196,978 matches
-
atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă eu am înțeles bine demonstrația din acesta din urmă, erorile de lecțiune a virgulelor și restul produc suspiciuni multiple cu privire la sensul unor poezii. Exemplele oferite în studiu, extrem de numeroase, sînt alarmante. Nu vreau să exagerez, dar, dacă dl Georgescu are dreptate, atunci lucrurile stau cam așa: cine ar dori să scrie despre Eminescu (îndeosebi despre poet) ar fi obligat să citeze nu dintr-o singură ediție, ci din mai multe, ca să fie sigur
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
șase. - Fir-ar al dracului! La șase trebuie să fiu încă la aeroport. Abea pe la șapte ajung în oraș. Cum să facem să le iau la ora aia? Un alt vânzător, contabil sau inspector făcu un pas înainte. - Adică nu vreți să le luați acuș? zise cel dintâi. - Nu, zise Jiggs. Cum să facem să le iau la șapte?... - Despre ce-i vorba? se băgă în vorbă cel de-al doilea funcționar. - Zice că dorește o pereche de cizme, dar că
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
ochii arzători, întreaga lui înfățișare, din cap până-n picioare, constituiau o garanție regal pecetluită de dezinvoltură și de incorigibilă insolvabilitate (...) - Cât? Repetă Jiggs. - Dacă plătiți zece dolari, vi le păstrăm până mâine. - Zece dolari! Pe naiba, dom'ne. Poate că vreți să ziceți zece la sută (...) - Vreți să dați aconto zece la sută? - Da. Dacă dai zece la sută, poți să-ți cumperi și-un avion (...) - Asta-nseamnă doi dolari două-ș cinci, zise al doilea slujbaș. Când Jiggs vârî mâna în
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
cap până-n picioare, constituiau o garanție regal pecetluită de dezinvoltură și de incorigibilă insolvabilitate (...) - Cât? Repetă Jiggs. - Dacă plătiți zece dolari, vi le păstrăm până mâine. - Zece dolari! Pe naiba, dom'ne. Poate că vreți să ziceți zece la sută (...) - Vreți să dați aconto zece la sută? - Da. Dacă dai zece la sută, poți să-ți cumperi și-un avion (...) - Asta-nseamnă doi dolari două-ș cinci, zise al doilea slujbaș. Când Jiggs vârî mâna în buzunar, amândoi vânzătorii putură urmări traseul
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
ansamblu." Ideea lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea Securității. Există momente "privilegiate" în care
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
a PDSR-ului îi va ajuta să-și recapete propria lor putere în rîndurile sindicaliștilor se dovedește o primejdioasă iluzie. Astfel că una dintre aceste centrale, Blocul Național Sindical, nu se mai mulțumește să se certe chipurile cu Puterea, ci vrea să dea în judecată și Fondul Monetar Internațional. Ideea e ridicolă, dar ea spune multe despre liderii B.N.S. și despre încercările acestora de a rămîne în prim planul unui sindicalism din ce în ce mai haotic. Nu sînt singurii însă care vor să fie
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
știm cîtă vreme, care a fost lansat "normal", adică cu premieră și caiet de presă. Pentru că, între timp, au mai apărut niște "filme românești", dar de un nivel atît de descumpănitor de scăzut, încît înșiși autorii lor n-au mai vrut nici conferințe de presă, nici cronici, nici publicitate, n-au mai vrut nimic decît tăcere; au avut-o din plin. În ceea ce mă privește, deși știu că e absurd, fiind vorba de o artă a spectacolului - cred că nu trebuie
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
caiet de presă. Pentru că, între timp, au mai apărut niște "filme românești", dar de un nivel atît de descumpănitor de scăzut, încît înșiși autorii lor n-au mai vrut nici conferințe de presă, nici cronici, nici publicitate, n-au mai vrut nimic decît tăcere; au avut-o din plin. În ceea ce mă privește, deși știu că e absurd, fiind vorba de o artă a spectacolului - cred că nu trebuie "să te bagi cu forța" într-o sală de proiecție; cred că
