1,106 matches
-
cuvântul, Mai moale și mai verde iarba, mai albe-s florile și zarea, Mai luminoasă-i sărbătoarea, mai liniștită-i încercarea, Mai împăcată vine noaptea, mai dulce somnul orișiunde, Mai binevoitoare-i fata în tot ce-ntreabă și răspunde, Mai zâmbitoare e lumina, mai dulci sunt soarele și luna, Mai prietenoase-s toate-toate prin rugăciune totdeauna, Mai fericită-i rândunica ce stă pe streașină și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doctorat în drept, politician, inspector școlar, publicist, Iacobeanu este unul dintre exemplele celor ce activează cu succes în mediul intelectual al formării inițiale. Iată cum îl portretizează matematicianul Octav Onicescu, fost elev din generațiile antebelice: "cu alt temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura figură de dascăl model: "e drept
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei (unică în azil) este posibilă prin faptul că nu-și suspendă nici o clipă viața interioară. Inițial binevoitoare față de toți colegii din azil, tăcută, zâmbitoare, intră o vreme sub bombardamentul sonor al celor care vorbeau într-una fără să spună nimic. Oamenii care refuză să se întâlnească cu ei înșiși se refugiază sperioși la suprafața comunicării, se retrag în sporovăială, în zgomot de fond, liniștea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pictură abstractă de pe perete încercînd să-i găsească un titlu. Femeile care intră sunt primite cu strigăte de bun venit, se vede că-s cliente vechi, probabil slujbașe care vin să ia prînzul în fiecare zi la Gastonne. Sunt modeste, zîmbitoare, puțin obosite, grăbite, răspund amabil interpelărilor și se amestecă în discuția generală. La plecare, treci prin fața unei tejghele în spatele căreia Gastonne, într-o clipă de repaus, te încasează de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de zbor, oricît de relaxați am fi stat noi în confortul extrem al Airbusului 380, coborîm pe aeroportul din Roissy într-o formă cu totul îndoielnică, în timp ce încîntătoarele noatre stewardese ne însoțesc pînă la ieșirea din avion, proaspete, impecabile și zîmbitoare de parcă tocmai atunci ar fi ieșit din budoarul lor... .......................... Prietenii apropiați s-au obișnuit cu faptul că le spunem, în fiecare început de vară, că "plecăm la frații catalani". Drept este că, de cînd am început să beneficiem de săptămîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
primul rând poantelor inteligente pe care știa să le facă pe seama băieților, la care în mod evident se adaugă farmecul ei personal. Avea un ten perfect, ochi mari, căprui, limpezi si isi privea întotdeauna interlocutorul drept în ochi; gură veșnic zâmbitoare îi dezvelea dinții mărunți, albi, aliniați ușor oblic spre centru. Printre elevele de la scoala, părea o ființă mai deosebită și asta din cauza că emană o anume libertate care lipsea colegelor ei, crescute la bloc. În plus, desi nu făcea niciodată
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ei din copilărie care veniseră s-o invite să facă fotografii prin locurile de demult. Gestul lor o surprinsese pe Lăură, dar totodată o încântase în mod deosebit. Revenise la trecut, revenise la copilărie și asta o făcea întotdeauna mândră, zâmbitoare, puternică, biruitoare. CAPITALA Lăură avusese o perioadă de aur în ultimele luni de liceu. Că viitoare absolventa urma să-și înceapă carieră și să se despartă de colegii și prietenii săi. Urma să plece în “Capitala”, deși nu suportă deloc
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a Bibliotecii, ctitorită de regele Ferdinand I, și spectaculoasa priveliște de la Râpa Galbenă. Am uitat, scuzați, vă rog, l-aș invita respectuos și pe Heraclit, cel al fluviului veșnic în schimbare, în ideea că și apele Bahluiului vor curge mai zâmbitoare, purtând pe umerii lor mici elegante gondole, pentru început venețiene apoi... ieșene. Până atunci, de ajungeți în stația din piața cu numele poetului, priviți prelung și frumos în jur, priviți încă o dată florile și ce mai e pe acolo, pronunțând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
