3,844 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ȚIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascult ploaia cum cade și tac Mă închipui singur în univers Și mă cuprind fiorii Mă simt bătrân ca un copac, Pe coaja căruia s-
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
rața-n traistă de la țară - Să-mi spună soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai, dejun, cât mai acumul, Țin sărăcia-n frâu de zestre Referință Bibliografică: Țin sărăcia-n frâu de zestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai, dejun, cât mai acumul, Țin sărăcia-n frâu de zestre Referință Bibliografică: Țin sărăcia-n frâu de zestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
ceea ce spunea Garabet Ibrăileanu :”Cultura nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare”, la care adaug, că în condițiile integrării țării noastre în Uniunea Europeană și a fenomenului globalizării zestrea cu care ne facem cunoscuți este cultura . Numai prin promovarea valorilor noastre autentice putem să rezistăm în fața asimilării. Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu a înțeles acest lucru și împreună cu un harnic colectiv de scriitori din zona Banatului, format din regretatul George
A SOSIT DOMNUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358958_a_360287]
-
nimănui. Datorită fenomenului de globalizare aceste opere ar fi în pericol să piară, să se estompeze. Noi însă, cei din Ligă, fiind conștienți de acest fenomen, ne dăm seama că tot ceea ce creează acești autori face parte din ladă de zestre spirituală a neamului românesc. De aceea încercăm să promovăm această creație, să o impunem atenției cititorilor și desigur și forurilor culturale. În acest context am depus conform legii, la Ministerul Culturii, dosarul privind obținerea statutului de „Asociație de utilitate publică
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
poem dedicat tatălui său: “Îmi caut tatăl meu de grâu printre cuvinte, / Și tatăl ară prin poeme, aplecat, / Și-n limba lui română ține minte / Prea veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară Icoane vechi și scoarțele de zestre. De soba cea trecută peste vreme Ce-și toarce fum în gerul strâns grămadă, Cu-ncinsul jar ce trupul rolei geme Stârnind mirosuri de plăcintă caldă. Mi-e dor de-al meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții pure, Ce-
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Sunt român și punctum” (Mihai Eminescu) *** E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în căpestre Despre voi Apostolul a zis: Cine nu-i de-al nostru, pleacă La curți străine să petreacă Fiecare-n spate c-un abis Decât să fiți
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
german și magiar, operă, teatru de păpuși, filarmonică, muzee. O imensă clădire îți atrage atenția, fostă trezorerie, tribunal austriac, prefectură, care după 1948 a devenit sediul Institutului Agronomic. La câțiva metri distanță se află un alt monument care-i îmbogățește zestrea arhitecturală și spirituală, sinagoga. Aceasta cuprinde elemente de influență orientală, maură, specifice. Ridicând privirea peste izvorul cu apă termală, nu poți să nu remarci clădirea cu lei înaripați, simbol venețian, o alta cu turnuri și turnulețe stil maghiar 1900 și
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
și Maximilian ( 284-305) și prin viața exemplară trăită a devenit plăcut în fața oamenilor și a lui Dumnezeu, devenind ierarh și apoi sfânt. Există, de altfel, și o frumoasă poveste cu trei fete sărace cărora Sfântul Nicolae le aduce dar de zestre, câte un săculeț cu bani pe care îl aruncă, noaptea, pe fereastră, fără a fi văzut. În Transilvania, Sfântul Nicolae este unul din cei mai venerați sfinți, fiind cunoscut sub numele de Sân-Nicoară. În folclorul românesc există mai multe legende
VINE, VINE..., VINE “MOŞU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360399_a_361728]
-
vrăjitoare, dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi de trupul cavalerului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Lasă paloșul! El este zestrea strămoșului nostru... Vei înțelege acest lucru la momentul potrivit! De acum înainte pentru tine timpul nu va mai avea limite! Și parcă fără voia lor trupurile li se-ngemănară. La început bărbatul îi simți corpul rece ce părea lipsit de
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
însă cîte noutăți a îngropat timpul pentru totdeauna. Și mai uită încă ceva: că noutățile care au supraviețuit de-a lungul vremurilor sunt, aproape fără excepție, tocmai cele care diferă cel mai puțin de ceea ce se numește vechi. MDP: Despre zestrea dumneavoastră spirituală trebuie să știe și cititorii noștri. Cîte titluri de carte poartă majuscula numelui dumneavoastră, ce alte făptuiri publicistice vă pot recomanda onorant? Al. Fl.Ț. Mai sus am spus, am editat 27 de cărți. Debutând editorial în 1974
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
de Florii să se colinde, iar plata pentru colindători consta în ouă albe, nefierte. De Florii femeile primenesc locuința, lăsând soarele să pătrundă în interiorul ei și scoțând lucrurile de preț la soare; fetele de măritat își cheamă ursitul scoțându-și zestrea sub mângâierea razelor de soare iar în Ardeal, acestea fac descântece pentru dragoste în noaptea de Florii. Multe dintre tradiții au si o bază practică: Floriile deschid Săptămâna Mare, când fiecare creștin se pregătește cu trupul și spiritul curat să
