1,689 matches
-
bărbatul îi transmite medicului să mărească intensitatea durerii până la 100%. Bucuroși că nașterea s-a desfășurat "ca la carte", cei doi soți își lasă bebelușul în grija medicilor și se îndreaptă spre casă. Când ajung acasă, văd în fața ușii cum zace poștașul mort... Vezi și: Bancul Zilei: Dilema amantului venit în vizită la iubita sa
Bancul Zilei: Soția naște, iar tatăl trece prin chinurile facerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63147_a_64472]
-
e pus la bătaie pentru a-i ține departe de banca acuzării și de întrebările tăioase ale procurorului. Atacurile în trombă contra DNA, încercările de compromitere a celor care vor să se facă dreptate sunt simptomul bolii mortale sub care zace România. Nu numai că marii vinovați nu-și recunosc infracțiunile, dar au creat un veritabil sistem al impunității. Corupția politică se manifestă mai ales prin ridicarea unui baraj de complicități, imunități și intangibilități demne de vremea cetăților-state antico-medievale. Departe de
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
pentru a da de urma echipamentelor și aparaturii medicale de mare valoare achiziționate pe bani publici și care par să fi dispărut fără urmă. De fapt n-au dispărut. Au rămas nefolosite. Aparatură medicală de sute de milioane de dolari zace prin curțile spitalelor sau prin pivnițele acestora fiindcă lipsesc specialiștii care știu ce să facă cu ea sau pentru că nu are cine să o instaleze ori pentru că lipsesc “consumabilele”. Într-un foarte documentat editorial Cornel Nistorescu istorisește cum s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
toate le-a făurit dantură; ambrozia și nectarul au devenit rare; Poseidon s-a transformat în negustor de pește; nimfele au fugit în cer cu pelea goală de când pe mări au apărut vapoarele; Pegas a căpătat aspect de gloabă, ce zace de răpciugă; Diana desculță mână la pășunat măgarii după ce a rămas fără arc și câini; Cerber arată ca o javră cu coada între vine; Momus a râs, sărmanul, a râs pân-a pocnit, astfel că toți olimpienii sunt în doliu
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
și apoi între timp Visarion, devenind șef de cadre, foarte activ, - e tânăr încă, nu are decât 41 de ani când, va atinge culmea carierei. Lucrează numai în mediul intelectual. Pentru care are o mare slăbiciune. Este convins că aici zace răul de clasă, cum îi zice el, cu definiție aproape religioasă. Jurnalul, nu-l scrie el. I-l scrie un profesor în vârstă, pe care l-a scăpat de la o condamnare grea, - trec peste detalii, - în orice caz acesta îl
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
Apoi, e stupefiant că, în condiții de sărăcie fără precedent, CNC-ul nostru a decis să investească circa un miliard de lei în țăcăneala nu destul de țăcănită a unui regizor francez de mîna a șaptea, în timp ce filmul lui Mircea Daneliuc zace, de cîțiva ani, nemontat, în cutii, și nimeni nu se scandalizează. Cu cît vor fi mai numeroase deschiderile, colaborările, coproducțiile - cu atît va fi mai bine pentru industria noastră de film. Dar să jubilăm și să anunțăm cu surle și
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
trăi și a concepe singurătatea, numitorul comun al acestor experiențe, singurătate pe care oamenii din nord o cunosc și cu care învață să trăiască. Lotte își determină mătușa să-l accepte pe străin, căruia îi oferă o cămăruță în care zace cu un bandaj peste ochi, inițial rezistând arțăgos la încercările fetei de a se face remarcată și printre altele de a se lăsa prins în pânza subțire a unui chestionar copilăresc. În Nouă povestiri, J.D. Salingers traversa frontierea dintre adulți
Go North by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7231_a_8556]
-
ești singurul care (după noaptea aceasta) Poartă pe frunte numele meu iar numele meu E minunat XXX În ultimul timp tot mai mult Zilele seamănă una cu alta: nesfârșite duminici Orașul atârnă-ntre ele Dimineața și seara: lăbărțate după-amieze Camera zace în suc propriu Sunt una cu patul Pielea se lipește de piele. Miroase a acru Un firicel de sex străbate aerul de la un capăt la altul De la înălțimea lui Tavanul vede și înțelege totul Fă și făcând te vei face