reprezentată în afiș nu ar tolera apelativul "fetițo" ("baby") și pentru că grupurile de feministe protestaseră deja împotriva cuvîntului sexist și jignitor din slogan. De remarcat, de asemenea, transformarea suferită de imaginea femeii din reclama la Virginia Slims. Nu mai este zîmbitoare, drăgăstoasă, o potențială soție sănătoasă ca în reclamele mai vechi, ci mai amenințătoare, mai sexy, mai puțin domestică și mai masculină. Ochelarii de soare semnifică distanța pusă între ea și privirea bărbaților, distanță pe care vrea s-o păstreze, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unduindu-se și răsucindu-se, reprezintă pentru el o tentativă de a-și fora gropi în pămînt, "afișînd poza ironică, indolentă a morților"; joggingul atît de îndrăgit de californieni este "ca atîtea alte lucruri... o formă de servitute voluntară"; "ochii zîmbitori" ai vedetelor de la Irvine trădează de fapt o "bestie feroce, crudă, urmărindu-ne într-un fel terifiant"; televizoarele lăsate să funcționeze în camerele goale ale hotelului din Porteville arată televiziunea în adevărata sa lumină: "o fereastră spre o altă lume
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
față prelungă ten brunet și nas acvilin, puțin disproporționat. Un individ ce se bărbierește regulat, un băiat cu păr grizonat și mereu tuns scurt. Un suflet mare și curat. Are un simț al umorului extraordinar de dezvoltat. O privire mereu zâmbitoare. Meșter la cuvinte știe cum să intre pe sub pielea oricui. Un om trecut prin ,,vâltorile’’ vieții, încă de mic copil, așa cum el o recunoaște. Viața l-a ,,alintat’’ cum nu se poate mai bine! Un bonom, mereu jovial și întotdeauna
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
intrat pe poarta Școlii generale nr. 25, pe atunci, în căutarea personajului principal din această piesă... Doamna! Când am văzut-o toate emoțiile mi-au trecut. Era tot ce visasem, nu aveam nevoie de mai mult. Era tânără, frumoasă, energică, zâmbitoare, jucăușă. Am rămas fără nici o emoție în grija ei. La fel ca și alți vreo 43 de copii însă. O adevărată luptă pentru atragerea atenției se profila ... eu o iubeam, o apreciam, dar oare si ea mă iubea și aprecia
Momente de reflecţie ale unui fost elev. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]
-
să mai fim câțiva ani și colege de cancelarie. Desigur că parte din ceea ce numim generic „tact pedagogic” îi poartă amprenta în ceea ce mă privește. De la ea am învățat, am împrumutat spiritul ludic în activitatea didactică, atitudinea destinsă, senină și zâmbitoare în fața elevilor, în ciuda problemelor care uneori macină viața privată. Poate ar fi cazul să vi-o și prezint pe Doamna mea. Se numește Aurica Pintilie și a fost prima figură din cadrul școlii care și-a pus amprenta asupra caracterului meu
Momente de reflecţie ale unui fost elev. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]
-
pregătea căsătoria fiicei sale, Mignon, cu regele Alexandru al Serbiei. La Atena, o găsește pe Principesa Elisabeta bolnavă de febră tifoidă. Dar Sitta și Mihai erau sănătoși: „Mihai al nostru este o frumusețe, un dolofan rozaliu și alb, o comoară zâmbitoare, cu incredibile gropițe în obraji. Toată fețișoara lui este numai gropițe. St. John este extrem de mândru de el”. Duminica, 9 aprilie. „Familia s-a dus la biserică, dar eu (Regina Maria era de religie anglicană - n.n.) mi-am petrecut o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
face la fiecare zbor. Prin semne și cu ajutorul obiectelor ajutătoare ni s-a arătat cum să procedăm în caz de turbulențe și incendiu. Cât durează călătoria, însoțitorii de bord își dau silința să ne asigure un zbor plăcut: sunt atenți, zâmbitori, grijulii. Când ne apropiam de Narita, am primit un formular special pe care l-am completat, răspunzând la câteva întrebări privind țara de proveniență, adresa etc. , formular pe care l-am predat la vamă, în aeroport... Odată formalitățile îndeplinite, cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
doi nepoți ce locuiesc 3 Sursă: Shinya Inoguchi, Emiko Inoguchi, Mary și Kenji Shibata acolo. Cu alte cuvinte, în locuință se îmbină tradiția cu modernul. Deși nu este conservatoare, totuși respectă tradiția; este o femeie cultă cu o fire amabilă, zâmbitoare și ospitalieră. Ikebana - Calea florilor Expresie a sensibilității și gingășiei, florile au un limbaj aparte, un limbaj codificat. Ele ne vorbesc fără cuvinte, dar mesajele, exprimate prin culoare, parfum și delicatețe, conțin simboluri înțelese doar de cei ce iubesc florile
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
când voi ajunge la linia de sosire, ca să nu spun la finish. Până la urmă din ce trăsături e construit antimodelul meu? Una dintre ele este miza pe rău. Răutatea nu-mi place. Maliția, da: dovadă de inteligență fiind, de luciditate zâmbitoare, e binevenită. O altă trăsătură a antimodelului e acreala. Între răutate și acreală, răutatea e răul cel mai mic, e, până la urmă, preferabilă. Probabil că lucrul care mi s-a părut întotdeauna cel mai urât e nedreptatea, cea făcută conștient
