1,862 matches
-
București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București 1970. 50. Revista de folclor "Șezătoarea", Fălticeni, 1892-1929. 51. Revista "Tudor Pamfilie", Dorohoi, 1922. 52. Revista de folclor "I. Creangă", Bârlad, 1908-1921. 53. ***, Poezii populare din toate țările, adunate din colecțiune, reviste și ziare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Arhivei de folclor, III, pp. 159-168. 6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 40. 7 Ovid Densușeanu, Folclorul cum trebuie înțeles, București, ed. a II-a, 1937, pp. 12-14. 8 Adolf Spamer, Die Volkskunde, Berlin, 1932, pp. 67-79. 9 Vezi și Gheorghe Vrabie, op. cit., p. 90 și următoarele. 10 Arnold van Gennep, Le Folklore, Paris, 1924, pp. 27-28. * După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mirajul acesta al depărtărilor în bărăganuri are în popor un nume trist: apa morților (titlu de roman, în 1911). Nu cu Sânge de ură se pot aduna "oasele zdrobite" ale derutantului Ieronim. Memorabil, în special, e poemul-sinteză O aripă de vrabie: N-am murit, Ieronim, nici în noaptea aceasta; Dar am plâns cât o femeie și cât un bărbat la un loc; O aripă de vrabie este pleoapa mea dreaptă, Cineva îmi spune că bate de rău Și frică mi-e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pot aduna "oasele zdrobite" ale derutantului Ieronim. Memorabil, în special, e poemul-sinteză O aripă de vrabie: N-am murit, Ieronim, nici în noaptea aceasta; Dar am plâns cât o femeie și cât un bărbat la un loc; O aripă de vrabie este pleoapa mea dreaptă, Cineva îmi spune că bate de rău Și frică mi-e de tot ce mă așteaptă. Același limbaj halucinatoriu, consecvent oniric imprimă scenariilor din Inima reginei (1971) accente esoterice imprevizibile cu tangențe în epopeile medievale franceze
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în vedere complexitatea pregătirii învățătorilor și educatoarelor? Școlile normale reprezintă o structură consolidată și verificată în timp, privind calitatea pregătirii cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar și primar. A renunța la această modalitate în favoarea alteia, prezumtiv mai bună, înseamnă a da vrabia din mână pe cioara de pe gard. Ar fi o greșeală monumentală, pe care istoria învățământului o va condamna, cu certitudine. EVOCĂRI DE LA ȘENDRICENI Multe amintiri care au străbătut negura anilor ce s-au scurs și-au găsit locul în eseurile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a copiilor de 10 11 ani. Iată conținutul celor 12 probe: a) Să se sublinieze cuvântul care nu se potrivește să fie împreună cu celelalte: 1. LEMN, DOP, PIATRĂ, CORABIE, PLUTĂ; 2. TRANDAFIR, LILIAC, GAROAFĂ, STEJAR, MICȘUNEA; 3. ȘOARECE, CAL, PISICĂ, VRABIE, CÂINE; 4. ȘCOALĂ, BORDEI, PRIMĂRIE, SPITAL, TEATRU; b) Să se scrie în locul punctelor cele două numere care urmează: 5. 3 6 9 12 15 ... ... 6. 2 4 8 16 ... ... c) După ce citiți cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care își supralicitează capacitățile, dar și ale altora, mai puțini previzibili. America trebuie să revină la o strategie globală echilibrată, renunțînd să mai domine și încercînd să conducă, fără obsesii ideologice. Intervenția militară directă trebuie să rămînă ultima soluție. După vrăbii nu se trage cu tunul. Astfel, poți crea doar haos. Terorismul nu poate fi eliminat complet (ar însemna să monitorizezi zilnic peste un miliard de oameni, împrăștiați în toată lumea), ci doar redus. Prețul de plătit depășește limitele raționalului. Și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
șefii. 27. Încercați să estimați poziția culturii române privind gradul de acceptare a incertitudinii. Argumentați, gândindu-vă, de pildă, la: atitudinea românilor față de străini/necunoscuți, atitudinea față de nou și de schimbare, la sistemul legislativ etc., la proverbe ca Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard; Ce-i în mână nu-i minciună; a urma calea bătută; a fi în rândul lumii; Decât codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș etc. 28. Încercați să estimați poziția culturii române
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
