2,051 matches
-
eu îmi dădeam silința să nu uit nimic din succesiunea de îndoituri și de plieri ale colii de hârtie care desăvârșeau opera. Dar le memoram oare? Mă minunam doar că ei lucrau cu precizie și puneau în ceea ce făceau tot zelul de care erau capabili. La rândul lor, deprinseseră un meșteșug anonim, dar nu lipsit de splendoare. De unde? Asta nu prea era treaba mea. Îi vedeam îndoind colț spre margine, și colț peste colț, dinspre dreapta și dinspre stânga, îi vedeam
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
trei piciorușe de metal, scurte și ferme, stând rășchirate îl țineau la o distanță minimă de tăblia mesei. Cu câțiva ani în urmă, pe când încă mai folosea primusul, mama mă lăsa să dau la pompiță, și eu dădeam cu mult zel, până oboseam. Aerul sub presiune dinăuntru începea să respingă la un moment dat pistonul, împingându-l încet și îndărătnic înapoi, ca într-o luptă surdă de berbeci... Unii vorbeau de riscurile primusului. Știu și eu?... Mama trăgea cu coada ochiului
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
încă nu știa ce avea să se întâmple... Rareș se întoarse și o porni spre ușă. Rareș! N-apucase să facă decât câțiva pași. Doamna Mușat parcă fusese plecată cu gândul într-o călătorie lungă unde cineva îi șoptise cu zel la ureche că despărțirile reci nu priesc nimănui. Dar n-avea totuși timp de pierdut și prin ochi îi treceau luciri de nervozitate. Rareș, nu vreau să fiu acuzată că fac nedreptăți. Nu sunt obligată și nici n-am voie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
radicală. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să trăiască o viață spirituală profundă și autentică și să caute să devină „un om al penitenței, care practică virtuțile într-o măsură din ce în ce mai mare”. Papa Ioan Paul al II-lea recomanda confesorilor un zel sincer pentru salvarea sufletelor, zel care s-ar traduce în viața concretă prin „practicarea micilor și marilor virtuți ale unui bun păstor: răbdare, punctualitate, confidențialitate, finețe în tratare și în cuvinte, disponibilitate la colocviu, deschiderea minții și a inimii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebuie să trăiască o viață spirituală profundă și autentică și să caute să devină „un om al penitenței, care practică virtuțile într-o măsură din ce în ce mai mare”. Papa Ioan Paul al II-lea recomanda confesorilor un zel sincer pentru salvarea sufletelor, zel care s-ar traduce în viața concretă prin „practicarea micilor și marilor virtuți ale unui bun păstor: răbdare, punctualitate, confidențialitate, finețe în tratare și în cuvinte, disponibilitate la colocviu, deschiderea minții și a inimii și toate celelalte calități și virtuți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-i chiar o binecuvântare. Însă, dacă se întâmplă ca un confesor să trimită des penitenții fără dezlegare, atunci i se recomandă acestuia ca să își examineze bine propria viață sacerdotală, pentru că este posibil ca aceste atitudini să nu fie mereu potrivite zelului preoțesc. Confesorul trebuie să caute să îl ajute mereu pe penitent să dorească și să facă tot posibilul pentru a primi dezlegarea. Cel mai bun confesor nu este cel care știe când să dea și când să nu dea dezlegarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este „numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Chiar dacă se celebrează doar pentru păcate veniale, aceste spovezi frecvente sunt „ca niște rădăcini - care îl determină pe penitent - să acționeze cu zel reînnoit în slujba lui Dumnezeu și a fraților”. Creștinul se va deprinde cu această formă de întâlnire cu Dumnezeu și se va putea folosi eficient de procesul dialogic cu preotul confesor. Lipsa unei astfel de obișnuințe conduce treptat spre îndepărtare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fac ca să rămân necontenit viu și actual în conștiința Mihaelei. Atunci am ajuns să-mi creez eu însumi, ca odinioară la școală, ocaziile de care aveam nevoie. Soția șoferului, care de la o vreme își îndeplinea rolul de spioană cu mult zel (cred și eu ― câștiga cât un director de minister), mă puse la curent că Nendșor căzuse în patima jocului de noroc. ― După ce e bolnav prăpădit, mai pierde și nopțile la cărți. ― Și conița ce zice? ― Ce să zică? S-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