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
miresme de bine, altfel spus un nou început, cu o altă fațetă șlefuită de gândurile poetei în scrierile închinate primăverii: „Te-am pictat în făt frumos,/ Și-n viteazul din poveste.../ Și în flori de crini am strâns/ Așteptările ca zestre”, neuitând să accentueze: „N-ai venit și am rămas cu cerul”... toate acestea, în superbul decor al anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( „Hotărâre”). „Întinerind” odată cu primăvara, Marina Glodici asemenea unui „mugur ce zâmbește/ Către razele de soare”, asemeni florilor ce te
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
lui Ion, complexata de frumusețea Floricăi, sunt creionate cu fină intuiție psihologică, autorul insistând mai ales pe deznădejdea ei care îi dă adesea “gânduri de moarte”. Destinul ei este tipic lumii rurale unde “femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii”. Otilia, eroina românului “Enigmă Otiliei” de George Călinescu, este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza românească, fascinantă, mereu imprevizibilă, dilematica prin comportament; iubita de papă Giurgiuveanu, apoi de tânărul Felix, de Pascalopol
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂȚ ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 589 din 11 august 2012 Toate Articolele Autorului Marea Enciclopedie PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR “lada de zestre “ a spiritualității noastre Volumul de colecție nr.52 Iată, că după mai bine de un deceniu, enciclopedia “Personalități Române și faptele lor-1950-2010 “, scrisă de Constantin Toni Dârțu, a ajuns la volumul 52, constituindu-se într-un palat al memoriei spiritualității
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
acest volum confirmă talentul de cercetător al domnului Constantin Toni Dârțu, ce cu dăruire, pasiune, competență și iubire de oameni, a “ construit “ această mare enciclopedie care, în condițiile fenomenului de globalizare și de intrare în Europa ,a devenit “lada de zestre “ a spiritualități românești. În acest context doresc domnului Constantin Toni Dârțu, sănătate, putere de muncă, pentru a continua această mare enciclopedie a spiritualității românești, prima de acest gen din domeniul privat, în timp ce institute de stat plătite cu bani mulți din
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
construită în anul 1969, o hală de tâmplărie, o stație de descărcare pneumatică a cimentului, centrala termică pentru încălzirea halelor de lucru. De asemenea, au fost achiziționate mai multe utilaje (betoniere, excavator, buldozere, mașini de tâmplărie, etc.), care au sporit zestrea tehnică a unității. Utilajele noi aduse în cursul anului 1970, valorau 958.000 lei. În cursul anului 1971, au fost achiziționate alte utilaje, s-a trecut la dezvoltarea secției de la Mireșu-Mare, unde au fost amenajate o hală de lucru și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
teritoriul comunei a fost dată în folosință în aprilie 1968, o întreprindere de interes național, este vorba de Întreprinderea pentru prelucrarea tulpinilor de in. Totalul investiției a cuprins fonduri estimate la 36,5 mil lei. Această investiție vine să completeze zestrea întreprinderilor de acest profil, cu numai doi ani în urmă fiind construită o unitate asemănătoare la Someș Odorhei, lângă Jibou, în județul Sălaj. Cele două întreprinderi de același profil, urmau să acopere prelucrarea inului din partea de nord a țării. Această
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
volumului de față, care a elaborat pe parcursul a 15 ani de trudă acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, "că o ladă de zestre" a românilor în contextul globalizării. În continuare dl. Al. Florin Tene dă citire a două poeme, creație proprie, cu mesaj religios "Contemporan cu Dumnezeu" și "A înviat Iisus" prin care subliniază permanența credinței. Preotul Radu Botiș își mărturisește bucuria de
VECHIUL TESTAMENT(ADAPTARE IN VERSURI DE IOAN CIORCA) de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359900_a_361229]
-
ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este moartea fiilor mei...Și iubita aceea de atunci a lui Baltazar este Păuna, nevasta mea, i-am luat-o și m-am însurat cu ea că era frumoasă, mândră și plină de zestre...> Se lăsase seara, uitasem să plec acasă cu vitele, am luat boii și vaca și m-am depărtat de Nebun, l-am lăsat plângând pe malul apei. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei această întâmplare și m-a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela Gheorghiu, scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
bucată de hârtie și am încercat să vorbesc cu ea, dar scrisul alunecă și lateral și bucuros în dreapta. Particip, iau parte, la o mare sărbătoare, ziua graiului străbun ce însemnă dor, chemare. Ce înseamnă pentru toți și toate începutul conștiinței, zestre adusă de zei pentru neamul nostru unirea și simțirea că temei. La mulți ani! Cuvânt vrăjit Graiul ce poporul a UNIT! Urmașilor mei Văcărești ,,Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire.” Referință Bibliografica: Graiul ce poporul a
GRAIUL CE POPORUL A UNIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359986_a_361315]