libertate (12); pui (11); protecție (10); braț (8); fluture (6); păsări (6); zboară (6); aer (4); albă (4); coadă (4); lungă (4); mare (4); mîncare (4); vînt (4); de vînt (4); a zbura (4); organ (3); putere (3); speranță (3); vrabie (3); vultur (3); zbura (3); alb (2); avînt (2); cer (2); cioară (2); hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urme; urs; ușor; victorie; vioi; viteză; wau (1); 797/216/75/141/0 pasăre: zbor (159); libertate (100); aripi (24); cer (24); zburătoare (22); găină (21); măiastră (20); animal (19); zboară (19); pene (15); rîndunică (15); porumbel (13); cioară (11); vrabie (11); colibri (10); liber (10); papagal (10); vultur (10); călătoare (9); frumoasă (8); cîntec (6); frumos (6); mică (6); pui (6); cioc (5); ciripit (5); cuc (5); cuib (5); liberă (5); ouă (5); pace (5); phoenix (5); viață (5); aripă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rece; recipient; regret; relația; relații; relațiile; responsabil; rezervă; risipi; salva; sănătate; scrieri; scump; semne; sentiment; sigur; siguranță; soră; stare bună; străduință; strîngăreț; strîngător; suvenir; taina; tăcere; termen de; toate; totul; țin; ține bine; ține la ceva; uita; valoarea; valoros; vine; vrabie (1); 776/275/97/178/1 păzi: paznic (45); siguranță (35); pază (28); cîine (27); apăra (25); proteja (24); ocroti (23); grijă (19); gardian (18); supraveghea (17); veghea (17); a avea grijă (16); protecție (16); strajă (15); gardă (14); casa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru (31); slujbă (24); religie (23); cruce (12); barbă (10); dascăl (10); hoț (8); rugăciune (8); duhovnic (7); Dumnezeu (7); sfînt (7); moarte (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reunește; a reuși; rupe; sare; a scăpa; scăpă; scop; a sechestra; sechestra; speră; spontan; sport; stăpînire; strîns; strînsoare; șarpele; și; ștafetă; a tace; taur; teme; timpul; cu tine; tîrziu; tren; uită; a uni; uni; ureche; urma; ușor; vesel; vinovat; voce; vrabie; vrăbii; în zbor; zbor; zvîrle(1); 768/39/96/213/0 privi: ochi (120); vedea (69); uita (68); a se uita (27); a vedea (22); admira (19); observa (14); vedere (14); atent (12); înainte (11); zări (10); uită (8); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a reuși; rupe; sare; a scăpa; scăpă; scop; a sechestra; sechestra; speră; spontan; sport; stăpînire; strîns; strînsoare; șarpele; și; ștafetă; a tace; taur; teme; timpul; cu tine; tîrziu; tren; uită; a uni; uni; ureche; urma; ușor; vesel; vinovat; voce; vrabie; vrăbii; în zbor; zbor; zvîrle(1); 768/39/96/213/0 privi: ochi (120); vedea (69); uita (68); a se uita (27); a vedea (22); admira (19); observa (14); vedere (14); atent (12); înainte (11); zări (10); uită (8); a admira
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate(39); păsărică(39); cuib(28); mică(23); aripi(11); neagră(11); primăvara(11); zboară(11); cer(9); vrabie(9); harnică(8); frumusețe(7); gingășie(7); pace(7); vrăbiuță(7); ciripit(6); frumoasă(6); fericire(5); frumos(5); călătoare(4); cîntec(4); foarfece (4); liberă(4); mic(4); acasă(3); aer(3); animal(3); bucurie(3); coadă(3); hărnicie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); elicopter (2); a fi fericit (2); frumos (2); gînd (2); cu gîndul (2); înger (2); liniște (2); musca (2); papagal (2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fost combătută de Myron Gordon și John Lintner, care au afirmat că investitorii sunt mult mai atrași de plata dividendelor decât de eventualele câștiguri ale firmei în urma reinvestirii profitului obținut. Acest argument a fost numit de Miller și Modigliani „greșeala vrabiei din mână”, considerând că majoritatea investitorilor oricum planifică reinvestirea sumelor primite ca dividende în acțiuni ale aceleași firme sau în altele. Potrivit lor, gradul de risc al fluxurilor de numerar nu depinde de politica de dividende, ci de activitatea firmei
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aici și lumea de dincolo 278: "Vulturul e împăratul păsărilor. De demult, vulturul era tare bun la Dumnezeu. Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi, să n-o ucizi, căci acela-i norocul. Vrabia s-a apucat rămășag cu stejarul, că ea are să se scalde în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]