1,495 matches
-
un Thomas Carlyle, pretext pentru edificarea unui sistem filozofic „Poate că de mai multe ori În viață li se Întâmplă bipezilor voștri, din orice țară și din orice timp, fie ei Prinți cu mantii aurite sau Țărani cu vestminte În zdrențe, ca Hainele și Sufletul lor să nu fie unul și indivizibil; și ca el să fie gol-goluț, până nu-și cumpără sau fură astfel de haine, să și le croiască și să le Îmbrace”10, ocupă o parte importantă În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
numeroase modificări de statut: "Papa Iuliu vinde plăcinte, dar nu mai poartă barbă bulgărească; Bonifaciu VIII e ciorbagiu; papa Nicolae al III-lea, papugiu; papa Alexandru vânează șoareci; iar papa Sixt face alifii pentru sfrinție". Odinioară sărmani înțelepți îmbrăcați în zdrențe, poeții și filozofii își câștigă aici binemeritata revanșă, în conformitate, de fapt, cu rangul la care tindea să îi ridice umanismul Diogene, Epictet ori Villon duc viața unor "adevărați seniori". Iar dacă tonul cu care ne este înfățișată vesela parodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dezmințire a știrilor false publicate de ziare. Ziariștii făcuți de rușine au plecat să-și redacteze scuzele. Imaginația occidentală nu era în stare să explice altfel cele petrecute. Iar eroii interviului au fost duși numaidecât la baie, tunși, îmbrăcați în zdrențele de mai înainte și trimiși în aceleași lagăre. Și întrucât s-au comportat ireproșabil, nici unul n-a mai primit a doua condamnare 12. Acest caz de înscenare este valorificat artistic în romanul Primul cerc, sub forma unei povestiri tragi-comice atribuite
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
gardienii să înceapă confiscarea cămășilor. Din vestimentația zeki-lor face parte, de asemenea, cârpa legată peste față, ca să-i apere de ger pe drumul spre punctul de lucru. Ivan Denisovici îndoaie cârpa aceasta înghețată și o păstrează: Iar deținuții, înfofoliți în zdrențele lor, încinși cu sfori și sforicele, cu capetele înfășurate în cârpe de la bărbie până peste ochi, ca să se apere de ger, stau întinși pe paturi, peste pături, cu pâslarii în picioare, cu ochii închiși, în semiuitare 191. Scena în care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ai administratorilor de orice fel...”; „cum în țara pâinii, plugarii, înspăimântați de „binefacerile cametei” își lasă căminurile în părăsire și aleargă la orașe, cerșind slujbe... slujbe de măturători de stradă, și de servitori, cum agricultorii - producători ai grâului, umblă-n zdrențe, iar morarii „gomoși” își înalță clădiri somtuoase, împodobite... anapoda; „Cum fel de fel de funcționari comerciali... după ce au delapidat banii diferitelor instituții se pli mbă liberi și candizi, ca și cum ar fi băut un pahar cu...apă.” Că cele de mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o petrecu ră a casă, în reculegere. După amiază vizitară orașul. „ La biserica principală un preot, trei diaconi și nici un cred incios. Rugăciuni grăbite, fără devoțiune și fără melodie, La a ltă biserică, de lemn, preotul cu câțiva copii în zdrențe, ce dădeau răspunsurile, doi moși și șase babe. La sfârșitul slujbei, toți făc ură mătănii în fața icoanelor, pe care le sărutară în semn de venerațiune.. Ni se spune că oaspeții au plecat din Bârlad a doua zi dimineață, după ce au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noiembrie Anno Domini 2010. Dacă Băsescu o mai dădea fasolită pe la vreo televiziune, dacă vreo unul de pe la Pocreaca- Iași îi tăia cu sapa gâtul nevestei că nu-i adusese de băut, sau dacă spre exemplu, mai dădea afară Becali vreo „zdreanță" de antrenor, ehei, vuiau televiziunile și ziarele de știri, dar se pare că nimic din astea nu s-a întâmplat. Și totuși, la ce făcea aluzie Baba Vanga, acest Nostradamus modern cu fustă? Cred că într-un târziu, m-am
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
țarcul Lipsbury, te-aș face să-ți pese. OSWALD: De ce mă iei așa? Nu te cunosc. KENT: Eu te cunosc, băiete. OSWALD: Cine crezi că sînt? KENT: Un ticălos, un derbedeu, un linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni. Li-s garant. Află-asta de la mine, prietene, ce poți Gură s-o-nchizi ce-acuză. Pune-ți ochelari And, like a scurvy politician, seem To see the things
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce-o spun, o, inima-mi se sfarme! De sîngerosu-acel anunț să scap, Ce mă-urmărea, o, cît de dulce-i viața, Ca-n chin de moarte ceas de ceas murim, Decît deodată să murim! eu m-am schimbat În zdrențe de nebun, am luat un chip Că-l detestau și cîinii; -n acest strai Tata-mi găsii, cu sîngerînde-inele, Far' nestemate, de curînd; și i-am fost ghid, L-am dus, cerșit-am pentru el, l-am consolat; Nicicînd lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Mura și atât. Mura era proprietatea lui exclusivă și totală. În anumite momente de sinceritate, în care conștiința se răzvrătea în el și căuta să iasă la suprafață, spunea: Am cules-o din gunoi, un boț de carne învelit în zdrențe și uite ce gospodină am făcut din ea!". Într-adevăr, era perfect sănătoasă și nu prezenta nici un fel de semn a vreo unei boli fizice sau psihice. O femeie absolut normală din toate punctele de vedere, care trăia și se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
