2,375 matches
-
în școală și importanța învățării, încă din clasele mici, a unei minime operări pe calculator. Educația și școlarizarea Înainte de a prezenta situația elevilor de liceu, este firesc să amintesc de situația generală a învățământului primar și gimnazial în comuna Traian Vuia. Astfel, în fiecare sat există o școală pentru nivelul primar, iar la nivelul comunei există două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare sat există o școală pentru nivelul primar, iar la nivelul comunei există două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aplicare. Sătenii cunosc doar faptul că primăria inițiază și a inițiat proiecte în comună (drumul spre Săceni și Sudriaș), dar nu pot da detalii despre acestea. Informații mai concludente în acest sens au dat secretarul primăriei - „Strict pe satul Traian Vuia nu au fost. Există inițiative, dar nu s-a materializat nimic. La nivelul comunei s-au făcut, prin intermediul Băncii Mondiale, două proiecte de 75.000 de dolari fiecare. Comunitatea săracă din sat le-a inițiat, cu sprijinul primăriei” (secretar primărie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primăriei” (secretar primărie, 37 de ani) - și conducătorul Telecentrului din Sudriaș - „A existat un proiect FRDS, cu ajutorul căruia s-a construit drumul spre două sate: Susani și Săceni. Există un proiect pe SAPARD care este în așteptare. Acuma, primăria Traian Vuia, cu Mănăștur și Dumbrava au câștigat un proiect pe Fondul de Modernizare a Administrațiilor Publice Locale... Au fost și granturi mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin care am înființat Telecentrul cu finanțare de la Ambasada Marii Britanii și a Canadei” (învățător, 30 de ani). Inițiativele sătenilor din Traian Vuia se rezumă de cele mai multe ori la așa-zise „petiții” sau cereri, pe care aceștia le depun la primărie, sau la curățenia din fața casei și a pășunii (în cazul celor care au animale la pășunat). În mare parte însă, oamenii așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
într-un rit solemn, cu lumânări aprinse de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt urmași pe linie genealogică directă a lui Traian Vuia. Ea este constituită din douăsprezece persoane: președintele, secretarul, casierul și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt urmași pe linie genealogică directă a lui Traian Vuia. Ea este constituită din douăsprezece persoane: președintele, secretarul, casierul și restul membrilor asociației având ca scop înființarea în sat a unui muzeu dedicat memoriei aviatorului, organizarea de simpozioane și obținerea dreptul unic de a folosi numele aviatorului. Implicare în activități
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un sistem comun de apărare, administrare, comerț, liberă circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor” (secretar primărie); „Toată Europa unită... Să fie la un fel... Un mod de viață, peste tot același, liberă trecere... Ca într-o familie” (viceprimarul). În Traian Vuia se pot identifica persoane care oferă trei categorii de răspunsuri: 1. cei care valorizează pozitiv „Europa”, 2. cei care se referă direct la agricultură atunci când încearcă un răspuns și 3. cei care consideră că în satul lor este mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani). Percepția celor intervievați despre ideea de a fi european se împarte, după cum era de așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o imagine relativ pozitivă, gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o imagine relativ pozitivă, gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență Rurală” (preot, 38 de ani); „Mai avem de muncit până Traian Vuia să arate european, da’ să face și s-o făcut câte ceva” (viceprimar). Cert este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență Rurală” (preot, 38 de ani); „Mai avem de muncit până Traian Vuia să arate european, da’ să face și s-o făcut câte ceva” (viceprimar). Cert este că sătenii nu au foarte bine încetățenit conceptul de „european” și, de multe ori, asociază această noțiune cu bogăția oamenilor, cu hărnicia lor sau cu lipsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu bogăția oamenilor, cu hărnicia lor sau cu lipsurile pe care ei le au: „Mai are unele lipsuri: apă, canalizare... În afară de faptul că suntem legați la drumul european, avem cablu... În rest, mai nimic” (pensionar, 45 de ani); „Satu’ Traian Vuia este foarte departe. Îi lipsește ca agricultura să fie mai dezvoltată, drumuri mai bune și traiul oamenilor să fie mai bun” (agricultor, 25 de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oricărei comunități o constituie, așa cum am afirmat la început, elementele constitutive și determinante ale acesteia la un moment dat. Prin cele cinci capitole anterioare am oferit, sperăm noi, o imagine cât mai cuprinzătoare asupra potențialului de care dispune satul Traian Vuia pentru a deveni actor al schimbării. Există aspecte pozitive care pot susține transformarea (drumul european, un magazin aprovizionat cu produse asemenea celor de la oraș, oameni gospodari, introducerea cablului etc.), însă considerăm că acestea