1,123 matches
-
se pot apropia de ceea ce sălășluiește în ei dintru început, ei fiind oglinzi ale divinității. Citez o strofă memorabilă și care ilustrează simbolismul cerului din noi, fără a utiliza cuvântul, ci doar ceea ce el amprentează în subconștientul nostru, din pana vrăjită a poetului. Sunt seri când murmurul furtunei e-așa de blând încât ai spune Că s-a ascuns în umbre-un înger și povestește o baladă. Pe-astfel de seri, fără de voie, pe mână frunte-mi las să cadă, Și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Hiram. Cei trei companioni, Jubelas, Jubeles și Jubelum, încercând să-l arunce într-o șarjă de fontă pe Hiram, nu reușesc pentru că Tubalcain îl ia pe maestru și îl duce în centrul pământului (inițiere?) unde îi dăruiește ciocanul său vrăjit (venerabilii posedă un ciocan al lui Thorr). Hiram repară dezastrul provocat de rege și hotărăște să se căsătorească în secret cu regina din Saba, lucru care nu s-a mai întâmplat, cei trei reprezentând minciuna, ignoranța și ambiția, ducându-și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
altarul unei iubiri neîntinate. Părintele Victor Oțoiu Preot cu figură de ascet transfigurat, desprins dintr-o veche icoană bizantină, radia din toată ființa sa bunătate și dragoste căreia nu puteai să îi reziști; fără să vrei te apropiai de el vrăjit. Vorba hotărâtă, cu regionalisme ardelenești, te făcea să-ți dai seama că te afli în fața unui neînduplecat luptător pentru adevăr și dreptate. Sătenii îl respectau și-l iubeau, căci totdeauna dădea sfaturile cele mai bune și-i ajuta material, știindu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai era și o buturugă smucită care-și înălța întruna un capăt la suprafață, câțiva pescăruși cu ochi sticloși, un cormoran care-mi întunecă brusc luminosul cerc vizual. Pe urmă, fără nici un motiv special, mi-am schimbat poziția, astfel încât lentilele vrăjite și dilatatoare să se mute dinspre apă către uscat. Zăream valurile spărgându-se de stâncile galbene de la piciorul turnului, și apa înspumată împroșcându-se din despicăturile și văiugile de piatră. Stâncile ude, pe urmă stâncile uscate, pe urmă câteva petice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pieptul meu. — Vino! Stăteam de multe ori așa, îți aduci aminte? Dar se împotrivea. În lumina adumbrită, i-am văzut sânii presând năsturașii corsajului, gata să plesnească, atât de plăcut, atât de asemănător cu vechea ei imagine, de parcă cine știe ce duh vrăjit al pădurii o întinerise din nou. Îngenunche lângă mine, încleștându-mi o mână, și privindu-mă fix, cu ochii ei mari, întunecați. Pe urmă, impulsiv, tandru, îmi ridică mâna și își lipi buzele de ea. Gestul acesta m-a mișcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
așa aveam s-o simt încă o bună bucată de timp, și în felul ăsta eram în stare să izgonesc frica. Voiam ca, deocamdată, să rămână acolo, ca un lucru, un simplu obiect, un talisman, o piatră magică, un inel vrăjit, o relicvă prețioasă, ceva ocrotitor, duios și pur. Pentru că acum nu-mi mai rămăsese nimic altceva pe lume decât Hartley, făptura ei distinctă, nealterată. Da, James alterase întotdeauna totul, tot ce fusese al meu. O alterase pe mătușa Estelle. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cum nu puteam adormi de necaz, târziu, după miezul nopții, un glas de primadonă, emițând acute d e crista l și triluri de înaltă școală în grădina marii Hariclea, m-a ținut cu răsuflarea retezată. întreaga vale a Cârjoaiei părea vrăjită, asculta și cetatea de pe Cătălina. Și doar nu era decât o simplă privighetoare locală, care nu știa de Scala și nici de Mascagni, marele Pietro ! * în același volum III al „Umbrelor”, editura J unimea I ași, 1975, Aurel Leon, urmaș
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe care a lăsat-o în fața mea. Această frunză era de o frumusețe rară. Imediat, mi-am dat seama că avea încrustat un mesaj îmbietor: URMEAZĂ-MĂ ! Cu emoție și cu puțină reținere, am început să urmez pasărea. Parcă eram vrăjită și simțeam în mersul meu că plutesc. Nu după mult timp, am ajuns în luminișul unei poieni care avea o strălucire aparte, deoarece în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
