1,716 matches
-
îi transformă pe alegători în subiecți potențializați care își asumă poziția de "luptători" împotriva invadatorilor corupți. Cuvântul "anticorupție" intra într-o relație de contradicție cu termenul "corupție". Această negație logică reprezintă "o pierdere" simbolică a țării, creând un subiect tensiv (votanții) care incearca, printr-o repoziționare, să realizeze o fuziune cu teritoriul corupt, astfel (re)modelând corpul spațiului românesc. ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală Genèvieve Calbris (1990: 204) menționează faptul că gesturile au un rol important în geneză
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
că acest slogan electoral "Băcăuanii spun DA!" este mesajul esențial, iar pe de altă parte, arată ca Băsescu este total încrezător în propriul enunț. Dar prin orientarea frontală, piramida pare să indice un moment prezent, cănd Traian Băsescu vorbește cu votanții sau contracandidații. Astfel, piramida mâinii devine un polisemn unde două concepte sunt redate simultan: pe scena electorală, Băsescu este implicat atât în semnificațiile sloganului electoral (precizie și determinare), cât și în modul în care își prezintă discursul printr-un permanent
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cel mai potrivit președinte s-a dovedit a fi Nicolae Titulescu. Spunem acest lucru deoarece Titulescu a înregistrat cea mai mare majoritate de voturi întrunită vreodată în istoria instituției de la Geneva, la alegerea președintelui: 46 de voturi din 51 de votanți. Vicepreședinții Adunării erau: Briand (Franța), Henderson (Anglia), Curtius (Germania), Quinones de Leon (Spania), Matsidura (Japonia) 9. La 11 septembrie 1930, Briand a prezentat în fața Adunării rezoluția Conferinței europene și și-a apărat Proiectul de Uniune Europeană. El a demonstrat că
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Politicianul este „un taler cu două fețe”, este un fățarnic care are „două fețe și nici un obraz”, care adevărul, care arată că gândurile ascunse, nemărturisite, fac ca vorbele sale să nu aibă valoare deplină, sau chiar nici o valoare. Oare alegătorii, votanții, sunt conștienți de acest adevăr?!... arată „năravul fățarnicului ce se schimbă când pe o față, când pe alta”, pe omul viclean și prefăcut care, „pe din față te laudă și către alții te hulește”. Politicianul are, prin excelență, un comportament
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
să ne exploateze prin cuvintele prefăcute ( Politicianul urmărește 2. Petru 2:3) verosimilul iar acesta nu este adevărul, ci este ASEMĂNĂTOR cu adevărul. Discursul politic este mincinos, contrar adevărului deplin Politicianul, adresând câteva , făcut cu intenția de a înșela pe votanți. Se poate minți nu numai vorbind ci la fel de bine și prin gesturi, mimică, comportament. complimente abil plasate și chiar elogii, speră Politicianul este „un lup moralist” care condamnă pe alții pentru fapte pe care el însuși nu pregetă să le
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
români ne vorbesc de UE, „Unitate în diversitate” este un slogan frecvent repetat și de comisarii Uniunii Europene. Dar acest slogan este nebulos deoarece încă nu avem un alegătorilor s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, fățărnicia. De aceea, votanți și potențiali votanți, aflați ce gândesc oamenii politici, nu ce spun elementar consens al valorilor. Sintagma „unitate în diversitate” este încă o figură retorică. În realitate există o diversitate ipocrită Politicieni și politicieni... După 1989, lichelismul din România are și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
de UE, „Unitate în diversitate” este un slogan frecvent repetat și de comisarii Uniunii Europene. Dar acest slogan este nebulos deoarece încă nu avem un alegătorilor s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, fățărnicia. De aceea, votanți și potențiali votanți, aflați ce gândesc oamenii politici, nu ce spun elementar consens al valorilor. Sintagma „unitate în diversitate” este încă o figură retorică. În realitate există o diversitate ipocrită Politicieni și politicieni... După 1989, lichelismul din România are și explicații istorice - scria
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
