4,194 matches
-
jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Farmec În grădina mea se adună Zânele în nopți cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbră în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de rochii. Mai apoi din ferie Gândul s-ar dori
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbră în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de rochii. Mai apoi din ferie Gândul s-ar dori soție, Insă zânele prind veste Și se mută în poveste. Referință Bibliografica: Filozoful esențelor țări / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
n-ar fi loc și pentru ceea ce se numește “la joie de vivre”? Iată o mărturisire, din multele citabile: “...atât de vesel sunt că port în mine/ un mânz ce galopează ne-ncetat” (Bolnav de poezie, 27). Pe Ioan Vasiu, poezia, Zâna și Doamna sa, l-a făcut fericit, l-a făcut și îl face să trăiască frumos - străjer postromantic, la porțile maiestuoasei și nepieritoarei cetăți: “am în priviri două fântâni săpate/ în firea mea duminică-i mereu/ de-ar fi să
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
De crâng și văgăună, Ca un brăduț dintre stejari, La margini de pădure, Arsă de-al gerului pojar Ce-avu să îl îndure, Ivitu-s-a ca un strigoi Ce-ntâi și-arată-o mână Și-ntregul trup mlădiu apoi, A Primăverii Zână. De friguri luată și de mers Printre nămeți și ghețuri, Cu ochii stinși și chipul șters De dârdâieli și grețuri, S-a sprijint de-un copcel Din preajma-i, să nu pice, Să-și tragă sufletul nițel, Și-n minte ce
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
-i necaz, Găsi putere, iaca, Și frântu-s-a cu mari sforțări Să-ndepărteze spinii Și-ncolăcitele brățări, Să smulgă mărăcinii... Cu delicatele-i mișcări Într-un genunchi pe cant a Eliberat spre zori de zări Din umbra morții planta... Dar zâna iernii, rea de soi Și aprigă de crudă, Pândea pitită după-un sloi Crâpând de-a urii ciudă, Precum ades și tot mai des Ni-i scris să se întâmple... Pe Crivăț l-a adus la șes Din munți sticlind
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
a fost, I-a dat atunci poruncă, Să nu-și mai afle loc și rost Nici-un lăstar din luncă. Și s-a pornit pe pojghițat, Vârtej de frig să scoață Și ghiocelul a-nghețat În sticla cea de gheață... Dar buna zână, timpuriu Parcă-ntradins trimisă, Cât să nu fie prea târziu, Cu gura-ncet deschisă Și palmele-i ca un căuș Suflă din piept căldura Și viul aer ca un duș Redezmorți făptura... Dar de nesomn, de drag, de chin, Din nebăgare
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
e un om, ci o persoană care atârnă de altul cu averea și familia sa”...(pag. 14) Kogălniceanu mai spune așa: „...cuvântul Țigan a ajuns totuna cu rob” (pag. 13). Legea a ajuns proverbiala, astfel că o întâlnim la Iuliu Zâne(3) în Proverbele românilor, vol 6, pag. 354-355: “Țiganul nu-i om.” Este demn de reamintit cititorului că țiganii au fost robi ai Bisericii Ortodoxe Române. Dar Robia s-a abolit de peste 150 de ani in România. Cum este posibil
PĂRINTELE CLEOPA A ZIS CĂ ȚIGANII NU-S OAMENI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367475_a_368804]
-
org/stream/Ilie Cleopa-Ne vorbeste Parintele Cleopa 13/Ilie Cleopa-Ne vorbeste Parintele Cleopa. Indrumari duhovnicesti 13 #page/n69/mode/1up 2-Kogălniceanu, Mihail (1817-1891), Ghibănescu, Gh., Schița despre țigani, Iași : Tipografia "Dacia", P. Iliescu și D. Grossu, 1900. Link online, varianta franceză: https://archive.org/stream/esquissesurlhis01koggoog#page/n24/mode/2up 3-Iuliu Zâne, Proverbele românilor, București : Editură Librăriei Socecu & Comp : Imprimeria Statului, 1895-1903 http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=31&cap=7 Ieremia cap VII: 22.Că părinților voștri nu le-am vorbit și nu
PĂRINTELE CLEOPA A ZIS CĂ ȚIGANII NU-S OAMENI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367475_a_368804]
-
cu tata, la arat. Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
