1,082 matches
-
În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Zapisul din 25 februarie 1842 atestă opt locuitori din satul Frenciugi - Grigoraș, fiul lui Cioban, Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele lui Horodincă - care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele lui Horodincă - care cumpără două stoguri cu fân În valoare de 12 galbeni de la Sotir Leondie Cicinca, . Zapisul a fost scris de către dascălul Ștefan . Moșia Frenciugi va fi moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie cu doi liuzi. Clucerul Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba greacă, dovadă fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Prin zapisul din 20 octombrie 1786 diaconul Ioan și Costantin Calamazu, fiii lui Costandin diaconul Calamazu, nepoții Nastasăii Guroe, din Bârlad, vând biv vel spătarului Gavril Conachi un loc de casă alături de hanul acestuia ce se Învecina cu locul mănăstirii Răchitoasa, Marai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu media 9,16. Cântăreți Bisericești Ioan și Ștefan, atestați de catagrafia Întocmită la 1820 . Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl, atestat prin catagrafia de la 1831 . Să fie cel de la 1820? Ștefan, probabil dascălul de la 1831, redacta la 25 februarie 1842 zapisul prin care opt locuitori din satul Frenciugi cumpărau două stoguri de fân de la Sotir Leondie Cicinca, . Costachi Cozmeiu, atestat la 1858 . Dumitru Ursu, atestat la 1858 . Vasile Popescu, cu o carte de cântăreț bisericesc ce data din 23 mai 1876
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s-a acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile.. </citation>, care iaste Începută a o zidi de Miron Barnovschi vodă și o au săvârșit Dabij(a) vodă, scriem și mărturisim cu cest zapis al nostru pentru sat, pentru Căpotești, ce iaste peste codru, În ținutul Vasluiului, care sat au fost direaptă cumpărătură a ctitorului nostru nostru Miron Barnovschi vodă și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o speranță: Când va fi albumul gata. Până atunci adresăm acelor oaspeți deosebite salutări și mulțumiri pentru cinstea ce ne-au făcut, de a vizita doi soți Învățători pensionari dintrun sat cu multă liniște: Lămășeni. Și s-a scris acest zapis În 4 exemplare, spre aducere aminte, azi 20 a lunii lui Cuptor, anul 7485 dela facerea lumii (!?). Mihai Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”9.II.1983”> Stimate D-le Eugen Dimitriu, Felicitându-vă pentru interesanta recenzie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în acest loc și eu n-aș veni, scuzându-mă cu infirmitatea mea, ce mi-ar spune ei ?”. Nefiind mulțumit de mesajul adus de Lipoviec, Ștefan i-a spus: „Eu vreau să țin cu dreptate cele stabilite în înscrisuri, adică zapise, și să împlinesc jurământul cu sfetnicii mei mai bine decât o fac polonii”. Aflându-se pe pământul Pocuției, Ștefan i-a spus starostelui: „Această țară în care am venit, care niciodată și în nici un fel nu a fost arătată (numită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au fost nevoiți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauză în procesul cu acești oameni. Domnul Moldovei comunica episcopului ca să-i ia pe țigani sub stăpânirea Episcopiei „ca pe niște drepți robi ai săi, cu tot neamul cât s-a trage din Burcă Căldărariul”. Așa cum se menționează într-un zapis din 26 aprilie 1758, Episcopia a căpătat danie un țigan, bucătar, de la Vasilie Gheuca. Sora lui, Victoria, care a dat Episcopiei actul de danie, declara că fratele său a făcut această donație „pentru sufletul lui și a părinților lui ca să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
8 iunie <1553-1561, 1564-1567>, prin care i se întărea lui „Ioan Năvrăpăscul, isprav<ni>c de Huși”, ocine în Boureni și Stănislăvești. În cărțile domnești adresate conducătorilor comunității din Huși, ispravnicul apărea totdeauna primul, apoi șoltuzul și pârgarii. Într-un zapis din 25 aprilie 1552, întocmit la Iași, Ștefan Rareș voievod face un schimb de sate cu Episcopia de Roman, dând satul Birăești pe Moldova, în ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act s-a păstrat numele lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Botoșani Își avea Încă din 1740-1750 toată rînduiala ei. Oaspeții cei noi, fără bani și fără gust de muncă (subl.ns.), pregătiți Însă În toate felurile pentru o stoarcere nemiloasă, veneau cu cartea lor evreiască În care Își isprăveau zapisele (act de vânzare-cumpărare, n.n.) cu legea lor, care hotăra În atîtea cazuri de drept altfel decît obiceiul pămîntului românesc”. Se pare că, la aniversarea a 100 de ani de la câștigarea Independenței Naționale a României, În 1977, Nicolae Ceaușescu a decis
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pus în circulație peste 1000 de documente slave și românești. Dintre publicațiile din acest domeniu menționăm volumele: Album de documente moldovenești din veacul al XV-lea (1934ă; Regestele actelor moldovenești din Arhiva de la Constantinopol a Sfântului Mormânt (1934ă, Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol. 1607-1806 (1948ă. Un număr însemnat din aceste documente, precum și unele manuscrise și obiecte de artă au fost aduse în țară și integrate patrimoniului cultural național. Mai multe studii și articole a dedicat Paul Mihail, de-a lungul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o speranță: Când va fi albumul gata. Până atunci adresăm acelor oaspeți deosebite salutări și mulțumiri pentru cinstea ce ne-au făcut, de a vizita doi soți Învățători pensionari dintrun sat cu multă liniște: Lămășeni. și s-a scris acest zapis În 4 exemplare, spre aducere aminte, azi 20 a lunii lui Cuptor, anul 7485 dela facerea lumii (!?). Mihai Niculăiasa 3 C.P. (Lămășeni), 9.II.1983 Stimate D-le Eugen Dimitriu, Felicitându-vă pentru interesanta recenzie ce ați făcut volumului Liceul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
domn toate se găseau și mai ales pentru aceasta este de lăudat în veci, că era atât de îndurător față de vinovați, încât mulți și-au bătut joc de îndurarea și de răbdarea lui, și nimic nu înlătura mai desăvârșit din zapisele ținerii lui de minte decât vrăjmășiile și nedreptele prigoniri de moarte împotrivă-i ale vrăjmașilor lui"10 (s.m.). Dar, dacă rămânem la un nivel strict biografic și dacă vedem în acest șir de metamorfoze o imagine alegorică a accederii lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]