1,547 matches
-
zâmbea negustorul, glumind ca să-și țină clientul aproape, „atâtea măsuri de grâu, atâtea de mei, două topoare, trei piei de vulpe și multă voie bună!” „Nu mai spune!” se mira prefăcut mușteriul. „Te pomeni că pe femeia asta o fi zămislit-o vreo fiică a Lunii cu vreun fiu al Soarelui de o dai așa scump!” „Mata ce dai? Hai să ne-nțelegem! Vezi bine că nu-i nepoata Soarelui, dar ia privește ce pântece are și ce mușchi. E mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar face păgubosul vânzător. Marfa cea mai de preț, femeia, era și ea pregătită cum se cuvine. Dintr-o coropișniță păroasă, murdară și cu clăbuci În colțurile buzelor, mintoșii scoteau fiice de zeițe gata mereu de Împreunare Înfocată și de zămislit urmași viguroși. Întâi le țesălau lațele, le pictau fețele, le lungeau ochii cu o dâră subțire de funingine, le potriveau pieile de mortăciuni ce le purtau drept țoale În așa fel Încât acopereau, dar, mai ales, descopereau ațâțător ceea ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
steie flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; « Ce te apasă ? Spune, măi băiete, să‐ți ducă mama o parte din necaz”. De ce te miri că duc sicriul mamei? DE ZIUA TA , FEMEIE Eu nu te‐ am zămislit din coasta mea cea stângă, nici n‐ am suflat pe tine să‐ ți dăruiesc trăire, din bâlciurile vieții nu te‐ am plătit ca sclavă, să te ferec la gleznă cu lanțul căsniciei. 71 La ceasul de fierbinte primăvară‐n noi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să te ferec la gleznă cu lanțul căsniciei. 71 La ceasul de fierbinte primăvară‐n noi în baba oarba‐a dragostei căutarăm să așezăm în stânga și în dreapta fiecărui ce ne lipsea s‐ ajungem femeie și bărbat. Eu nu te‐ am zămislit din coasta mea cea stângă și - ngenunchiat mă minun de ce minune mare ai zămislit femeie din câte ne‐am iubit, copilul nostru drag , zălog spre viitor. Nici n‐am suflat pe tine să‐ți dăruiesc trăire Tovarășa și mama și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
n noi în baba oarba‐a dragostei căutarăm să așezăm în stânga și în dreapta fiecărui ce ne lipsea s‐ ajungem femeie și bărbat. Eu nu te‐ am zămislit din coasta mea cea stângă și - ngenunchiat mă minun de ce minune mare ai zămislit femeie din câte ne‐am iubit, copilul nostru drag , zălog spre viitor. Nici n‐am suflat pe tine să‐ți dăruiesc trăire Tovarășa și mama și dragostea mea, tu dăruiești trăire și atâta frumusețe în tot ce ne‐ nconjoară și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
s‐ a stins din viață, Un roi de stele au bocit 135 Jelind‐o la fereastră. Pe masă într‐ un colț ferit Sta gata de plecare; Ne‐ apropiam cu glas smerit, Pe rând cerând iertare: Din viața ta ne‐ ai zămislit, Ca să trăim pe lume și toată viața ai muncit S‐avem și noi un nume. și ne‐ ai hrănit la sânul tău În cânt și dezmierdare Acum ne lași, păreri de rău, Durere și‐ ntristare. Te duci pe drum întunecat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Când liniștea‐nserării lin coboară, Iar noaptea stă la pândă‐n văgăuni Un zvon din alte vremi mă împresoară De parc‐ aud chemarea din străbuni. Din slovele ce‐ am strâns cu atâta trudă, Cuvintele‐ nșirate an de an, N‐ am zămislit vreun cântec să se‐audă; Mereu alerg, dar n‐ am nici un liman. Tot ce‐ am compus, în urma mea dispare, Semințele sădite, de‐ un timp nu mai răsar, De parcă mi se taie și din zare Ca să rămân de‐acum un biet
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
născuți în țară, i-au omorît, pentru că se coborîseră să le ia turmele. 22. Efraim, tatăl lor, s-a jelit multă vreme și frații săi au venit să-l mîngîie. 23. Apoi a intrat la nevastă-sa și ea a zămislit și a născut un fiu; el i-a pus numele Beria (În nenorocire), pentru că nenorocirea era în casă. 24. A avut ca fiică pe Șeera care a zidit Bet-Horonul de jos și Bet-Horonul de sus și pe Uzen-Șeera. 25. Refah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
În care s-a născut fratele meu, Petrică; și În care a murit. Și știu - cum să nu știu? - că acolo am fost, nu conceput (nu știu de ce, dar cuvântul concepere Îmi provoacă imaginea rezultatului ciocnirii a două capete), ci zămislit; și, după nouă luni - eram de față - tot (pe-)acolo m-am născut. Îmi place această formă implicativă: m-am născut. Știu - doar eram acolo: dacă nu voiam, nu ieșeam la lumină. Atunci. Din acum, de aici, privesc din calidor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