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
eliberarea din închisoare. Gheorghe Calciu (pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa) Unul dintre cei care l-au cunoscut în închisoare îl descrie ca fiind un tânăr scund, slab, dar vânos. Foarte vioi în spirit și în mișcări, totdeauna grăbit. Ochi vii și față zâmbitoare; chiar dacă ar fi trebuit să se supere, nu l-am auzit niciodată repezind pe cineva. Fusese student în anul II la Medicina din București. De fel era din Mahmudia, Tulcea, și spunea glumind că mama sa avea ceva sânge tătăresc
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vrei să mai scapi niciodată! Dar... Trebuia să pășesc și pământean dacă doream să văd și cu ochii ceea ce simțurile-mi sugerau, căci nu știu ce altfel aș mai fi scris acum! La ieșirea din aeroport ne așteptau câțiva sahaja yoghini indieni, zâmbitori - în totală contradicție cu comportamentul glacial al moscoviților - răbdători cu alura noastră de turiști zgomotoși și înfometați de senzații, ce ne-au invitat la mașini și ne-au ușurat de cele mai grele bagaje. Iată că există și oameni minunați
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai dialectică dintre concepții. Prima datorie a creștinului: a fi fericit. Prima datorie a creștinului: a simți adînc nenorocirea condiției omenești. Ieșirea din dilemă: soluția dogmatică: credința în transfigurare și înviere. Creștinul (sau omul e totuna) se cuvine a fi zîmbitor, tolerant, rațional, degajat, convins de relativitatea celor lumești; deci nițel sceptic și foarte îngăduitor; și totodată știind că aici se joacă partida pe viață și pe moarte că numai în trup ne putem mîntui (trupul e trup de moarte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai „contondentă”, mai palpabilă, decât „colegii” lor din țările democrate - se știe asta! -, se pare că În mai ’90 a ajuns pentru prima oară În contact cu puterea; acea putere care „te transformă”: În afară prezinți un chip calm, ager, zâmbitor adesea, dar Înlăuntru Încep fugile, alunecările, spaimele, care sunt pe măsura acelei forțe ciudate și nefirești care ți s-a conferit În uralele unei mulțimi ce rămâne mereu afară. Iar când puterea este absolută și incontrolabilă, spaimele devin terifiante, dușmanii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
generos (un rictus de la Klonopin), după care a încercat să-l îmbrățișeze pe Ashton, care s-a întors brusc și a zbughit-o din cameră. Fața lui Nadine tresări aprinsă de îngrijorare - însă numai o secundă - după care redeveni masca zâmbitoare a gazdei. Era un moment semnificativ. Eram deja îngrozit și epuizat. Casa celor doi Alleni era o copie aproape identică a casei noastre - un palat minimalist și imaculat. Exista chiar și același candelabru în holul cu tavan înalt și aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui Robby. (Dar dacă aș fi sunat a treia oară - așa cum au făcut mulți după aceea - mi s-ar fi comunicat că celularul fusese dezactivat.) Victor zăcea în poziție fetală, scuturat de friguri, pe pardoseala de marmură din hol. Câinele zâmbitor care alergase atât de bucuros spre mine doar cu câteva minute mai devreme, nu mai exista. Scâncea. Când m-a auzit apropiindu-mă și-a ridicat ochii triști, sticloși, continuând să tremure. - Victor? am șoptit. Câinele îmi linse mâna când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
matale, este același lucru. Mă voi bucura, Însă Întotdeauna măcar să știu că ești sănătos. Este singurul lucru pentru care lupt și pentru mine. Există o apropiere Între construcția noastră spirituală, noi vom suferi În conjuncturi În care alții se găsesc zâmbitori și cu o mână pe burta În care o mâncare bună și un vin mediocru sincronizează complecta mulțumire. Nici nu-mi dau bine seama dacă noi suntem vinovați de aceasta, sau dacă o sensibilitate dăruită nouă de providență ne ajută
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu părinții și fratele său, aflați tustrei în vacanță în Franța și care au venit special la Bordeaux să vadă scriitorii din Literatur Express, despre care fiica le-a vorbit cu mult entuziasm. O pereche tânără, sub 50 de ani, zâmbitori și mobili, echipați pentru voiaj: teniși în picioare și rucsacuri mari, cu o sumedenie de buzunărașe pline ochi cu diverse mărunțișuri. Ca și Nelly, domnul Möller vorbește puțin limba rusă și pare mândru de această performanță, stăruind în a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]