copiii lor isteți; Frumos părinții-i educau Și cu iubire îi creșteau. Ei se jucau cu mașinuțe, Cu avioane și mingiuțe, Dar cel mai mult lor le plăcea` Povești ce tatăl le zicea. El basme le spunea, cu zmei, Cu zâne și cu prichindei, Dar ei doreau mai mult s-asculte Povești cu ursul cel din munte, Iar tatăl le zicea mereu Povestea ursului cel rău, Însă-ntr-o zi gândi așa: „- Povestea voi înregistra!“. Atuncea, foarte mulțumit De gândul care
DRAGOSTEA PĂRINTEASCĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367508_a_368837]
-
apelor pe care n-au putut să și le explice, dornici de senzațional, încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi oamenii au creat o literatură fantastică, foarte bogată care vorbește de monștri marini, de sirene, de crăiese și zâne ale apelor, de obicei, cu implicații malefice asupra vieții omenești. Celebră a devenit relatarea lui Homer despre apariția seducătoarelor sirene, ființe acvatice, jumătate femeie și jumătate pește cu un glas fermecător, care îi atrăgeau pe corăbieri în adâncuri și de
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
a rândul pe poeți, prozatori și dramaturgi din întreaga lume care l-au îmbogățit cu noi și noi semnificații. În majoritatea operelor studiate femeile subacvatice sunt frumoase, ademenitoare, au corpul jumătate omenesc, jumătate coadă de pește, sau au chip de zâne, cântă foarte frumos, se îndrăgostesc de o ființă omenească pe care de cele mai multe ori o sacrifică sau se sacrifică pentru salvarea celui iubit, fără a ajunge vreodată la împlinirea definitivă a iubirii. Credința în ființe subacvatice este străveche la români
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
coadă de pește în loc de picioare. Pe cap purta o coroană de iriși galbeni și albaștri de baltă, bătuți cu nestemate de rouă, iar pe piept o broșă care reprezenta un flăcău micuț.” Flăcăul acela semăna cu cei înghițiți de ape. Zâna îl cheamă și el o urmează fără să se scufunde. Pentru a-l duce în împărăția ei trebuie să-i schimbe sufletul. Îi face un semn semilunar pe frunte și sufletul lui se întrupează cu „țipăt jalnic” într-un pescăruș
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna Onda dintr-un basm clasic german cu același nume apare învăluită într-un glob de ceață deasupra unui lac dintr-o pădure, are un chip și un glas fermecătoare de care este vrăjit un tânăr, Leonhard: „Nu-și mai putea
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
pădure, are un chip și un glas fermecătoare de care este vrăjit un tânăr, Leonhard: „Nu-și mai putea lua ochii de la ochii ei adânci, întunecați, de la gura ei zâmbitoare, de la toată ființa ei vrăjelnică. Cei doi se îndrăgostesc reciproc. Zâna are puteri supranaturale, putând să-l ajute la nevoie sau să-l piardă. Îi dăruiește flăcăului un inel fermecat care ar putea să-i fie de folos, dar este dornică de o iubire absolută și îi cere lui Leonhard credință
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
îl ajută să treacă în lumea veșnică. Dar vorbind de literatura germană cine o poate uita pe frumoasa Lorelei, preluată de Hienrich Heine dintr-o legendă germană? Pe o stâncă de pe malul Rinului, în asfințitul soarelui fata cu chip de zână, în timp ce își piaptănă părul de aur intonează o melodie fermecătoare. Marinarii atrași de mirajul bălai pierd cârma și se îneacă în adâncuri. Sirena nu este numai o ființă dornică să îi atragă în adâncuri pe flăcăii neștiutori și pe pescari
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
că articolele de politică externă semnate cu regularitate de I. Lungu în „Jurnalul săptămânii”, sunt căutate și mult apreciate de cititori. Cum însă Ivan Lungu nu poate privi doar politica mondială, iată că și viața de îndeaproape este tot o „zână” a timpului actual, curtată de el. De regulă - cu succes și aplauze la scenă deschisă. Mai ales că jurnalistul Ivan Lungu se dedulcește trăind nu faptul divers, nici cel pervers, ci acela superior, care are vibrația sufletească a oamenilor de
O NOUĂ CARTE DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367638_a_368967]
-