iuliu 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 181 Relații asupra directorului provizoriu de la Școala de Băieți N-o II din Tătărași: D. Titus Mărdărescu. Domnule Ministru, La adresa d-voastre N-o 5873, prin care îmi cereți informațiuni asupra zelului, aptitudinei și conduitei d-lui Titus Mărdărescu, ca să puteți decide asupra confirmărei sale definitive în 98 {EminescuOpXVI 99} postul de director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
99} postul de director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are onoarea a vă comunica următoarele: Persoana în cestiune a absolvit Liceul Național din Iași; inteligență de mijloc, zel și aptitudine îndestule; cunoștințe îndeajuns, purtarea în societate fără imputare; iar ce se atinge de viața sa privată, se zice că ar fi cam necumpănit în cheltuieli. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru de Culte și Instrucțiune Publică 57
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
satul Perienii și a numit învățătoriu pe un preot bătrân, necalificat, care se lasă suplinit de un nepot al său, băiet de 12 ani; un semn că băietul prestează învățămîntul, iar preotul ia salariul. Demni de a fi amintiți, pentru zelul și buna lor metodă, i-am găsit pe următorii învățători: Ilie Georgescu înv., cot. Erbicenii, com. Podul-Iloaiei Vasile Lohan " " " " " Gheorghe Chițescu " cot. Gropnița, com. Miseștii Vasile Tanasachi " com. Bivolarii Revizor școlar: M. Eminescu D-sale Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
CHIȚU] Iași, în 3 mai 1876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 224 Obiectul: Se recomandă numirea definitivă a d-rei El. Neenescu Domnule Ministru, La ordinul d-voastre N-o 1307, din a. c., prin care se cer informațiuni asupra zelului și capacității d-rei Elena Neenescu, directoarea școalei de fete din Tătărași, subsemnatul are onoarea a răspunde că, după repetatele inspecții făcute acelei școale, a căpătat convingerea că 170 {EminescuOpXVI 171} metoada numitei directoare este escelentă și că, în timpul neînsemnat al
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se va obliga a plăti suma complectă, atunci voi [fi] silit a mă adresa la tribunal. [LEON NEGRUZZI] [noiembrie 1875] Stimatul meu domn, Înainte de toate vă rog să aveți răbdarea de a citi până la sfârșit scrisoarea mea. Cunosc bunăvoința și zelul d-voastre ca administrator și de aceea nu mă-ndoiesc că vă vor interesi cestiunile ce le pun pe tapet, dar a căror dizlegare n-o încerc decât foarte parțial. Cunoașteți mai bine decât [2 de ]2 mine greutățile pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
trebuie să aibă în vedere mai cu samă citirea și scrierea; toate celelalte obiecte ale programului sunt nule și fără nici o valoare, dacă aceste două principale vor fi neglijate. Nu pot zice că am ieșit mulțămit din această școală, deși zelul d-lui învățătoriu poate fi mare. Trebuie să-și schimbe metoda: în clasa I insonarea și citirea frazelor insonate. În clasele celelalte citire și scriere toate însă cu înțeles. Cuprinsul bucăților citite copiii îl vor povesti cu cuvinte proprii, înscris
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
afacere. Cu câștigul Lică era cam nepăsător când avea țigări, totuși nimic nu-i plăcea mai mult ca banul dobmdit lesne și prin șiretlic. Pensiunea doicei fusese pentru Lică o surpriză neplăcută, dar o rezolvase repede prin ceva mai mult zel în tranzacțiile pe care le obișnuia. Nu făcea niciodată încercări prea mari. Nu puien suferi riscurile, nici abuzurile deslușite, dar nimic nu l-ar fi împiedicat, când avea nevoie de parale, să si le procure. Afacerile lui erau mai adesea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îi ușurase situația. Era cu neputință să nu-i răspundă și era cu neputință să n-o invite, când grație ei dobândise pe Marcian pentru concert. Consultase ca de obicei pe Drăgănescu și bărbatul ei aprobase cu atât mai mult zel, cu cit avea ocazie să repare unele rezerve pe care le arătase cândva asupra lui Maxențiu. Elena, cu o etichetă cordială, adresase Adei mulțumirile lui Bach pentru participarea maestrului Marcian și invitase pe camarada ei, împreună cu prințul Maxențiu, la joile