celălalt nu-și doresc copii. Djahane s-a hotărât, o dată pentru totdeauna, să nu se Împovăreze cu o odraslă. Khayyam și-a Însușit maxima lui Abu Ala, un poet sirian pe care-l venerează: „Sufăr din pricina celui care m-a zămislit, din pricina mea nu va suferi nimeni”. Să nu ne Înșelăm asupra acestei atitudini, Khayyam n-are nimic dintr-un mizantrop. Nu este el cel care a scris: „Când durerea te copleșește, când ajungi să-ți dorești ca o noapte veșnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
existența Îi pare prea greu de suportat. „Fericit cel care n-a venit niciodată pe lume”, nu Încetează el să strige În gura mare. După cum se vede, motivele pe care le au și unul, și celălalt de a refuza să zămislească nu sunt identice. Ea acționează din prisos de ambiție, el, din prisos de detașare. Dar se regăsesc, bărbat și femeie, strâns uniți printr-o atitudine care condamnă toți bărbații și toate femeile Persiei, lasă să circule zvonul că unul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
O, mamă, dulce mamă! Ce poate fi mai frumos pe lume, mai dulce și mai blând pentru un copil decât însăși ființa care l-a zămislit? Suflet gingaș și duios, plin de puritate și sensibilitate, mama este pieptul pe care îți sprijini capul, mâna care te binecuvântează, ochiul care stă de veghe pentru tine. Ea este consolarea la tristețe, speranța la deznădejde, forța la neputință, este
O, mama, dulce mama!. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Botez Arina () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2317]
-
până la cântători, cu carne omenească sau cu sânge, mârșavul boț însuflețit, de-o șchioapă, va răsări, va crește și va tot crește, înzecit, cum cresc libărcile și scorpia și șerpii, prin puterea vrăjilor demoniace, necromantice, a farmecelor ce l-au zămislit; și se va preschimba, din embrion, în Plaga Plăgilor! Într-un Tartor, într-un Ne-Asemeni, într-o Ne-Ființă, într-o entitate cu desăvârșire rea, spurcată, crudă, nemiloasă, ce va conduce mâine oștile satanice, pe aliații, pe năimiții, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu sunt dotați cu un asemenea mecanism subtil. Norocul lor! Eu reprezint doar unilateralitatea unui mesager, un gând al Prea-Puternicului. Îndeplinesc bucuros voința Lui, se explică Arhanghelul. Cei asemeni mie, scăzându-i pe cei răzvrătiți și pedepsiți, nu au fost zămisliți și cu Liber Arbitru. Este o chestiune prea delicată, pe care nu are rost s-o examinăm aici și acum. Ba, pardon, pardon, mes amis, preia Dănuț inițiativa, eu sunt chiar foarte, foarte curios, asupra unei chestiuni angelologice, implicit legate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a zămislit! Pe ușă, se avântă ca eretele, între motanii descumpăniți, un ajutor nesperat: coteiul Pizdeluș, cățelul reinventat sub forma unei adevărate grenade defensive! În toiul corului de lătrături și de miorlăituri sălbatice, babornița îngenunchează lângă trupul scuturat de convulsii tonico-clonice și-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
protuberanță. Stătea la fund încolăcit, compact, delicat, viu, făcut dintr-o carne fibroasă și elastică. Lui Kane i se părea că se solidifică văzând cu ochii și se forma, ca o idee de delirium tremens smulsă din mintea unui bolnav, zămislindu-se deodată. Acela avea vag forma unei mâini cu degete lungi, încleștate în jurul palmei. Aducea mult cu o mână scheletică, nepunând la socoteală surplusul de falange. Ceva se desfăcea în centrul palmei, un fel de tub făcut dintr-o materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Apostolic a cărei formulare actuală datează probabil din secolul al III-lea. Crezul, care ne este familiar, afirmă: Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, Creatorul cerului și al pământului și în Isus Cristos, Fiul său unic, Domnul nostru care s-a zămislit de la Duhul Sfânt, s-a născut din Maria Fecioara; a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat; s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morți; s-a suit la ceruri
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