luminișul unei poieni care avea o strălucire aparte, deoarece în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap avea o coroană aurie de fructe. Văzând așa frumusețe, rămăsesem fără grai ; parcă eram vrăjită. Sosirea unei păsări pe umărul meu m-a dezmeticit. Zâna cea bună mi-a dăruit niște fructe, apoi a dispărut. În jurul meu, erau doar frunze ruginii, copaci goi și raze de lumină. Parcă toamna ar fi zis : atât e de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că unele dintre ele înhămate la Carul Mic sau Carul Mare duc cu ele veșnicia!... Vrăjit de muzica lor fermecată am hotărât deodată să cred în stele, imaginându-mă un mag călător printre ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
înțelepciune ! Brîndușa Cojocaru UNIVERSUL CĂRȚII Cartea este un univers magic, prin care marii visători ai umanității au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente.Cartea este o lume în așteptare. Când o deschide, cititorul dă viață spiritelor ei vrăjite, iar cartea începe să trăiască. Cartea este un ospăț al gândurilor, la care oricine este poftit. Comoară fără de preț, în care unii își adună cele mai frumoase gânduri și idei, pentru ca alții să le poată citi, Cartea reflectă ca o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
glasul duios al unei copilării pierdute. Iar fericirea Inocenței pare să îți umple din nou sufletul de farmecul acelor tărâmuri de poveste, în care graiul zânelor e clinchetul dulce al clopoțeilor, iar spiridușii zboară pe spinarea vântului la chemarea cornului vrăjit al craiului Oberon. Același spirit meticulos al compozitorului va recurge, în mod deliberat, la păstrarea topicii engleze a formulării originale (The Fairies Are Exquisite Dancers), punând în valoare semnificația adjectivului prin plasarea sa anticipativă. Ilustrația gravată de Arthur Rackham surprinde
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
André, Dumnezeu era inexistent, copilăria sa a fost populată de "un portret al lui Karl Marx", de "un portret în peniță al lui Jules Guesde" sau de o "fotografie a lui Juarès". Până și din Iliada, care a fost "spațiul vrăjit al copilăriei mele" și în care "timpul era absent", acest "copil al Internaționalei" refuză "zei burghezi, ca Ares, patronul militarilor, sau Afrodita, femeia mondenă" și își asumă pe Hefaistos, "singurul muncitor din Olimp", ori o îndrăgește pe Atena, "căreia nu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a simțit confortabil în mediul Universității "Gh. Asachi", mai strict și mai conservator, și de aceea s-a dedicat complet fabuloasei experiențe jurnalistice a Opiniei studențești. E greu de explicat azi de ce presa studențească de atunci era o lume paralelă, vrăjită și amețitoare, o lume în care puteai experimenta, ca nicăieri altundeva în spațiul public românesc, drogul legal al libertății de gândire și de expresie. În atmosfera apăsătoare a propagandei de partid, atotputernică și amenințătoare pentru orice trebuia să treacă proba
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
săptămâna trecută. Preotul Iulian Nistea din Paris a creat 15 site-uri de ortodoxie română „Am întotdeauna vreo 200 de mail-uri la care nu fac față să răspund“ Interviu realizat de Cristina Hermeziu Omul care-l caută îi va sta vrăjit dinainte, pironit de curiozitatea pe care ochii albaștri o revarsă asupra lui. Între cei trei preoți care slujesc la biserica românească din strada Jean de Beauvais, Iulian Nistea pare cel mai „călugăr“ și e, de fapt, cel mai modern: ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn, el stete cu sufletul amorțit și nu sufla mai mult în fluierașul cel vrăjit... Era încremenit de minunat ce se minuna... Ba! frumoasă era,... frumoasă!... Mai frumoasă decât chiar cum ți-ar părea că ar fi să fie Zâna Zorilor... Mai mult nu vreau să zic!..