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un fel de rude, e drept că în numele unor argumente foarte delicate: ex-logodna lui Maxențiu și veria lui \i Marcian. Rezulta însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de caritate, pe care o împlinea cu zel în amintirea Gramatulei, căreia, de altfel, nu-i lipsea nici grâul fiert de pe moșie, nici azima morilor, nici un fel de datini. După rugămintea Adei, Elena își luase asupră-și să decidă pe -J Maxențiu pentru plecarea la Leysins. Prințul însă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întorsese spre trecut într-un fel nou și neașteptat. Sia, dispărând, nu-1 despărțea de Ada, dar îl emancipa. XVIII Sosise ziua repetiției generale pusă la cale de atâta timp de doamna Elena Drăgănescu-Hallipa cu pasiune și metodă. îndelung pregătită cu zel sistematic, apoi așteptată cu răbdare și socotință, iar în ultimele zile cu o enervare neprevăzută. în ajun, Elena simțise o sălbiciune trupească și sufletească de convalescent și de la acea slăbiciune trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fete, Lina angajase muzica militară, sosită din vreme, ce se odihnea acum, înapoia bisericei. După consultări cu Elena și Nory, care amândouă opinase pentru serviciul însoțit de cor, convenise și cu "Gîntarea", ce se alăturase corului permanent al bisericei. Un zel postum descleștat de cuvântul, probabil energic, al lui Lică, urma îndărătniciei. Era poate și sentimentul compensației după legea de a da cui nu mai are nici un fel de nevoie. Vecinii umpleau curtea verde. Mortul nefiind din cartier nu se știa
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se părea că și titlul îi revine deodată cu locul . . . Apoi slugile obraznice și disciplinate . . . Casa aceea cu parchet prea lune-oos și cu scări în care te încurcai ... și patul prințului! Lică nu credea în microbi! Astfel se isca un zel, un neastâmpăr nou Trubadurului, pe când zdruncinul carului funebru descompunea ultimele agregări ale trupului Siei. Ce fusese Sia? O energie derivată din Lică și încremenită acolo, în fata trupeșă, și care acum revenea la obârșia ei. Un mare amor de sine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
la tăcere a unor oameni deveniți incomozi pentru mai marii zilei din „iepoca de aur” a lui Ceaușescu. Un vizibil și grăitor semn că detractorii de meserie erau la înaltă cinste și prețuire, iar ei lucrau cu și mai mult zel patriotic ca să justifice încrederea ce li se acorda. Această discuție telefonică m-a adus în postura lui Ianus care, cu un obraz râdea și cu altul plângea... Aflu de la TV că Geoană a refuzat întâlnirea cu președintele în exercițiu, din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
stat, așa cum s-a făcut în trecutele guvernări ale PSD. Oare de ce sărmanul miliardar Patriciu nu-și plătește sutele de milioane de euro ce datorează statului? De ce mie, cetățean de rând mi s-a reținut până la ultimul leu - cu adevărat zel patriotic - pentru că dintr-o greșeală ce nu era a mea, mi se dăduse mai mult, în timp ce altora li s-au anulat datorii de miliarde? Nu toți suntem egali în fața legilor? Pe hârtie da, în fapt e o grosolană discriminare. Se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
măturat, spălat, de atîta frecat și lustruit se obișnuiseră cu gîndul că Cinthia nu mai exista. În ziua sosirii s-au sculat dis-de-dimineață. Nilda umplu cămara de provizii, Vilma aranjă cu grijă În șifonier hăinuțele băiatului și Carlos lustrui cu zel automobilele. Lui Julius i-au spus nu care cumva să se urce În caleașca bunicului și să aștepte liniștit pînă se făcea ora de plecare, Îl Îmbrăcaseră ca la prima Împărtășanie și Îi puseseră cravată de toreador. Aștepta nervos, depănînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cîntă Încetișor și are un timbru foarte plăcut, de parcă ar crede că Dumnezeu o ascultă cu adevărat. „Adorabila mea ipocrită, Își spuse: și-a pus În cap să fie caritabilă și pînă la urmă o să reușească tot prefăcîndu-se cu atîta zel“. Dar chiar În clipa aceea cineva Îl apucă ușor de braț, e Arminda: „La pagina douăzeci și șapte, conașule, cîntați și dumneavoastră“. Ia cartea În mînă prefăcîndu-se că Încearcă să găsească pagina și reușește abia cînd ceilalți au terminat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nou zîmbet, dumneata ce părere ai? Dumneata era șeful de sală și nu avea nici o părere, fiindcă era Îngrozit. Mai curînd Îi ruga, pierzîndu-și pentru moment din fluența franceză, Îi implora din ochi să comande ceva, le cerea cu un zel pe măsura lefii lui să aleagă ceva, să vorbească mai Încet, dacă și-ar da seama, vă rog, că se uitase la ei, că nu se uita așa niciodată, că se mișcase, că niciodată nu se mișca așa, că tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]