visarea-i grea cutumă... Azi visez, dar nu-i a bună Că mama nu e să-mi spună, Un cuvânt sau chiar o glumă, Când tristețea mă sugrumă! Că mama nu e să-mi spună, Că-i acum prea bună zână Și cu drag, ea își asumă De a fi prea sfăntă mumă... Că-i acum prea bună zână Azi chemările-mi adună Și din casta ei postumă Mă veghează, nu-i o glumă, A mama mea dulce bună... Referință Bibliografică
ODĂ MAMEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367729_a_369058]
-
Un cuvânt sau chiar o glumă, Când tristețea mă sugrumă! Că mama nu e să-mi spună, Că-i acum prea bună zână Și cu drag, ea își asumă De a fi prea sfăntă mumă... Că-i acum prea bună zână Azi chemările-mi adună Și din casta ei postumă Mă veghează, nu-i o glumă, A mama mea dulce bună... Referință Bibliografică: Odă mamei / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de
ODĂ MAMEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367729_a_369058]
-
trăiri care nu însoțesc nici un alt anotimp al vieții, sunt cele care te fac, și în anotimpurile următoare, să îți dorești ca timpul să se fi oprit în loc la primul dintre ele. Atunci când poți crede, cu tot preaplinul sufletesc, în zâne, spiriduși, prinți, prințese și triumful binelui asupra răului, nimic nu pare imposibil sau nefiresc. Tendința aripilor crude, este aceea de a se îndrepta către strălucirea fierbinte a soarelui, așa încât se pot arde și frânge foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
am ridicat de la masă și-am rămas în dormitor cu fața-n pernă câteva ore bune. Nu înțelegeam atitudinea unui astfel de om. Nici acum nu cred în nimeni, nu cred în faptul că o persoană poate fi rege sau zâna cea bună după ce o viață a fost un prefăcut. După ce lovești nu poți iubi mai bine sau mai mult. Vacanța de iarnă a trecut repede. O perioadă petrecută în casă cu mama, certându-ne tot timpul. Nu eram de acord
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
știrea poetului) profanarea sacrului și rectificarea prin contopirea în sacru. Poezia trebuie pusă sub tăiș, despicată, apoi recompusă. Omorâtă și reînviată. Tariful - valoare publică, vulgară - aplicat fagului - copac magic, despre umbra căruia se crede că e loc de odihnă al zânelor - e o atingere a lumescului de supranatural și „de altfel zînele au plecat / într-un cosmos irigat / cu ape subtile”. „Fagii prelungi” - concret, arbori de circa 40 de metri, la maturitate, metaforic, copaci „neconciși” (adică nu „scurți”) - aduc a parabolă
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
trebuie pusă sub tăiș, despicată, apoi recompusă. Omorâtă și reînviată. Tariful - valoare publică, vulgară - aplicat fagului - copac magic, despre umbra căruia se crede că e loc de odihnă al zânelor - e o atingere a lumescului de supranatural și „de altfel zînele au plecat / într-un cosmos irigat / cu ape subtile”. „Fagii prelungi” - concret, arbori de circa 40 de metri, la maturitate, metaforic, copaci „neconciși” (adică nu „scurți”) - aduc a parabolă, prolixitatea fiind aproape de enigmatic. Un angajament ieșit din ordinea firii („pact
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
de fiecare zi, în fapt a creatorului popular, în subiectul fabulos al acestor creații literare, în care împăratul ia locul tatălui, autoritatea de drept, recunoscută de toți ceilalți membrii ai familiei. Dacă am face excepție la numirile: împărat, prinț, prințese, zâne, zmei etc. folosind în locul lor apelativele: tatăl, mama, măștihoaie(20) etc. basmul ar putea fi considerat o monografie a familiei țărănești, cu trăsături firești, în care lumea ce intră în contact cu familia aleasă de creator, a fi cea împărătească
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
dușman necruțător. Depinde doar de noi să știm natura cum s-o folosim... NUFERI Palatul brâncovenesc cu pădurea ce-l umbrește în lacul Mogoșoaia frumusețea-și oglindește. Lei ce străjuiau palatul sunt acum stane de piatră dar păzesc cu strășnicie zâna adormită-n vatră. Ne plimbăm pe lac cu barca și privim în depărtare - peisajul ce ne-ncântă prin culoare. Frunze mari, ovale, verzi, plutesc deasupra apei și pe tije cresc bobocii florilor imaculate. Nuferi galbeni în ghirlandă Prințul îi transformă
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]