1,109 matches
-
de urbea care-l nesocotea, înnoptase la stâna unui cioban. Ședeau amândoi pe scaune cu trei picioare, din acelea folosite la mulsul oilor, în jurul unei vetre de jeratic și al unei ulcele de pământ, în care fierbeau urzici amestecate cu zer. Ciobanul îi povestea despre puterea și nemurirea șarpelui, care-și leapădă pielea bătrână ca pe o haină veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge sumedenie de șerpi mai mici și mai mari, mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
oraș găsești, teoretiză arhitectul, ceea ce vine de lațară. Aici e izvorul. Sper că lapte este. Lapte însă nu se afla, pentru că era din zorii zilei trimis la oraș. Unt nu făcea nimeni. Ioanide, surprins, întrebă cum se explică duhoarea de zer și caș din sat. Într-adevăr, mai toți făceau brânză, însă o aveau arvunită toată la negustorii lor, și în casă păstrau foarte puțină pentru mâncare. Arhitectul visase un prânz sălbatic, cu un miel ori cu un ied la frigare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe un fel de avatar purificat al doamnei doctor actuale ajunge să admire, mai târziu, un zootehnician și urmarea este că o boală Îngrozitoare o desfigurează, chipul ei ciuruit de pustule amintind materii alimentare: „urme de bulion și albuș și zer” (330). În sfârșit, În cel de al treilea epilog, eroul se resimte de efectele alimentației excesive și totuși „consumă exagerat, sfidând prescripțiile medicale” (344). Am impresia că paginile 124-137 (mama eroului În bucătărie, loc simbolic, unde se pregătește hrana, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
eu cum arată când țâșnește din mine. Sau, dacă nu, mă încovoiam deasupra pumnului meu aflat în plină mișcare vibratorie, cu ochii închiși, dar cu gura căscată, ca să-mi vină pe limbă și pe dinți sosul ăla cu gust de zer și de Clorox, deși nu o dată, cuprins de orbire și extaz, nu s-a întâmplat să mă trezesc stropit pe freză, de-ai fi zis că-s dat tot cu briantină. Într-o lume de batiste mototolite, de șervețele igienice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un sâsâit și l-au apucat dureri mari de cap și de spate, că nu-și găsea nici o poziție care să-l ușureze. Atunci am luat din frigider cele două kilograme de brânză de vaci proaspătă (preparată mai moale, cu zer), pe care o aveam din întâmplare. Am pus peste pielea spatelui prietenului un tifon și am turnat brânza de vaci, cu zer cu tot, peste tifon. Am pus o bucată de brânză de vaci (după ce a încălzit-a fiica mea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ușureze. Atunci am luat din frigider cele două kilograme de brânză de vaci proaspătă (preparată mai moale, cu zer), pe care o aveam din întâmplare. Am pus peste pielea spatelui prietenului un tifon și am turnat brânza de vaci, cu zer cu tot, peste tifon. Am pus o bucată de brânză de vaci (după ce a încălzit-a fiica mea în mâinile ei) și pe ceafa prietenului. Când brânza de vaci s-a încălzit, de la corpul prietenului, am întors compresa de tifon
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
tratamentului medicamentos neadecvat, a murit. A fost multă jale și mare scandal mediatizat pentru acest caz, care nu a ajutat la nimic. Sunt foarte multe căi naturiste simple, pentru a rezolva aceeași problemă. De exemplu, în loc de brânză de vaci cu zer, se poate folosi varza murată așa cum se scoate din saramură. În acest caz elementul activ este acidul lactic. În cazul de la punctul 2.2. , am folosit apa cu oțet (acidul acetic). Pentru reducerea febrei sunt recomandate și cireșele: mâncate sau
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu cârlig și-o saltă pe umăr ca pe-un buzdugan, de colo un ol negru cu lapte. îi place zerul cu cartofi. Pentru treaba pe care o face nu cere plată decât un căuș de făină, pe care-l deșartă într-un tăbultoc cusut din ștergare care put acrit. De astă toamnă s-au pus difuzoare în sat și toată
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fel? Atunci cu cine votăm? EL: Nu am un răspuns că ăștia sunt toți o apă și un pământ. Mai așteaptă, ce dau turcii și îți dă laptele în foc? Om vedea care e caimacul, care e brânză bună, care zer, care e în burduf de câine, care căcărează, care chiar Kkat. Pe marele ecran va răsună Pamfletul mitocanilor Mă pis pe banii voștri, mitocani De unde aveți, mă, atâția bani? Ce ati muncit? Ce dracu-ați inventat? Din munca și din
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de miel, din care scoteau creierii lăptoși, sau tăind bucăți groase de mușchi. Jupuite, cu ochii holbați, ai căror globi erau plini de vinișoare, oile zăceau spintecate direct pe tejghea. Ca să ieșim, trebuia să trecem pe lângă butoaiele imense, puțind a zer, din care oameni nerași, cu mutre posomorâte, scoteau bucăți mari de telemea. Erau uzi până la coate de zeama aceea lăptoasă. Prin intersecția de la Obor fiecare trecea cum vroia. Nu exista semafor, iar milițienii care se mai rătăceau pe-acolo erau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
următoarea cremă de smântână: Crema: Luăm o tavă de aragaz în care punem un strat de făină de porumb iar peste acest strat de mălai așezăm un tifon foarte curat și turnăm 1 kg de smântână ca să se scurgă tot zerul din smântână. Lăsăm 2 ore smântâna la scurs pe tifon, apoi luăm smântâna bine scursă și groasă cu o lingură, o așezăm într-un castron și adăugăm 4-5 gălbenușuri frecate cu 5 linguri de zahăr, 100 g stafide, un praf
