7,506 matches
-
Franz Kattesch în Sorin. Îl urmărești vrăjit, oriunde ar fi... Da, vrajă ar fi cuvîntul. Transă și stăpînire. „ |sta-i tot teatrul. Cortina, culisele, întîia, a doua, și încolo nimic. Nici un fel de decor. Fundalul ni-l dau lacul și zarea. Vom ridica cortina la opt și jumătate precis, cînd răsare Luna.(...) Nu trebuie să înfățișăm viața așa cum e, sau cum ar trebui să fie, ci cum ne-o închipuim în visurile noastre!” puteți să vedeți la Timișoara, la Teatrul German
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
există o simetrie răsturnată între poemele homerice. În Iliada, aliații lui Agamemnon vin de pretutindeni la Troia cu o mișcare centripetă căreia îi corespunde la nivel compozițional focalizarea pe scena scutului. În Odiseea, Ulise pleacă de la Troia spre cele patru zări ale lumii cu o mișcare centrifugă, dublată de una centripetă în planul compoziției, de vreme ce toate rătăcirile converg spre scena uciderii pretendenților. Loc nodal al firelor acțiunii, palatul din Itaca apare astfel ca un dublu răsturnat al scutului lui Ahile: dacă
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Și mai ales să vină suferinzii, cei cu bube interne, / cu poveste de spus, să stoarcă lacrimile pe marginea drumului,/ acolo unde toți s-au dus să vadă caravana cum trece, / și punerile în scenă, / și cauciucurile goale rostogolite în zarea sîngerie. / Să-i vadă pe cei tatuați și cu bube în suflet - / care doarme acolo de cînd s-au născut. / Să-i vadă cum plîng și se vaietă, disperați / că forța din cap nu dispare și nu poate să vindece
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
sau mai puțin frumoase. În schimb, colegele noastre devin tot mai drăguțe, în fața cărora mă înclin cu multă supușenie, respect și admirație. Cu prima ocazie, le voi oferi câte o floare și o dedicație plină de culoare. De peste mări și zări îi salut cu multă sinceritate pe toți colegii mei. Sus steagul prieteniei, chiar dacă lancea s-a scurtat puțin, din cauza depărtărilor geografice și a tăvălugului calendaristic. Din ve cinătatea întinselor ghețuri, sem natarul acestor rânduri îi iubește, în continuare, pe foștii
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
dragoste" (Incognito). Iar dacă cititorul scârbit mai are un pic de răbdare, iată și o scenetă de incest între frate și soră, în care autorul ține să se destăinuie că e preocupat de freudiene apetituri: "Printre ramurile subțiri și aduse, zării pe Filip în pielea goală, întins pe nisip și sprijinit în coate. Alături de el Valentina (soră-sa), lipită de el, cu capul pe spate. Se sărutau și Valentina scotea un geamăt ușor. Cu stânga lui frumoasă, cu degete lungi în
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
și dacă am scăpat este pentru că probabil mai am ceva de făcut. În socialism era cenzură, așa că am avut sentimentul că sunt un avion cu 4 motoare din care funcționa doar unul. Când românii au plecat din țară spre alte zări, aveau dorința să funcționeze toate cele 4 motoare.” De ce m-am oprit În jurnalul meu atât de apăsat asupra cuvântului Doinei Uricaru? Explicația stă În emoția pe care mi-a produs-o, așa cum personalități ale trecutului erau evocate de personalități
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ țin rădăcina prin cuvânt. și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt, Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc rostit
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
vede nimeni. Cum să gonești un înger care îți dă târcoale de-atâta vreme? Doar poate prin puterea de-a ți-l închipui. Un albatros Sunt zile când împing valurile cu aripile-mi obosite, ca să freamăte marea, sătul de-atâta zare necuprinsă. ... Și mă gândesc că, nu de puține ori, moartea merită toată lauda. Vid E bine pe-ntuneric, căci petele din ochi nu le mai văd; și nici gelos pe umbra mea nu mai pot fi. Nici sinele, încerc să
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
lui neatârnare. În viața mea avut' am un dor ș'un vis de-acele (...) Ai re 'nviat puternic (...) De asemenea, din poemul Poclonul lui Peneș, publicat în același loc: Noaptea-i neagră'n jurul meu (...) Dar nimic nu luce 'n zare (...) Peneș cugetă și zice: " Ce minune de odor Să duc țării când de-aice M'oiu întoarce 'nvingător?" Peneș om de omenie Sare'n Plevna dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
să'ndemne ieșirile din sacrul labirint? În deșert au oare unde-ar fi să fie creasta de milostiviri din care să coboare tăcutul înger cu aripi ușoare ștergându-mi cu lumină țeasta de rătăciri și negurare? stau în deșert și zarea-i frântă de îndoieli și așteptare - n'aud decât nisipul care nu cuvântă Mierla mierla cu ciocul dauriu la clipa'n care noaptea piere și zorii stau să se arate un freamăt ascuțit e'n iarbă șerpii se pierd în
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
Dinu Flamand Iar acum?... Iar acum încotro?... Cu bețivii tăi tragici cu damful orgoliilor tale rănite lăfăindu-se între cocoașele spațiului mioritic la marginea căruia apar plopii prin gări puștii fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase "barza" "viezure" "mînz" în nopțile cînd o lună latină trece lin peste vîrfuri slave... cu patetismul
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Silabele scapără... Mai lasă-le Muzele, De Hades îi apără! Prea multe, prea multe, Perfide, ispitele Din vremuri oculte, Din toate ursitele... Mai lasă-le, lasă-le Un zâmbet măcar, Să-și reazime oasele Fragile, de var! 1996 Dezmărginire Bogate zările. Dezmărginim Preaînălțatul cerului chilim. Sunt păsări în triunghiuri care zboară Ori vechile iluzii trufașe-odinioară? Sunt eu cocorul cel bătrân ce duce Elanul răstignit pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