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
dimineața cînd cobor din mine seara cînd mă-ntorc din lume ca din chin - dar acolo chiar de singur sunt nu-mi lipsește votca din pahare vorbăreață ca un călător fără drum și fără supărare arde-n mine tot ce zace orb și renasc din ea ca dintr-o criptă trupul adormit al unui mort înviat a treia zi ca-n scriptă și de uit c-am înviat vine altă votcă să mă ardă-n gît doar cu ea acolo uit
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
care sînt structurile lumilor paralele, cît de exact pot fi ele străbătute, ce este transa ori extazul, dar halucinația și delirul! Este fantezia (zonă inspirat numită Fantazia, în Povestea fără sfîrșit de Michael Ende) un declic al "gîndirii vrăjite" care zace în fiecare din noi? Tehnicile lumilor virtuale intră și ele, firește, în atenția laboratorului nostru. Altfel spus, Phantasma vizează atît radiografia inconștientului colectiv (prin programele de cercetare deja specificate), cît și pe a celui individual. Caietele Echinox au publicat deja
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
bună a surâsului, aruncă-mă în grădina cu flori a paradisului pierdut de dincolo de lumină... și dă-mi o speranță călătoare de a nu înnebuni așteptându-i semnul celui care... nu mă vrea! Ușierul lui Celan seamănă cu bărbatul care zace în mine degeaba îl rog să-mi deschidă ușa spre împărăția Luminii! o stea se aruncă în mare se stinge/ stana de piatră zâmbește!
POEZIE by Bianca Marcovici () [Corola-journal/Imaginative/13876_a_15201]
-
în duel cu generalul roman. Mulțimea de tobe se strânge în cerc, în jurul celor doi luptători. Generalul roman se întoarce în loc, indicând că a murit și atunci Longinos pecetluiește mormântul care trebuie vegheat. Christos este reprezentat printr-o statuie care zace într-un sicriu de sticlă. Pe toată durata procesiunii se psalmodiază textul Pasiunii, text în care apare adesea expresia "evreii perfizi", care a fost scoasă de către Ioan al XXIII-lea. Până la ora cinci, totul s-a terminat. Urmează atunci un
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
tocmai atunci, în acele momente, cineva lângă patul ei. Cât despre moarte, ea era o veche cunoștință. O declară într-o pagină greu de uitat: "Mă uit la ceas. Ceasul mi l-a dat mama mea, atotputernică și nemuritoare, care zace în țărână de-o veșnicie, de ieri, de acum... Mă uit cu efort la cel de-al doilea ceas de pe lada patului, la ceasul tatălui meu atotputernic și nemuritor, un ceas bun și foarte durabil, pe care și l-a
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
și-a și făcut o vreme îndelungată - însă se poate preface și într-o adevărată gheena. Fiindcă tatăl meu atotputernic și nemuritor e vârât în țărână. Iar aproapele cel mai apropiat, semenul cel mai asemenea mie, vulnerabil, puternic și nemuritor, zace și el în pământ, într-o gaură oarecare, săpată în adâncul humei și acoperită tot cu humă. Și-n care zac de fapt și eu." Dar aceste rânduri (în care memoria pare doar anticamera deznodământului, autoarea socotindu-se de mult
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
urcă dintr-o creangă în alta a pomului, până în vârf, deasupra pământului, cu umbra ta în mână. - Unii spun că pe-a lui și-a lăsat-o în spatele calului cu opt picioare, ca să ajungă în ținuturile îndepărtate, unde trupul tău zace, ciopârțit în tot atâtea bucăți, câte litere numele tău are. - Alții spun că și-a lăsat-o întinsă pe țărâna de jos a mormântului tău până în clipa când șirul nesfârșit de numere te va scoate la lumină, spânzurat de o
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
tăceri, printre șoapte; Doar cărarea mă cheamă mereu, Nici un gând nu-mi rămâne, Chiar și timpul calcă mai greu, Clipele sunt bătrâne, Ochii lor lunateci și goi, Pipăind printre stele, Câte-un deluviu, câte-un război, Ori uitările mele; Lumina zace pe lucruri bolnavă, E o pace slută în ape, Nici un glas nu încape, Nici un zeu nu e-n slavă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