un stat necinstit, un stat inteligent într-un stat idiot, un stat cult într-un stat ignorant, un stat umanist într-un stat consumist. În ultimii ani, între PCI, înțeles în sens unitar - o „mulțime” compactă de șefi, bază și votanți -, și restul Italiei s-a deschis un abis; așa a devenit Partidul Comunist un „stat separat”, o insulă. Și tot din acest motiv el poate avea astăzi raporturi mai strânse ca niciodată cu puterea efectivă, coruptă, incapabilă, degradată; dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
după Învierea Mântuitorului. După expresia lui Andrei Pleșu, o persoană a Sfintei Treimi se ridică la cer (Iisus) pentru ca o alta să survină și să lucreze tainic, dar eficient, în lume (Sfântul Duh). Ea lucrează (și) prin oameni. Inclusiv prin votanții la europarlamentare. Dacă ai o minimă sensibilitate metafizico-religioasă, atunci poți citi destinul politic al Elenei Băsescu, Vadim sau Becali ca blestem al Rusaliilor sau ca binecuvăntare a Duhului Sfânt. Dacă nu, atunci pui totul pe seama ghinionului, a conspirației politice sau
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
declinul s-a oprit în anul 2000, iar media actuală nu este la fel de scăzută ca în anii '20. În plus, sondajele arată că cei care nu se prezintă la vot nu sunt mai indiferenți sau mai neîncrezători în privința guvernului decât votanții.85 În ciuda anticipării unei crize instituționale exprimate în urma alegerilor prezidențiale atât de contestate din anul 2000, procedurile constituționale au fost acceptate în mare măsură, iar administrația Bush, care a venit atunci la putere, s-a arătat capabilă să guverneze în
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Roșie ar fi fost la Paris, acum ar fi [și în Franța] ca în Iugoslavia”. Totuși, chiar dacă PC occidentale nu pun mâna pe putere, perioada Eliberării le este deosebit de fastă. Când se iau în considerație numărul de aderenți și de votanți, sau ponderea în sindicate*, în aparatul de stat, bilanțul e univoc, iar progresele spectaculoase, chiar dacă acestea sunt mai importante în Est decât în Vest. în ajunul războiului, treisprezece PC activau în ilegalitate; la terminarea lui, singurele rămase ilegale erau PC
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
spiritul celui de al VII-lea Congres, o vastă coaliție a socialiștilor, a liberalilor progresiști, a sindicaliștilor și a intelectualilor independenți pentru a face campanie cu scopul de a spune nu acestei legi: pe 6 iunie 1937, 50,7% dintre votanți o resping. În localitățile muncitorești, procentajul urcă la peste 70%. Mici reușite la alegerile comunale și cîteva poziții de conducere în sindicate, sînt expresia acestei reușite a comuniștilor. În Olanda, lupta politică îmbrăcase adesea forme violente (manifestațiile sîngeroase din 1917
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
le permite să-și demonstreze capacitatea de gestionare la nivel local. PCI iese astfel din izolarea sa politică. Seriozitatea aleșilor săi face impresie într-o Italie dominată de corupție. Pentru prima dată în istoria sa, PCI atinge nouă milioane de votanți la alegerile legislative din 1972, adică 27,2%. Aceste victorii politice și electorale permit partidului să facă o schimbare importantă în privința liniei sale politice, ajungîndu-se în curînd la strategia compromisului istoric. Vom reveni asupra acestui lucru. Alte partide cunosc situații
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare să pună în practică propriile idei societale astfel încât distribuția bunurilor comune să creeze o societate dezirabila. Acestea depind de votanți în stare să discearnă între programul unui partid (creștere economică, inflație, șomaj, securitate socială) și strategia politică a acestuia. Prin contrast, în țări cu populație rurală numeroasă (și România este un bun exemplu în acest sens) predomina partidele carismatice și
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
la cele 13 secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova 7. Președintele României, Traian Băsescu declară, în anul 2009, ca unirea ar fi posibilă, motiv pentru care, în anul 2012, la referendumul ce viza demitirea lui Ț. Băsescu, 60% din votanții din Republică Moldova au spus "Nu". Candidatul PSD Mircea Geoana pentru funcția de Preșdinte a avut o altă abordare declarând în vara anului 2006 că; "românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