ne spulbere Crivățul, să nu ne descoasă trufașa Coasă... Cu inima în formă de Cruce în urcare cu heruvimi pe Dealul cu măslini și asini... În apropiere, lacul și codrul. Ciricul și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai Ursachi Ianuarie. Trec, bacovian, convoaie mortuare. În fum de cădelniță, dinspre Vale spre Deal... Bahluiul visează Dunărea. În Valea Pogor, pe umărul bustului de bronz al lui Caragiale mierla își amintește de
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
duși de nu știi ce vânt peste Vaidei, Mă pomenesc deodată spunând, Miorcanii mei! „Ce straniu lucru: - vremea!” - Și-aș spune eu, urmându-l Pe el, Pillat, bătrânul: - Ce straniu lucru: - gândul! Când locuri depărtate ca un ecou prelung În zarea lor mă-ndeamnă, de-ar fi, să mai ajung. Din volumul Gravuri, în curs de apariție la Editura Ardealul, Târgu-Mureș
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
Universalizarea suferinței se realizează printr-o enormă rezonanță. Un stigmat al răului ce trebuie extirpat apasă nu doar o individualitate, nu doar o parte geografică a lumii, ci însăși Ființa. Suferința e ridicată la rang cosmic: "Cu lacrimi plâng genele zării", printr-o difuziune uranică: În geamăt se-nalță durerea la cer,/ Câmpii de lumini să-nfioare,/ Luceafărul simte văpaia arzând/ Și tremură, bietul, și moare./ Cu ochii plânși, stelele toate se duc/ Pe patul de nori să se culce;/ Din dragostea
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
În geamăt se-nalță durerea la cer,/ Câmpii de lumini să-nfioare,/ Luceafărul simte văpaia arzând/ Și tremură, bietul, și moare./ Cu ochii plânși, stelele toate se duc/ Pe patul de nori să se culce;/ Din dragostea stinsă în neguri de zări/ Lin picură liniștea dulce" (din poemul Dimineața). Unda tristeții metafizice, înălțarea durerii la cer dau poeziei lui Goga o vibrație cosmică definitorie, prevestind destrămarea sacrului și răvășirea lumii din poezia lui Lucian Blaga. Caracteristică imaginilor acestei poezii - "vâltoare de patimi
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
am văzut, uimit, oameni corect, chiar elegant îmbrăcați, adăstînd cu o răbdare demnă de cauze mai bune să li se ușureze animalul drept în mijlocul trotuarului! Mărturisesc a mă fi lăsat fascinat o clipă de privirea lor poetic arucnată departe, în zări azurii, contrastînd frapant cu treaba mică sau mare făcută de tovarășul în lesă... Abia aștept, în această privință, aderarea și - vorba domnului președinte, mai ales integrarea, care, după cum nici "iarna nu-i ca vara", nu-i totuna cu aderarea - la
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
paternitate indiferentă, trezită tragic mult prea târziu, prin pierderea celor doi copii, Tudor și Pica. Moromete relevă o paternitate activă, dinamic implicată în viața tribului, autoritară, dar care va fi relativizată și profund decepționată de risipirea copiiilor în cele patru zări. Fiii maturizați, eliberându-se prin fugă, își caută independența sfidând autoritatea paternă, ce-și pierde dramatic funcția. Paralelismul Moromete-Ioanide (ca simplă ipoteză de lucru, un pretext pentru a defini mai bine cele două personaje) mi se pare mai evident dacă
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce pleacă spre Olimp... POEM COSMETIC simpatică cerneală-i demodata. Mileniul, suspectat c-ar fi ocult, le dă la scribi o șansă fără pată și toți poeții scriu la modul smult. un înger a scăpat din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
am repezit la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac. Mai erau aproape două ore. Am ieșit în balcon. De la înălțimea etajului opt, bulevardul se zarea can palmă. Grupuri mari de oameni se vânzoleau spre marginile orașului. Câteva incendii își aruncau fumul spre înălțimi. M-am reîntors în apartament. Nu știam ce să-mi iau. Singura mea avere erau cărțile. Mii de volume. Cum să le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări Se aprinde-n lumânări Și din flăcările sfinte Punem aripi la cuvinte. Babele tămâie-n zori Umbrele de zburători, Dar cu aripa de ceară Icar nu mai vrea să piară! RĂSĂRITUL Vine iarăși răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sine, dar și cu o imensă disponibilitate pentru gest și acțiune, fascinat de lumea spiritului și legat fatal de efemeritatea materiei, el este un personaj în care lumea s-a polarizat maniheic. Cu un ochi privește mereu spre ceruri, spre zările pure ale transcendenței, iar cu celălalt scrutează scurtcircuitările satanice ale istoriei, mizeria morală și neîntrerupta proximitate a păcatului. Denunțul materiei prin exhibarea sărăciei sale, autodenunțul prin expunerea fără menajamente, încărcarea celui mai simplu gest cu o măreție tainică și tragică
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
umanului, nu mai e singur, putînd avea de partea sa perspectivele insolite, tensionate de necunoscut, purificatoare prin aventură, ale lumii largi. Astfel putem vorbi, în cazul poetului în cauză, de un soi de simbolism rustic. Adică de o deschidere spre zări exotice, care-i alină simțămîntul că fenomenele familiare ,se rostogolesc în praf", că el însuși, ,se apropie de marginea ființei". Dovadă că universul cuprinde ,ținuturi absconse", zone expiatoare prin farmecul necunoscutului, în măsură a ne regenera: , Iscodeam adîncul în Peștera
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]