2,211 matches
-
luptă, Îi face o promisiune Craiului Zmeilor: În același timp au născut rotărița și făurița, iar Împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, În locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți În același timp. Când vine zmeul să-și ia făgădașul, Împăratul Îi cere păsuire până când copilul va Împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ar putea să-i dea zmeului, În locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți În același timp. Când vine zmeul să-și ia făgădașul, Împăratul Îi cere păsuire până când copilul va Împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: Același nucleu epic apare În narațiunile Puțin Deloc-Nimic și Știma lacului. În prima, regina
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vine zmeul să-și ia făgădașul, Împăratul Îi cere păsuire până când copilul va Împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: Același nucleu epic apare În narațiunile Puțin Deloc-Nimic și Știma lacului. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Un caz deosebit este relatat Într-o narațiune sugestivă: Poveste cu-mpăratu care n-avea copii. Rămas fără nici un copil, Împăratul ale cărui trei fete au fost răpite de zmei chiar În ziua nunții lor, pleacă de inimă rea la plimbare cu Împărăteasa; mergând, vede un fir de Kiper negru pe care Împărăteasa Îl Înghite și rămâne gravidă. Un bob de piper sărea mereu și În mătura Împărătesei din basmul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și Dumnezeu le-a luat darul. A lăsat numai atâta grâu cât să aibă cu ce sluji preotul În biserică. Un Împărat află de la o santinelă, care auzise de la o bandă de hoți, că fetele ce iau fost răpite de zmeu, Îi vor fi aduse Înapoi numai de către feciorul pe care Împărăteasa Îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, ce spic de grâu o fi mai Înalt, În lanul de grâu, să-l frece În palmă și să-l
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Povestea lui Tom Degețel narează un asemenea caz. Merlin, Înțelept și iscusit vrăjitor, Îi Îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit Împăratul au jurat că, dacă va naște Împărăteasa o fată, ei o fură și o batjocuresc. Împăratul Încearcă să Împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase În care o ascunde
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Și n a si d e aii d e Îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe cât eon ceaz două-n zi. Când fata Împlinește 17 ani, se duce la o petrecere În vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; fata moare. Tot despre Încălcarea unei interdicții este vorba și În basmul Frumoasa din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna Într-un fus
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
caută ( Margareta cu ochii de marmură , fata Împăratului), Ursitoarele-l Îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta Îl asigură că Margareta Îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se pare că aude o fetiță plângând prin grădină. Ignorând sfatul Ursoiului de a Împușca pe oricine, În afară de Margareta, aduce fetița În casă, aceasta Îi dă o palmă, Simon orbește. Fetița, sora lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat În fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și În basmul Ileana Simziana, care eroina Îi zice lui Făt Frumos: tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne Îmbăiem și ne cununăm. Se Învoiră și intrară În baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să Încropească laptele În care se vor Îmbăia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
basmul. Fata Îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Baba Îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a Împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul cu totul și cu totul de aur. Păsămite era fata de63 mpărat, care se străvedea aidoma În toți păreții de cleștar ai casei. Eroul Îl Învinge pe zmeu, iar cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul cu totul și cu totul de aur. Păsămite era fata de63 mpărat, care se străvedea aidoma În toți păreții de cleștar ai casei. Eroul Îl Învinge pe zmeu, iar cu apa vie și apa moartă Își readuce frații la viață, apoi ajung Împreună din nou la Muma-Pădurii, care și-a măritat fetele după cei doi frați ai eroului. Fata de-mpărat cu părul de aur Îl mai supune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îl mai supune unei probe, aceea a istețimii: se-nvoiește să-i fie soție numai dacă Îi răspunde la niște Întrebări. Atunci ea Își dă seama că numai cu ajutorul calului și cu vasele Mumii-pădurii n ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și ampăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su. Macul este folosit În multe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de un corb și dusă Într-un cuib În vârful unui copac. Basmul utilizează În mod frecvent figura corbului, În contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume Într-alta, Îl ajută În lupta cu zmeul, Îl Învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și Îi spune Întâmplarea feciorului de Împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
anterioară: Împăratul Își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de Împărat; cea a băiatului mijlociu, la o fată de zmeu și, În sfârșit, cea feciorului mic a picat Într-un paltin dat jos. Cei trei sunt Îndemnați să plece pentru a-și găsi soarta. Acțiunea se precipită; primii doi Își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic Își
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz, care devine cât un zmeu după un an, putând să zboare prin torțele cerului. Calul pătrunde pe fereastra foișorului, unde un Împărat și-a izolat fata și băiatul a sărutat fata. Aceasta Îi declară tatălui ei că se va căsători numai cu acela care a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și după ce nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică a-l Împărți Între aceia pe care Îi află el demni, de regulă Însă Între neamuri. Mărul este prezent În multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate În mere de aur; În legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică a-l Împărți Între aceia pe care Îi află el demni, de regulă Însă Între neamuri. Mărul este prezent În multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate În mere de aur; În legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
N. Filimon, P. Ispirescu) pentru a desemna o narațiune orală de mari dimensiuni, „pluriepisodică” (Ovidiu Bârlea), aparținând „poveștilor complexe” („complex tales”, după Stith Thompson), în care un erou, aparținând de regulă umanului, se confruntă cu adversari veniți din lumea nonumanului (zmei, balauri, zgripțuroaice, draci), pe care îi învinge, prin forțele proprii sau, cel mai adesea, cu sprijinul unor personaje ajutătoare (adjuvanți), ființe umane sau animale dotate cu însușiri supranaturale. Dimensiunea, amploarea epică diferențiază b. de alte specii ale prozei populare, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea miraculoasă a eroului (numit, generic, Făt-Frumos, dar și Greuceanu, Prâslea, Petrea, Țugulea ș.a.m.d.), ființele supranaturale aparținând altor tărâmuri și altor regnuri (zmei, balauri), metamorfozele spectaculoase ale celor urmăriți, dimensiunile fizice nefirești ale unor personaje, animalele vorbitoare, calul care mănâncă jăratec, obiectele și uneltele magice cu puteri ieșite din comun, substanțele cu însușiri tămăduitoare, precum apa vie și apa moartă, proiectează b. într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovidiu Bârlea, Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, pref. Emil Condurachi, București, 1980, passim; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, passim; Mihai Coman, Sora Soarelui, București, 1983; Gheorghe Vrabie, Proza populară românească, București, 1986, passim; Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, 2002. N.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
1976-1978) este o ficțiune istorică menită să preamărească virtuțile dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație sunt Basmul zmeilor (1969), o culegere de trei „narațiuni” numite „poeme feerice”, dintre care prima, apărută în 1941 sub titlul Fata de împărat, a fost distinsă de Academia Română cu Premiul „V. Adamachi”. Încă de la început S. s-a impus ca un bun traducător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte marea..., București, 1933; Basmul zmeilor, București, 1934; Regina, Cernăuți, 1935; Feerie, Cernăuți, 1936; Furtuna, Cernăuți, 1937; Întâia sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]