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
al ieșirii în accepțiunea modificării distanței dintre plan și ochiul privitorului. Însă după scurtă vreme nici aceste basoreliefuri nu mai puteau fi realizate tehnic ca pictură pentru că, de fapt, ele nici nu mai erau pictură. Și cum sculptor n-am vrut să fiu niciodată - acolo este o altă problemă despre care, dacă o să avem timp, vom vorbi altădată -, am simțit nevoia să fac un truc, și anume să păcălesc nevoia mea de spațiu, pictîndu-l. Adică am început să pictez tridimensionalitatea. Evident
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
dincolo de studiile din Academie. N-am constatat eu, pentru că nu aveam atunci instrumentele necesare, dar oamenii care cunoșteau profund fenomenul mi-au spus: ,,bine, domnule, dar dumneata ești un suprarealist get-beget, născut și nu făcut!" Atenție: nu mă revendic, însă! Vreau să spun că a avea o structură de bun navigator în visul suprarealist nu înseamnă neapărat că-i ești îndatorat în vreun fel. De aceea declar cu tărie, și trebuie să fiu crezut pe cuvînt, că eu nu mă consider
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
dar asta e...-, se clădește pe exactitate și pe rigoare... Poți să revii la orice, poți să revii și la prestidigitație și chiar la spectacolul de circ... ...și la Paolo Ucello... ...și la Ucello și la toată istoria artei, dacă vrei. Nu, numai la Ucello. Pentru că el, Paolo Ucello, este hipermaestrul meu în lumea și în disciplina văzului. Dar nu Paolo Ucello pictorul, ci Paolo Ucello scamatorul. Eu mi-am dat permanent osteneala să văd ce tour de main, ce trucuri
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei tipi providențiali care aproape că aplică perspectiva cavalieră la obiecte, deci la tridimensionalitate. Acesta este un curaj imens... Invocîndu-l cu atîta pasiune pe Ucello, mi-ai tot amînat o întrebare pe care nu vreau să o ratez. Care-ți sunt, totuși, predecesorii, de unde te revendici și pe cine recunoști, în ce măsură te simți solidar cu anumite momente din acea istorie a artei pe care o hulești atît de grațios ca disciplină didactică? Dacă în ceea ce
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
aceleași locuri comune: e vorba despre privire, despre psihic etc., adică despre locurile comune ale impulsului vizual și despre citirea lui comună. După cum scamatorul explorează locurile comune ale privirii în cadrul spectacolului său, eu încerc, în spectacolul meu - și n-aș vrea vreodată să mi se spună că sînt artist, ci că sînt saltinbanc -, să explorez un loc comun similar. De ce? Din cauză că nu sunt împăcat cu slăbiciunile omului, cu locurile lui comune, cu felul lui comun de a citi. Și dacă el
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
tîlhărești a românilor, autorul concede ironic: "însă și moldovenii de poftesc aceia ale aceluia povestite să ție și să crează, cum dintr-aceia ei pogoară, volnici vor fi. Și neamul și ijdereniia lor de la acei tîlhari și furi de vor vrea să-l mărturisească, încă în voie le va fi, doară zicînd că au și cevași cale de a mai crede" (sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin). Nici legenda lui Dragoș nu e tratată cu prea mult respect frățesc: "ci
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Fie el "lung" sau "scurt", secolul XX nu se terminase încă. Dintr-o dată, la sfîrșitul lui ne întorceam de unde plecasem. "Versailles" devenea din nou un termen din vocabularul nostru politic. Deși așa s-ar părea la prima vedere, n-aș vrea să urmez sfatul perfid al unui coleg american care mă îndemna să-mi încep expunerea cu o povestire aparent irelevantă pentru subiectul ales, ca să verific dacă publicul este atent pînă la sfîrșit. (...) Să ții prelegeri pe teme umaniste, este o
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