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
făcut săpun, sâmbăta. A cozonaci. A femeie. A bărbat. Lumea avea arome atunci când politica nu exista. Acum când se face politică, lumea nu mai are miros. Mi-e dor de iaurtul din borcănelele de sticlă pe care-l scurgeam de zer, îl amestecam cu zahăr și-l mâncam cu lingurița. Ție de ce ți-ar fi poftă? Poftă nu-mi este decât de mâncărurile și dulciurile familiei mele. Nu-mi doresc nici cozi, nici borcane, nimic. Gata, a murit vremea și comunismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Valera În flexibilitate, pe Pérez Galdós În eleganță, pe Pardo Bazán În rafinament, pe Pereda În modernitate, pe Valle-Inclán În doctrină și pe Azorín În spirit critic“; presupun că oricare altul În afară de mine i-ar fi oferit lui Ricardo un zer, și nu o astfel de frișcă. Dar, după doar câteva minute de trudă magnetizantă, defunctul și-a luat la revedere cu generozitate și plăcere. Nici nu-mi pusesem bicicletele pe ochi, ca să-mi continuu truda, când, de cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
frământată, 2 ouă, 300 g unt sau margarină, o lingură de bicarbonat Se pune laptele în cratiță la fiert, apoi, când aproape dă să fiarbă, punem brânza în lapte ca să o mai scoacem o dată. După ce s-a ales brânza de zer, punem la scurs într-un tifon și lăsăm până se scurge bine. Brânza scursă o dăm prin mașina de carne, apoi o amestecăm cu ouăle, brânza de oi sau brânză de burduf din comerț, untul și bicarbonatul. Lăsăm compoziția să
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
CASĂ I 100 g unt, 500 g brânză de vaci, 1 l de lapte, un ou, o linguriță de sare, un vârf de cuțit de bicarbonat și, după preferință, secărică În laptele clocotit se adaugă brânza, amestecând până se lasă zerul, după care se pune la scurs. Oul, untul, bicarbonatul și sarea se omogenizează și se amestecă cu brânza scursă și dată prin mașina de tocat. Compoziția rezultată se așează în vas pe plită, mestecând mereu până devine o cremă fluidă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
leuștean. CIORBĂ DE SALATĂ 200 g slănină afumată, tăiată cubulețe, o punem în cratiță la topit, apoi când s-au format jumările, stingem cu o legătură de ceapă verde tocată, două legături de salată verde tocată, turnăm 2-3 l de zer (în lipsă putem pune apă); adăugăm sare, piper și 200 g cabanos sau cârnat de casă. Lăsăm câteva clocote, apoi adăugăm o cană de smântână bătută cu două gălbenușuri și dăm deoparte. Adăugăm o legătură de mărar tocat și facem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
județeană nu avea capacitatea organizatorică de a veni în sprijinul populației. Aceasta urma să se descurce cum putea în anul foametei 1947. Țin minte că de Crăciunul din 1946, tata a tăiat doi porci pe care-i crescuserăm doar cu zer de la vaci și cu buruieni. Pielea se jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de urbea care-l nesocotea, înnoptase la stâna unui cioban. Ședeau amândoi pe scaune cu trei picioare, din acelea folosite la mulsul oilor, în jurul unei vetre de jeratic și al unei ulcele de pământ, în care fierbeau urzici amestecate cu zer. Ciobanul îi povestea despre puterea și nemurirea șarpelui, care-și leapădă pielea bătrână ca pe o haină veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge sumedenie de șerpi mai mici și mai mari, mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
s-a dus, nu plâng pe-al ei morman de coji uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor cu fiecare respirare. poate-i o stea căzută în adânc, un uguit de pasăre trezită brusc, pistilul unei flori strivită-n dinți de-un prunc, o lună cât un fir de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
broboneala sudorii ca de un țipăt se atârnă și-n plâns hohotitor, necontenit, îneacă zidurile plângerii din fiecare dintre noi. cristalin opalescent de cataracte, enigmatic și îngropat în imagini cu tâlcul pecetluit, ochiul tău, lumină a înserării, ne înghite în zer de albastru violet și astfel stăm, înfipți în ochiul amorțit, cristale mate și moi, până ce visul ne varsă în alt răsărit. pietrele noaptea visez că pietrele mele se mișcă în somn, dimineața le găsesc răvășite, ca și cum o muzică, doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
un mire îl așteaptă, înghițindu-și nerăbdarea. iarna, țepoasă ca o blană de lup, hălăduiește în noi cu ochii mijiți. vântul subțire se strecoară în scoica gerului, perla lui cenușie s-o tritureze, s-o scuipe afară ca pe un zer. minți zimțuite de hibernare umplu străzile cu șpanuri murdare, suflete casante se fac zob, atingându-se din greșeală, ochi apoși, cu pojghițe înghețate, nu mai pot lumina filtra. o lasă să băltească dizgrațios și trec mai departe. anotimp al germinării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de întreruperi, scăpată din mâna lui Dumnezeu, amorțită! când nu pot să scriu, ce lumină strepezită în umbre gelatinoase, ciugulite de pliscul neliniștii mele, care mă fulgeră ca un dinte stricat! când nu pot să scriu, mintea mi-e un zer ce dă în stricare, firul nevăzut ce mă anină de cer se umple de noduri, unul câte unul înghit, parcă aș hrăni nepoftita fiară ce-mi mușcă disperată lăuntrul. chirurgie cruzimea de bisturiu a fiecărei priviri, zecile de operații incomplete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]