te-ai eliberat singură cum ai făcut iar sângele mi-a revenit dintr-o dată în inimă. ai tropăit trei săptămâni prin apartament cu piciorul de ghips ca un pirat. istoria asta va trebui gândită de purtătorul de măturică. emoția lui zace deocamdată pe undeva prin gunoaie dumnezeul din micro doișpe dumnezeu e un cerșetor bărbos cu haine soioase stă într-o rână pe trotuar la catedrală. cerșește de la trecători. e bine să-i dai. nu e literalmente necesar să crezi în
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
sorbit de-o sete să cobori într-un adânc tot mai rarefiat de viață și moarte a respira implică lumea, suferința atenuată doar de traversarea ei, prelungită într-o mână întinsă, deși încă pătrunsă de-o aspră nelinișt pesemne aici zace toată taina. în acest puțin. mărunt, totul în tăcere. fiecare pas este unic. nu va mai reveni. nu se știe, ce aduce pasul următor. merg. merg nu spre a ajunge, ci spre a fi acolo unde sunt. oare, nu fiindcă
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al prăpastiei de tăcere care zace în adâncurile Cuvântului. Apariția antologiei în limba italiană Un tempo gli alberi avevano occhi aproape concomitent cu volumul de versuri inedite de la editura Humanitas, Refluxul sensurilor, poate semnifica o frumoasă, mult așteptată reîntoarcere a Anei Blandiana în poezia contemporană.
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
aer și de sub pământ Cu miros de coajă de lămâie. Nimic nu s-a împlinit, Numai reveria cu peticele ei de mister. Zac într-un mormânt clădit de eternitate. Cerul îmi pare și el un mormânt în care imaginea mea zace Uitându-se cu milă și cruzime La mine, cel care încearcă să o prindă. Când voi reuși se va arăta solul Magistru al îngerilor și-mi va cere Să-mi aleg felul de aripi De printre toate aripile vii. Acum
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
încă pe nimeni oprindu-se. Și-a luat vechiul șablon de plastic și-un marker mov, iar în mai puțin de un sfert de ceas a acoperit cu litere mici obrazul făinos al monumentului. Mai întâi a scris titlul: Aici zace comoara Principelui Ghica." Apoi, ceva mai mic, a rotunjit cu grijă și celelalte litere: Într-un text vizionar, din secolul al 18-lea, se spune că peste 300 de ani se va naște un om, care-și va scrie o
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
ca din arc când garda de elită a Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se lăsaseră în iarbă, străpunși de săgeți. ș...ț - Gavril zace întins la picioarele mele, cu ciotul săbiuței frânte în mâini. L-au ucis cu zeci de lovituri gărzile mele. Ochii lui ageri stau acum deschiși și privesc fix la nimic. Din cârca Marelui Monstruleț se auzi plânsetul lui Teodosie." Cea
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
film didactic Mircea Eliade. Mi-am pierdut o vară întreagă mergând pe urmele scriitorului, împreună cu regizoarea și operatorii. Am cooptat în temerara noastră întreprindere pe Pericle Martinescu și Arșavir Acterian. Filmul, de dimensiuni mai modeste, a fost „livrat” Ministerului și zace de aproape un deceniu în magazia de material didactic, nefiind difuzat în școli. Cum să nu mă obsedeze prima parte a unui titlu de articol apărut într-o revistă din Franța: Trebuie interzis Eliade?
Din nou despre Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/13239_a_14564]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De o bucată amară de vreme, tot foindu-mă printre oameni, mi-am neglijat personajele dragi. În ce tractir mai zace Svidrigailov? Cui i se mai confesează, scuipîndu-și, la modul cel mai propriu al cuvîntului, viața-n fața celorlalți, Ippolit? Dar Lebedev? Vă amintiți de replica lui celebră, din compartimentul trenului în care se întîlnesc, pentru prima dată, Rogojin cu Mîșkin
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]