ridicolă. A fost o reacție neașteptat de bună a unui public neașteptat de mare. Și la urma urmei rostul unei lansări este chiar acesta, de a face puțin tam-tam în jurul unei cărți. Evident, absolut orice editură își dorește asta pentru că vrea să vîndă obiectul cu pricina. Amuzant este că cei care lichidează necruțător cartea nu fac altceva decît să participe în continuare la lansarea ei și, aș spune, aproape mai eficace decît autorul sau editura. Tirul la care ea a fost
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
lui, el mi-a răspuns... În revista "22" parcă... Exact. Asta nu m-a făcut însă opac la calitățile pe care el le dovedise deja, și pe care le-a confirmat ulterior. Pînă și mobilizarea cvasi-isterică a criticilor săi (nu vreau să devin paranoic la rîndul meu și să vorbesc de un comando exterminator) dovedește relieful, anvergura lui Patapievici. Nu recurgi la artilerie grea pentru a lichida un autor insignifiant, despre care pretinzi că merită "uitat". Patapievici e, de mai mulți
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
gata-făcute, de a asuma, oportun și oportunist, poncife la modă. Omul recent e cartea unui ins care nu are pur și simplu lecturi, ci are întrebări. S-a rărit, ca să nu zic că a dispărut, tipul de intelectual activ, care vrea altceva decît pur și simplu să exhibe dexterități bibliografice, mușchiulatură de specialitate. Cei mai mulți au devenit fabricanți de cărți: știu cum se face obiectul ăsta, au un fel de îndemînare în a armoniza pagina cu subsolul și-n a crea accesorii
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
mari urme de grăsime ce se întind lasciv. Îmbrăcați la fel, mergînd la fel, luptîndu-se la fel, cei doi înving la fel. Și mereu în același timp, îndesîndu-și victimele în gură. Cu gesturi sacadate, întrerupte doar de zbuciumul brînzoaicei. Am vrut să le spun două vorbe despre rafinament, carte, Radu Anton Roman. S-a pus verde. Mai bine! Nu e frumos să intru în vorbă cu necunoscuți. Poate oamenii erau supărați că n-a ieșit băiat, ci fată. Amîn dialogul pentru
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
pe dinafară și cartea lui RAR. Și nu mă cramponez de muzeu. Sînt atîtea librării în București, în țară... O zi bună Telefonul sună insistent. N-am chef să ridic, să fac conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună." Mă sucesc, mă-nvîrtesc, îmi dau seama că frigiderul e gol și fug în colț, la măcelărie, să cumpăr ceva. Lili a mea mă vede, știe ce vreau, cîntărește, plătesc și plec. La ușă aud: "O zi bună." Pe drum îmi amintesc că n-am țigări. Mă duc la chioșcul meu bine aprovizionat cu marfă de contrabandă, evident netimbrată. Cumpăr și, la despărțire, "O zi bună." Vin spre
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
omul se ocupă de ziua ta, de după-amiaza ta, de week-end-ul tău, prin urmare încearcă să ți le influențeze favorabil. învățătoarea mea, doamna Popa, ar fi răcnit: cum îți permiți să te referi la week-end-ul meu, poate că eu nu vreau să am un week-end, îmi ajunge o sîmbătă și o duminică; cînd mă saluți, nu încerca să-mi intri sub piele, zi-mi bună ziua! Atît!" învățătoarea, doamna Popa, ar putea fi un simbol al felului în care scriitoarea Irina Nicolau
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
atrăsese ca să-i fie scânteietoare doamna de anturaj și sprijin intelectual la curte, Napoleon se oferise să-i subvenționeze cheltuielile elitistului salon. Pentru că și imperiul, căpătând importantă europeană ce-i dădea stabilitate, Îi făcea pe mulți revoluționari de la 1848 să vrea să se apropie din nou de fostul lor combatant care se Încoronase trădându-i, dar și Napoleon al III-lea avea ambiții de autor, Isi publicase tratatul despre artilerie al carui limbaj tot această distinsa literata i-l corectase, iar
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]