după tine, sau poate înaintea ta, să mor la douăzeci și doi de ani, este și pentru că n-am să mai apuc să văd cum o să-i ridicați statuie lui bădica Traian. Căci lui i s-a năzărit să ne zămislească aici, la marginea pământului, parcă ar fi știut anume că într-o bună zi o să veniți și voi, obosiți după atâta rătăcire în stepă, și o să dați peste noi, frumoși, deștepți și bogați, și o să vă fie foame și sete
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
el, un Traian în Africa, unul sau mai mulți în China, oriunde îți arunci privirile nu vezi decât oameni condamnați pentru că cineva, un împărat Traian, mult înaintea lor, cu mii și mii de ani înaintea lor, a hotărât să-i zămislească tot în locuri nepotrivite... Se opri brusc și-și trecu, tremurând, palma pe față. - Ziceți-i înainte, domnule elev, șopti Zamfira, dar mai rar, mai rar, ca să vă înțeleagă... Darie îl privi zâmbind, parcă l-ar fi recunoscut deodată, și-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
orizonturi ale agriculturii românești; prin articole slăvindu-l pe poetul național Mihai Eminescu și nemărginitul său univers poetic, al cărui spirit luminează postum În contemporaneitate - de-ar fi știut bietul om că o să sfîrșească drept instrument de propagandă pentru naționalismul zămislit de mintea unui analfabet sălbatic; prin analize ale capcanelor economiei capitaliste și ale riscurilor condiției de a-ți dori să fii egal cu Rockefeller; prin sfaturi despre alimentația sănătoasă și rolul ei În menținerea unui trup și a unei minți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
chiar și câteva zile mai târziu, când, venit s-o iau pe Iulia înapoi acasă, îmi povestise întâmplarea. Pe moment, nu-și dăduse seama că Iulia mai avea încă un bunic, cel din partea mamei, de la care sosise telegrama. Cuvintele poștașului zămisliseră instantaneu în mintea ei un loc magic, nu chiar în ceruri, unde tata se ascundea și de unde putea să comunice cu noi fără să ne dezvăluie acel loc ascuns. O continuare, de dincolo, a șotiilor pe care tata obișnuia să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și astfel ea distruge în sine însăși caritatea. Păcatul, în lectură biblică, apare și personificat, ca un „actor principal într-o dramă”. Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani prezintă o luptă ce se dezlănțuie între cer și pământ, păcatul fiind zămislit, trecând apoi printr-un proces de gestație și fiind născut, aproape ca o creatură (cap. 5,12). Păcatul este o rană adusă Trupului lui Cristos, pe care astăzi o resimte întreaga comunitate umană. Nu este numai un refuz voit și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dulce al timpului. Și, totuși, mâine este un cuvânt obscen. într-un timp în / schimbare (...). Volumul reface alegoric destinul christic, avându-l ca actant pe creatorul de poezie, pentru care filonul credinței se suprapune până la identificare propriei meniri de a zămisli, concomitent, gândul înalt și frumosul al cărui aport îl susține cu fervoare pe cel dintâi: nu știu ce mângâiere a intrat în mine / când era să mor pe deal, înnebunit de vânt, / curgându-mi din brațe vin. / am fost apucat de minte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul de a crea, sub pomul cunoașterii, în același timp, propria damnare, dar și speranța de mântuire (corpul tău, cathedrală în care voi îngenunchea), prin întruchiparea ființei dragi (smulgându-mi coasta, te zămislesc sau: mereu zidindu-te celulă cu celulă / piramidă și fagure), osmoză de etern și efemer, într-un cuvânt, Ceamaifrumoasă, Dorador. Proiecție diafană, mai ales olfactivă, alcătuită din miresme, femeia din poemele lui Radu Cârneci, asemenea înaintașelor ei din vremurile biblice
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la elemente ale corporalității, sâni palpitând ca mareele, gură, ochi, plete, coapse, trupul întreg, învins de valul sângelui, cu toate că Dorador este cea fără-de-chip, sugerând caracterul proteic al iubirii, în stare să refacă, prin fiecare îndrăgostit, Geneza: din lut / te-am zămislit, Dorador, chip descântat, încât, în felul acesta, poate accede la veșnicie: Așa te voi fecunda cu veșnicie. Pentru îndrăgostitul-poet, fecundarea este, în primul rând, prin cuvânt, apanajul său, forța sa inalienabilă: Cu un cuvânt te voi schimba într-o pajiște
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]