reprezintă doar un mic tribut adus modernizării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asemenea celor de la oraș, oameni gospodari, introducerea cablului etc.), însă considerăm că acestea reprezintă doar un mic tribut adus modernizării. Necesitățile cetățeanului european al acestui secol se situează la un nivel mult mai înalt decât cele oferite de satul Traian Vuia. Se poate afirma cu certitudine că necesitatea schimbării este conștientizată în rândul comunității, mai ales în cel al reprezentanților locali și al sătenilor adulți tineri. Modelele de viață oferite de mass-media sau de orășeni constituie un suport pentru săteni în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care le oferă transformarea satului într-unul construit pe principii europene, la nivel individual în primul rând. Ar putea fi astfel depășit unul dintre obstacolele existente în calea dezvoltării locale și anume faptul că, pentru moment, mentalitatea dominantă în Traian Vuia pune bunăstarea personală pe primul plan, lăsând în urmă interesele comunității. Traian Vuia pare a se potrivi etichetei de „sat de imigrare”. Discuțiile avute cu subiecții au atins tangențial, în diferite contexte, problemele migrației interne. S-a amintit astfel faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
individual în primul rând. Ar putea fi astfel depășit unul dintre obstacolele existente în calea dezvoltării locale și anume faptul că, pentru moment, mentalitatea dominantă în Traian Vuia pune bunăstarea personală pe primul plan, lăsând în urmă interesele comunității. Traian Vuia pare a se potrivi etichetei de „sat de imigrare”. Discuțiile avute cu subiecții au atins tangențial, în diferite contexte, problemele migrației interne. S-a amintit astfel faptul că există în Traian Vuia multe persoane care nu sunt „de loc”, venite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primul plan, lăsând în urmă interesele comunității. Traian Vuia pare a se potrivi etichetei de „sat de imigrare”. Discuțiile avute cu subiecții au atins tangențial, în diferite contexte, problemele migrației interne. S-a amintit astfel faptul că există în Traian Vuia multe persoane care nu sunt „de loc”, venite în special din Oltenia, din Maramureș și din zona Bihorului. Experiența de migrație internă nu pare să fi condus însă la migrație temporară internațională (circulatorie). În sat există doar un număr foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
există doar un număr foarte mic de persoane care au fost sau sunt plecate la momentul actual în străinătate „la lucru”: „...sunt câțiva care au plecat să muncească în străinătate, trei persoane” (consilier local). Oamenii au venit cândva în Traian Vuia și, cel puțin pentru moment, nu par a simți nevoia să plece. La propriu, s-ar putea spune că așteaptă mai degrabă să vină Europa către ei, decât să meargă ei către ea. Concluzia se susține oarecum și la figurat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ar putea spune că așteaptă mai degrabă să vină Europa către ei, decât să meargă ei către ea. Concluzia se susține oarecum și la figurat: pentru a păși mai repede în Europa, a cărei graniță nu e departe de Traian Vuia, așa cum am arătat, ar putea fi de folos ca oamenii să iasă mai des din curtea proprie și să se ocupe puțin și de problemele uliței pe care locuiesc... Bibliografie Vedinaș, T. (2001), Introducere în sociologia rurală, Polirom, Iași. Mălina
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
UEȚ mai ales în ceea ce privește viața de zi cu zi, salariile și standardul de viață” (femeie, Zerind). „Ei sunt mai dezvoltați ca noi... Este mai multă ordine, și viața de zi cu zi este mai sigură decât în România” (bărbat, Traian Vuia). Deși statele membre UE sunt percepute ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic, această percepție a diferențelor trebuie nuanțată. În mentalul colectiv al ruralului românesc decalajul economic între noi și ei este contrabalansat de superioritatea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
atâta vreme cât nu avem un doctor, nu avem profesori la școală, nu există încălzire în clase, nu avem canalizare și apă curentă, și străzile nu sunt asfaltate!” (Tomșani). „Nu este sat european! Nu avem apă curentă și gaze naturale!” (bărbat, Traian Vuia). Satul european este un sat cu oameni care trăiesc bine, au un nivel de bunăstare destul de ridicat. În contrast, satul românesc este sărac. Oamenii nu au bani, nu au locuri de muncă și nu se pot descurca singuri, așteptând ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt foarte reduse. Caseta 6. De ce satul meu nu este european: sărăcia „Nu este european, pentru că nu avem bani... Oamenii sunt săraci... Avem nevoie de bani, avem nevoie de cineva să ne ajute ca să o ducem mai bine” (bărbat, Traian Vuia). „șHăneștiț este acum ca un copil instituționalizat, îmbrăcat, hrănit și îngrijit de către autoritățile centrale din cauza puterii economice reduse. Poate în douăzeci de ani Hăneștiul va fi sat european!” (bărbat, Hănești). „Suntem foarte departe de satul european! Nu avem posibilități de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]