chiar în față conturul estompat a doi cerșitori... apoi a două genți... din care una cu cinci fermoare ce trebuia să fie burdușită până la refuz... Privi mirat la ea... Da, o avea chiar în față; atârna în cuier ca o zdreanță complet golită de conținut, cu toate cele cinci fermoare deschise. Hotărî ca dimineață să o ascundă într-un cotlon, în așa fel, încât nimeni să nu o mai găsească. Apoi soția, fotoliul, caietul, iar în urechi o durere continuă ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu armătură din sârmă oțelită cu care nemții fixau pneurile de roțile mașinilor, se jucau aproape toți copiii din cartier. În urma cercului, sub privirile îngrozite ale puținilor trecători, ca o săgetă ieșită din arcul unui vânător de bizoni amerindian, o zdreanță de copil desculț, de vreo cinci-șase anișori, cu pantalonii scurți peste care atârna o cămașă de in prăfuită, se opri din alergat, chiar în fața unui autocamion german în plină viteză, care gonea spre Gherăiești. Surprinși de același eveniment neașteptat, nemaiavând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Despre vînătoare cu capcana. Despre culegerea ciupercilor. Despre cele ,,două lumi” ale Dăneștiului ( ,, Voi, toți, care astăzi priviți altă lume gîndiți-vă bine că nu totdeauna părinții au fost niște sfinți“). Despre ,,cultura cea sfîntă a gloatei - care licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
presă". În realitate, poetul voia o presă pusă exclusiv în slujba intereselor națiunii. Anunțata campanie se declanșează cu articolul Dorobanții, apărut în nr. din 30 decembrie 1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
modul în care sunt exprimate ideile, acea preocupare care îl făcea să revină continuu asupra formulărilor din manuscrisele sale. „Numai dacă cuvântul va fi tratat ca o valoare - observă Engelmann -, ca valoarea pe care o reprezintă, și nu ca o zdreanță, va putea el să-și recâștige puterea de a mișca lumea.“45 40 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein s-a simțit bine în cercul lui Engelmann din Olomouc unde se asculta muzica lui Mozart, Schubert, Schumann și Brahms și se discuta cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu le-am găsit, am luat cuvinte de celelalte și le-am bătut cu un cui înlăuntru și le-am lăsat așa, și acest cui e un cui care nu mai iese..." Drept de cetate tuturor cuvintelor inclusiv celor în zdrențe. Nu printr-un proces de jonglerie verbală sunt posibile revelațiile fundamentale, ci printr-o răsturnare decisă a locului comun, pentru ca rezonanțele să devină altele, cu un alt suport semantic. Diferit de simboliștii de tip muzical, de verlaineenii preferând expresia difuză
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cuprinse, un fior pentru primul moment neexplicabil, cînd am văzut pe acest tînăr scriitor îmbrăcat într-un costum cu totul singular. O spun nu în defavoarea acestui om, ci pentru cunoașterea crudei sale sorți, că în adevăratul înțeles al cuvîntului curgeau zdrențele de pe el. I se mai vedea pe la gît un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul, de sus și pînă jos, era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moarte să fie împreună cu iubita, poetul o arată și pe ocolite, prin alte nume, dar destul de transparent. În basmul mai sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și până în prezent, reconstituind, așadar, tot parcursul istoric al Persiei, ea prevestește împlinirea viitoare a profețiilor. Fantoma lui Darius leagă astfel lanțul trecutului de veriga viitorului, de șirul de morți ce vor veni, anunțați de viziunea unui Xerxes îmbrăcat în zdrențe. Figura tutelară a regelui mort mai are doar puterea de a rândui dezastrul actual printre dezastrele ce vor urma. Toată știința lui despre trecut, prezent și viitor îi dă, într-adevăr, înfrângerii suferite întreaga dimensiune istorică, dar nu poate schimba
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și o cotigă pentru transportul gunoaielor, condusă de un factotum înveșmântat în negru și devenită loc de refugiu al copiilor. Uriașa cotigă are și un nume: i se spune „mașina de îngropat”; din ea, factotumul va scoate o grămadă de zdrențe de culoare neagră pe care le va împături tacticos, în timp ce din dulap se va revărsa o cantitate imensă de saci. „Odată cu sacii cad inerți și Actorii amestecați printre ei”, notează Kantor, adăugând: „corpurile lor moi, flasce, se aseamănă cu sacii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nimic, n-are nici o activitate continuă. Este pasionat de poveștile cu vampiri, de filmele cu subiecte violente văzute la televizor. Cu un an înaintea acestei ultime consultații, atunci când acesta avea 10 ani aproximativ, mamei sale i-a fost rușine de zdreanța care devenise rochia de casă în care se învelea mereu Pascal pentru a dormi. Ea a aruncat-o la gunoi, fără să-l prevină, atunci când acesta era la școală. Pascal nu spune nimic, dar începe să sugă lenjeria mamei sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poporului. (ă) Ai uitat că ești pensionară, țara Îți dă pensie, și nu cei de afară. Ar trebui să-ți ea pensia șsic!ț. Ești dascăl și așa ți-ai Învățat copii? șsic!ț”. Un anonim: „Rușine! baborniță Împuțită! În zdrențe franțuzite, de târfă josnică”. Scrisori făcute parcă la indigo după acestea vor umple cutia poștală a Doinei Cornea În primii ani de după revoluția din decembrie 1989, În special pe parcursul mitingurilor din Piața Universității (22 aprilie - 12 iunie 1990). Volumul din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
plînge; port; prestigiu; prieten; Pull & Bean; purtat; răceală; răutate; rece; rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11); copil (10); curat (10); deștept (9); conștiincios (8); sîrguincios (8); bogat (7); bravo
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]