4,648 matches
-
Matei 7, 15-23; I Corinteni 11). Fiind un exercițiu al Duhului, discernământul sau dreapta socoteală - după cum invocă și cărțile Filocaliei, necesită din partea noastră și o anumită curățire a inimii, o transformare personală, o reînnoire a mentalității în Dumnezeu: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalmul 50, 11). „Morala Împărăției” se manifestă în caracterul creștinului care lucrează la asemănarea cu Dumnezeu. În acest scop, trebuie să devenim asemenea unor copii, înțelepți, să învățăm
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
1948, de Aurel Baranga, pe muzica lui Matei Socor. Este vorba de imnul Republicii Populare Române, care a fost valabil timp de cinci ani, până în 1953: (...) Trăiască, trăiască Republică noastră/ În marș de năvalnic șuvoi/ muncitori și țărani și ostași/ zidim România Republicii noi./ În lături cu putredul vechi stăvilar/ E ceasul de sfântă' ncordare/ Unirea și pacea și munca-i stegar/ Republicii noi Populare. În anul 1953, Imnul de Stat al Republicii Populare Române a fost schimbat. Trupele sovietice de
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
a crea, la rândul tău, fragmente coerente de gândire, altele decât cele expuse până atunci, de a căuta înțelesul aparentului neînțeles, de a deveni tu însăți(însuți) în final și a nu te lăsa influențat în totalitate de teoria Celuilalt, zidind singur, pe baza modelelor descrise, coordonatele principale ale propriei tale rațiuni. Lucrarea funciară a acestui profesor de filozofie a reprezentat în vreme ceva de ordin singular, de-a dreptul inovator și înainte, dar și după Revoluția decembristă: Gheorghe Păduroiu reușea
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ZIDEȘTE-MĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Ziditorule care pui piatră peste piatră, înalți coloane nesfârșite pe umerii lor cerul să-l sprijini și-mi răscumperi păcatul de început, arată
ZIDEŞTE-MĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345735_a_347064]
-
unde porți fac scut de tăcere în cuvântul spre rai, doar de sfinți deschizător. Cu heraldice litere celeste, blazon în numele Tatălui scrise în ochii împietriți de teamă pe un unghi de lumină iertător unde-i gest de taină în crez, zidește-mă să ai sufletul viu. Referință Bibliografică: Zidește-mă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 831, Anul III, 10 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ZIDEŞTE-MĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345735_a_347064]
-
spre rai, doar de sfinți deschizător. Cu heraldice litere celeste, blazon în numele Tatălui scrise în ochii împietriți de teamă pe un unghi de lumină iertător unde-i gest de taină în crez, zidește-mă să ai sufletul viu. Referință Bibliografică: Zidește-mă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 831, Anul III, 10 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ZIDEŞTE-MĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345735_a_347064]
-
SETE NETRĂITĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului de rele mă ferești când mâinile noastre pier într-o atingere nepământeană? lasă-mă lângă țărm drumul de corali duce spre tine nu zidesc nimic fără să ating cerul fără ca brațele tale să mă strângă dincolo de lună împlinesc visul fărădelegilor pe bolta unei peșteri de vară ai fost nebun să crezi că inima ta e trează zăcea într-un sanatoriu de lumini la capătul
LACRIMA SA O SETE NETRĂITĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345744_a_347073]
-
ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
sus a bisericii, pentru a o sfinți“, ne-a mărturisit, plină de încredere și nădejde, Maica Stareță - Stavrofora Agnia Ciuban. Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline de romantism, cu parfumuri de clasicism, printre ritmurile cu îndemânare țesute, se întrezărește povestea unei vieți, ce nu trebuie percepută ca pe o poveste tristă, ci ca pe o bucurie zidită întru cuvânt, spre zămislirea poeziei autentice. Și pentru ca urcușul poetului să fie ascendent, reiterăm concluzia lui Octavian Paler: „Uneori, omul e în situația lui Cortes, de a arde toate corăbiile care l-ar putea duce înapoi, ca să poată merge înainte
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor, a necazurilor și a smintelilor de tot felul, important fiind modul în care știm și reușim să le depășim!... Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței și a sincerității autentice, ar putea înclina să creadă că această lume este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim aici plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
1483 din 22 ianuarie 2015. Îmi cresc aripi sculptând într-o vioară Și-mi prind sidef de numere în vise, Vegheat de școală- veselă fecioara, Primesc învățături demult trimise. Și părintește Tu mi-asculti doinirea, Ce sufletu-mi în clocote zidește. Ma-ndrumi și-mi dai curaj. Simt nemurirea Ce-mi scânteie vesmântul, ma-nalbeste. Si-nvesmantat așa, școala- domnită Dansând, pictând și fredonând suspine, Stropeste-ma cu lacrimi de zeița, Să-mi crească liber aripi de rubine. Citește mai mult Îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
silește să facă o faptă bună pentru că aceasta decurge din omenescul pe care și-l asumă în mod obișnuit, nu-l flutură în paradă caraghioasă, nu depune efort să fie amabilă și plăcută celor din jur pentru că acesta-i este zidit în ființă, nu pornește din gestica de complezență. De aceea, artista Anca Țurcașiu și omul Anca Țurcașiu sunt una, iar aceasta-i frumusețe umană și har rar! Nimic mai grăitor întru dovedirea lor decât propriile mărturisiri ale artistei: „Lumea mea
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > URARE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1330 din 22 august 2014 Toate Articolele Autorului Strop cu strop îți curg singurătăți pe frunte prieten blând, iubirile-ți zidesc poeme dulci, citindu-te, m-aș înălța pe-un vârf de munte, delirul deznădejdii m-ar mai durea atunci? S-au furișat silabe blânde în lacrima din geană, plângându-și șoapte nestrigate-n versuri fine, în toate toamnele ce-și
URARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352240_a_353569]
-
aceasta în noi, ci și datorită faptului că tot universul este mișcat de Iubirea Lui, după cum am văzut. Însă, numai credința nestrămutată poate oferi siguranță că suntem pe drumul bun și încrederea că efortul propriu nu-i zadarnic, ci că zidește necontenit arhitectonici superbe prin iubire!! Astfel, dacă Dumnezeu unește prin Valoarea Absolută prin care este reprezentat, tot ea oferind valoare altor lucruri pe care le-a unit, putem menționa astfel despre anumite genuri de căsătorii: - Căsătoria de tip utilitar sau
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
2011 Toate Articolele Autorului Am gândurile înmuiate în necuprins și-ți simt surâsul ca o șoaptă uitată-n bătăile inimii. Am cuibărit în cercul de lumină sângele meu, să-ți desenez conturul dantelat cu roșu pe margini. În cuvinte voi zidi casa cu ochii de sticlă, camerele îți vor aștepta pașii ușori pe podeaua din suflet. Pune-ți pe masă dorințele, nimeni n-o să le vadă. Între degetele nopții sunt prinse fantome frumoase, cu haine colorate și cântece misterioase. Intră în
TE AŞTEPT SĂ VII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356287_a_357616]
-
clădind în stropi de curățime Dintre pământ și cer, iar întristarea S-alunge lin, c-un fâlfâit de-aripe - Îmbrățișări pe-ntinderile-albastre, Apoi să curgă-n sufletele noastre Potop de floare, murmurul de clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez zidit în lacrima credinței Mai ard tăceri în palma suferinței Ascunse-n taine, înrobind destine. Dar păsările-și fac în noi popasul Smulgând atâtea neștiute-amaruri Sfințindu-ne cu nesfârșite haruri Și împăcând speranța cu rămasul. (8) Ion VANGHELE: TU ȘI EU
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
de vedere, în spațiul patristic al gândirii și vieții duhovnicești, pare să domine opinia care consideră ajutorul dumnezeiesc în lucrarea mântuirii omului ca unică condiție a acestei mânturii, care se încadrasează în climatul de semnificație alstihului psaltic „De n-ar zidi Domnul casa în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” . Cu toate acestea omul patristic discerne ca factor principal al mântuirii, în principal pentru motive de protejare a lui de microbul aducător de moarte al vanității și slavei deșarte
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
să domine opinia care consideră ajutorul dumnezeiesc în lucrarea mântuirii omului ca unică condiție a acestei mânturii, care se încadrasează în climatul de semnificație alstihului psaltic „De n-ar zidi Domnul casa în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” . Cu toate acestea omul patristic discerne ca factor principal al mântuirii, în principal pentru motive de protejare a lui de microbul aducător de moarte al vanității și slavei deșarte, între trăirea personală a lucrării mântutirii și a încredințării mânturii obiective
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
pe muchii de cuțit să-și taie prin noapte venele, tu stai la geam și privești cum se împarte nefericirea. Degeaba te aștept la masa tăcerii faci porți sărutului, gura mea umbrită de infidelitate îți rupe bucăți din carne, le zidește în cuvinte și nu se satură. Referință Bibliografică: Meditație / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MEDITAŢIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356376_a_357705]
-
și după iarnă mă dezmorțesc topit sub piele, gata de plecare pe văile timpului înapoi. Sunt sortit să nu prind vreodată săniile, caii iernii le duc fără mine-n câmpie. Nu-ți mai burduși dorințele cu așteptări, lasă-le să zidească în tine cuvintele și cheamă-mă cu ele în noaptea dintre ani. Nu-ți răvăși sufletul cu atâtea încercări, iubirea mea există doar sub formă de lacrimă și-ți curge câteodată rece pe sâni. În afara pădurilor care urcă sub creste
FEMEIA MUNŢILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356392_a_357721]
-
și îngroapă cerul în pământ la îndemnul sorții o primim în casă mâinile ei se așază pe inimă și-i fură misterul deasupra cerul deschide uși în pereți sufletul nu moare niciodată ne părăsește definitiv nu-și poartă crucea o zidim noi apoi o macină timpul Referință Bibliografică: deșertăciune / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DEŞERTĂCIUNE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356406_a_357735]
-
o pledoarie pentru pocăință asupra căreia autorul stăruie ca asupra condiției esențiale pentru „trăirea în Dumnezeu”, cum o numește el. Autorul face și o aluzie la botez și necesitatea lui ca primă condiție pentru mântuire, prin turnul (Biserica) care este zidit pe apă din vedenia a treia și pilda a noua[32]. Sfântul Iustin, la rândul său, este convins de necesitatea pregătirii pentru viața de după moarte: „noi, însă, am fost învățați că se vor bucura de nemurire numai cei ce trăiesc
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EI NU-S DIN PICĂTURILE DE PLOAIE ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului aproape fabulă Suntem o lume plină de cuvânt, Lăsat, să ne zidim cu el iubire Și să trăim cu drag și dăruire Fată de tot ce poate fi mai sfânt. O altă lume, tot la fel de sfântă, Poate cea mai curată dintre ele, În care, loc, au prea puține rele, E lumea celor
EI NU-S DIN PICĂTURILE DE PLOAIE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356475_a_357804]
-
tramă De pe un alt meridian Și-o să ne-aducă resemnați Pe coama unui val Bosforul Șalupe cu-ncetinitorul Ca altădată pe pirați La mine-n suflet bate vântul Că ziduri mari se prăbușesc Și pentru care-am să plătesc Silabele zidind cuvântul Referință Bibliografică: La mine-n suflet / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]