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (i) "Să nu mă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cel care adună la un loc toate foile volante, toate paginile de jurnal, toate confesiunile și toate mărturiile este Dan Naidin. Cel mai interesant personaj al romanului este poate pacientul Laban, „nebunul“ rostitor de adevăruri. Thomas Mann spune în Muntele vrăjit că boala creează „iluzia independenței“. În Vasiliu, foi volante boala îl transformă pe Laban într-un rostitor de adevăruri. Laban trăiește în lumea lui, între real și imaginar, în izolarea în care-l aruncă boala. În Ecce homo, Nietzsche recunoaște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sarmale“, e bună parola? I-am împrumutat pijamalele mele, căci suntem de aceeași statură, și a șters-o la toaletă. În caz că se întâlnea cu cineva de-al casei, să nu bată la ochi. Mi-a lăsat mie în grijă balonul vrăjit, cu care se putea călători doar noaptea. Cică, somnoros, tata a certat-o că bea prea mult ceai seara. Când s-a întors, m-am îmbrăcat, ne-am agățat împreună de balon și am pornit în căutarea prințului fermecos. Ayako
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Stemă). O poezie e o aglomerare de cuvinte ce dă totuși impresia că se povestește ceva: o iubire, o plimbare, un bal: „Umăr, blondă păr/ Apa natație,/ Pus și zahar/ Năuc apariție// La vale sub var/ Idol valuri bronzate,/ Sol vrăjit pozat/ Bar jumate salar“. E clar că întâmplarea cu idolul blond, cu care a și înotat, l-a costat jumate sala la bar! Cam asta era „comunicarea“! VERBA WOLANd Ce ar citi diavolii? Ruxandra CESEREANU Există cititori care urăsc cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
născută de azi pe mâine, ci a luat naștere acum câteva mii de ani, odată cu nașterea poporului și a limbii române. ( Emilia Comișel ) Peste pânza lui au unduit valuri, în culorile lui s-au plămădit coji de copaci sau ierburi vrăjite ; cu roșul aprins, moldoveanca și-a țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
se poate vedea un om care înregistrează pentru Palatinus din marile cărți ale lumii. Toți cei care înregistrează se îmbracă frumos, fiindcă cititul este „aproape ca mersul la biserică, duminica“. La fel precum Hans Castorp la sanatoriul Berghof, în Muntele vrăjit, Teodor devine imediat un pacient la Moneasa, un „bolnav“, un om al locului. Și Hans și Teodor își fac la un moment dat planuri de plecare, însă în final reușesc să se „aclimatizeze“. Primul rămâne pe munte, la sanatoriul bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mândri de a-i avea pe toți în preajmă. Bătrânica semăna cu cea din desenele alea animate unde apare și-un canar. E o bătrânică mereu uimită de faptul că micul canar reușește să scape de motan. Am fost ca vrăjită. Maria avea o inimă atât de bună, încât o lumina o aureolă. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat, m-au poftit la masă și a început perioada mea cea bună în Italia. Încrederea în mine a sosit odată cu zâmbetul Mariei
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
detectivul Hawksmoor caută să descopere un ucigaș de copii în serie. Toată cartea respiră paralelisme. Până și numele sunt (în parte) identice. Întreg textul se învăluie în ireal, o pânză de mister și adevăruri interzise. Dacă nu ne supunem atmosferei vrăjite și nu trăim ce trăiesc și personajele, finalul nu poate fi decât lipsit de sens. Peter Ackroyd își împletește stilul narativ cu ocultarea clarității, infiltrând cu subtilitate poezie în incidente magice, injectând lirism în narațiune. Deși presărată cu momente de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bine determinat, cu aplicabilitate practică, de care depinde existența omului, cu care acesta se raportează altfel la natură și la semeni, cu nimic diferit de orice altă unealtă din gospodăria sa. Mașinăria este, deci, o realitate însuflețită, corespunde unei realități "vrăjite" care se raportează la conștiința umană în alt fel decât celelalte obiecte și fenomene naturale. În anul 1745, lui La Mettrie îi apare lucrarea Natura sufletului în care, pe baza datelor de anatomie comparată, demonstrează înrudirea organică și sufletească a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]