înainte de primul tur de scrutin, atât prin măsuri de guvernare (vezi măsurile legate de simplificarea birocrației pentru familii, de exemplu), cât și prin gesturi simbolice, fără miză electorală (vizite în zone de tradiție, precum Cernăuți - zona în care nu există votanți români, conform legii ucrainene, dar în care există etnici care depind de sprijinul statului). Prin comparație, Klaus Iohannis a făcut mai putine gesturi în campania din primul tur (a făcut chiar și greșeli, ignorând românii din Bucovina, de exemplu), dar
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
găsesc aceștia) poate fi justificat, iar consecințele agregate ale acestuia pot fi explicate. Volumul cuprinde trei părți. Prima are un caracter teoretic. Sunt introduse idei și tipuri de abordări necesare pentru înțelegerea structurilor instituționale relevante, precum și a comportamentului actorilor politici (votanți și partide politice). Cea de-a doua parte se concentrează asupra competiției politice la nivel național și discută problematica alegerilor parlamentare. În particular, desigur, sunt analizate alegerile parlamentare din România din 2008 și 2012. Cea de-a treia parte a
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
fenomen care se limitează la scopurile pe care le au partidele, ci poate influența și comportamentul actorilor care votează pentru un competitor sau altul. Probabilitatea prezenței la vot poate depinde de raportul dintre costurile și beneficiile pe care le obțin votanții de pe urma participării la vot. Abținerea de la vot apare atunci când indivizii, în urma calculelor pe care le fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
și beneficiile pe care le obțin votanții de pe urma participării la vot. Abținerea de la vot apare atunci când indivizii, în urma calculelor pe care le fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a merita asumarea costurilor asociate votului. Cele două fenomene sunt distincte și se pot produce separat sau împreună. O altă sursă a incertitudinii
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
menținerea la putere a guvernelor din perioada 2009-2012 (nivelul migrației electorale a fost în această perioadă de aproximativ 15%). Dezbaterile privind raționalitatea comportamentului de vot atât în ceea ce îi privește pe competitorii electorali, cât și în ceea ce îi privește pe votanți continuă în capitolul 2, în care Andra-Maria Roescu analizează cele mai cunoscute modele de competiție și le testează funcționarea în mediul politic din România. În prima parte a capitolului, autoarea descrie principalele modele de competiție electorală. Modelul proximității, downsian, presupune
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
direcțional (Rabinowitz și Macdonald, 1989) presupune că alegătorii optează pentru partidele cu poziții și politici bine determinate, care sunt cele mai apropiate de concepțiile lor ideologice. În modelul direcțional trebuie avute în vedere două lucruri: direcția preferinței și intensitatea preferinței. Votanții aleg partidele ale căror poziții sunt definite clar și care sunt de aceeași parte a axei cu cea pe care se situează ei. Andra-Maria Roescu face apel la cele două modele pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
aceasta nu are șanse de a fi adoptată), ci își va adapta acțiunea de vot în funcție de alternativa care are cele mai multe șanse de a împiedica alegerea variantei celei mai nefavorabile. Un astfel de comportament de vot este complex și presupune că votanții au o bună cunoaștere a situației (inclusiv cunoașterea preferințelor, ba chiar și a comporta mentului celorlalți votanți), precum și capacitatea de a analiza scenarii alternative. Întrebările la care doresc să răspundă autorii au în vedere în ce măsură anumite reguli de vot, mai
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
care are cele mai multe șanse de a împiedica alegerea variantei celei mai nefavorabile. Un astfel de comportament de vot este complex și presupune că votanții au o bună cunoaștere a situației (inclusiv cunoașterea preferințelor, ba chiar și a comporta mentului celorlalți votanți), precum și capacitatea de a analiza scenarii alternative. Întrebările la care doresc să răspundă autorii au în vedere în ce măsură anumite reguli de vot, mai puțin cunos cute, sunt aplicabile în contextul alegerilor de masă; în ce măsură aceste reguli pot fi înțelese și
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
accentuat. El cuprinde unele dintre primele încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]