, dar se înșelau, pentru că maicile își apărau averea cu strășnicie. Iaca o nouă pricină de hotărnicie a moșiilor Socolei. O aflăm din anafora scrisă de Pilat, vornic de poartă, către Constantin Duca voievod, la 21 septembrie 1694 (7203): „Facem știre mării tale că viindu la noi călugărițele de la svânta mănăstire de la Socola ca să mergem să le alegem hotarul satului Iezărenilor și a Găurenilor.” Vecinii însă nu încetau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la drum.” - Să ne întoarcem, omule bun, la judecățille călugărițelor cu cei care împresurau moșiile sau luau din averea mănăstirii. Una din pricini s-a judecat la 24 dec. 1666 (7175), în vremea lui Iliaș Alexandru voievod. Pârâtul era Gheorghe vornicul, de târgul Iași, care pretindea că un loc de prisacă de pe moșia mănăstirii Socola îi aparține. Călugărițele nu s-au lăsat și au spus „cum acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au arătat și uricul acel de danie.” Ca un făcut, mărite Spirit, am dat din nou de o pricină între sfintele mănăstiri. Din anafora lui Cârstian, vornic de poartă către Constantin Cantemir voievod, scrisă la în mai 1690 (7198), aflăm că egumenul mănăstirii Sfântul Ioan (Zlataust) s-a judecat cu călugărițele de la mănăstirea Socola pentru un hotar. „Milostive și luminate doamne...Facem știre mării dumitale...(că) am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
judecat cu călugărițele de la mănăstirea Socola pentru un hotar. „Milostive și luminate doamne...Facem știre mării dumitale...(că) am strânsu oameni buni...și așe și egumenul și călugărițele au ales pe un om bătrân...carile ...știe hotarăle precum stau.” După ce vornicul de poartă Cârstian arată pas cu pas locul vechiului hotar, spune: „Pân-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boierul nostru Paun vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirei în Codru, din loc domnescu; Si am trimis pe boieriul nostru, Irimicea vornicul, cu mulți boieri și oameni buni și au socotit de au ales hotarul și au stâlpit din toate părțile...Si hiind sfânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni răi le-am dat să-și facă și poslușnici, să hie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iaste închinată la luminatul și Sfântul Mormânt a lui Hristos, și acea sfântă biserică este nesăvârșită, deci să aibă acești boieri a săvârși și acolo dintr-acești bani,cu cât vor socoti că se va săvârși.” „Acești boieri” erau Gavrilaș vornicul și Costin postelnicul, iar banii proveneau dintr-o afacere cu niște moșii, făcută de Miron Barnovschi pe când nu era încă domn. Despre pioșenia lui Miron Barnovschi voievod, postelnicul Toma Cantacuzino își amintea: „In multe nopți l-am zărit pe la miazănoapte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu pomăt cu tot le-am dat svintei mănăstiri Barnovschi.” - Vine apoi Moise Moghila voievod la 25 aug. 1633 (7141) și întărește mănăstirilor Barnovschi și Bârnova stăpânirea asupra pivniței ce se afla în Iași „unde a fost casa lui Ureche vornicul” și scutește pe Neculai, omul de la pivniță, de toate dările și angheriile. Iată însă că peste Tara Moldovei au venit tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmelnițchi. Au ars și au prădat Iașii și Suceava. Atunci actele unor danii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri cu toate veniturile lui.” Aici vodă scrie așa cum de fapt ședeau lucrurile. Mănăstirea Golia era metoh al mănăstirii Vatoped. Văd aici, mărite Spirit, o nouă danie. Cea a lui Ionașco Cujbă, fost mare vornic din 12 martie 1639 (7147). El dăruiește Goliei o falce de vie în Dealul cel Bătrân de la Sorogari. - Voievozii au mai dăruit mănăstirii Golia câte 100 de lei pe an din vama domnească și câte 8 ocă de untdelemn pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, din sus de târgu de Iași.” - Se vede treaba, mărite Spirit, că vodă Constantin Duca își pusese în gând să înzestreze gospodărește noua mănăstire. Pentru aceea, la 12 oct. 1702 (7211), poruncește lui Gheorghieș vornic de poartă „a merge la Vacota, ce iaste pe Ciric, în sus, care iaste loc domnesc...și să socotească și să arate și să dreptedză hotarul acelui loc...Căci acel loc m-am milostivit...și l-am dat danie și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acestea nu erau de nebăgat în seamă.Neliniștit cum mă știi, mărite Spirit, răscolind printre zapise, am dat peste cel al lui Constantin Duca voievod, din 16 dec. 1701 (7210), care spune: „Dat-am carte domnii mele boieriului nostru, Pilat vornicul de poartă, ca să fie volnic...a merge aice, împregiurul târgului, la mănăstirea Copoului...și să aibă a hotărî și stâlpi o bucată de locu din locul domnescu, ce iaste a târgului Iașilor, cu vii și cu câmpu de arat și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit, dar nu știu cum se întâmplă, însă eu sunt cel care aduc mereu vorba despre motive de gâlceavă între mănăstiri. Iaca, nici Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1807 s-au zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stâlpii interiori, s-ar ceti veleatul 1704.” Apoi, la 24 iunie 1758 (7260), Scarlat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la Constantinopol, decedat la 10 ianuarie 1871, om politic de seamă a vremii sale, primul economist român. Era fiul lui Alexandru Nicolae Șuțu și a domniței Eufrosina Alexandru Calimachi Nicolae Șuțu a fost căsătorit cu Ecaterina Cantacuzino -Pașcanu, fiica marelui vornic Constantin Cantacuzino. După decesul tatălui și înfrângerea Eteriei, pleacă cu familia în exil la Kronstadt (Brașov), din 1821 până în 1825, după care se stabilește în Moldova. Se naturalizează aici și devine un important om politic, primul economist român și președinte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Brașov), din 1821 până în 1825, după care se stabilește în Moldova. Se naturalizează aici și devine un important om politic, primul economist român și președinte al tribunalului de comerț (1832), postelnic (1832), mare postelnic (1834), bei al Imperiului Otoman (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturza (1835-1848), ministru de finanțe (1939, 1841-1843, 1849, mare postelnic (1842), mare logofăt (1843), mare logofăt al justiției (1846-1848, 1849-1851). El este autorul principal al regulamentului instrucției publice (1843), președintele sfatului administrativ extraordinar, chestor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]