2,204 matches
-
o altă versiune), provocând astfel seceta. Printr-un șiretlic, Teshub își recapătă vederea și îl învinge pe monstrul ofidian (2, p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veghea noaptea, eroul doarme ziua. Dar și de data aceasta eșuează : odată cu înserarea, un somn irezistibil îl cuprinde (90, p. 311). într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic (de regulă al falșilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi) reușesc să păzească treji mărul „o săptă mână întreagă”, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi) reușesc să păzească treji mărul „o săptă mână întreagă”, dar sunt cuprinși de un somn irezistibil în noaptea când apare zmeul : „îl apucase o piroteală de nu se mai putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi) reușesc să păzească treji mărul „o săptă mână întreagă”, dar sunt cuprinși de un somn irezistibil în noaptea când apare zmeul : „îl apucase o piroteală de nu se mai putea ține pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându-i acestuia să fure copilul Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fântână”, salvând astfel fata de împărat oferită monstrului ca jertfă (75, a, b, c, d). Eroul adoarme aproape întotdeauna înaintea luptei - constată V.I. Propp, comentând basme rusești similare -, situație deosebit de frecventă în basmele în care fata de împărat este dată zmeului spre a fi mâncată. Eroul se cufundă într-un somn voinicesc, punându-și capul pe genunchii fetei de împărat și a-l trezi nu este întotdeauna treabă ușoară. Constatăm așadar că, în basm, natura somnului este bivalentă. Pe de o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se află în aceeași postură ca Sf. Petru în colinda comentată : cu toții adorm în timp ce păzesc ceva extrem de prețios (merele de aur, copilul Melintiei, fata împăratului, soarele și luna), pentru a nu încăpea pe mâna unui monstru din „lumea cealaltă” (balaur, zmeu, drac, Iuda). Paradoxal, ei se dovedesc vulnerabili chiar în momentul în care ar fi trebuit să dea măsura vigorii și acuității cu care sunt înzes trați. Excludem, bineînțeles, ideea gratuității motivului. în unul dintre basmele amintite (75, c), eroul se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acunde „Sub un paltin mare,/ La cap de cărare” (19, p. 52). Într-o altă variantă, anume „la trei păltinei” se ascunde „fata sălbatică” (18, p. 487 ; 105, p. 310). Într-un basm bucovinean (cules prin 1855), puterea și inima zmeului „s-află într-un paltin mare și înalt”, crescut pe un ostrov, și numai „șoimii Gerului” le pot aduce eroului (38, p. 64). Vechi semnificații simbolice acordate copacului consacrat rezultă și din unele texte de pe la jumătatea secolului al XIX-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
127). Motivul este clasic (descensus ad inferos), fiind copios reprezentat în mituri și legende (Orfeu, Tezeu, Beltis etc.) sau în basmele românești și de aiurea, în care eroul pleacă (cu aceeași destinație) pentru a readuce fecioara sau copiii furați de zmeu, balaur, drac sau altă ființă infernală (vezi ciclul „descinderilor infernale” în 37, p. 281). Variantele românești ale legendei sunt destul de clare în această privință. Sf. Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supraviețuit, suprapuse, ambele motive, prevalând însă cel bănuit de mine mai arhaic. Într-o legendă bănățeană, „la o fântână, balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubește” (81, p. 482), iar într-un basm rusesc, „zmeul a apucat-o pe fata de împărat și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare frumoasă era, așa că a luat-o de nevastă” (82, p. 315). Într-o variantă românească a legendei Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leului» ca o noțiune descărnată, ca un termen confuz cu o sferă semantică în curs de dezagregare” (26, p. 83). Unii cercetători au considerat că în spatele acestui nume generic (leul) s-ar „ascunde” de fapt lupul (27, p. 43), sau zmeul (26, p. 83), sau ursul ori cerbul (129, p. 7) etc. Poate că, inițial, era bourul. în unele colinde românești, eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-și pierde total prero- gativele magice. Ea îl ajută pe erou legându-l pe monstru (112). Este cazul, de pildă, al legendei Sf. Gheorghe draconoctonul, asupra căreia voi reveni. Chiar și în basmele românești și de aiurea, unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul de victimă al fetei nu dispare complet. La „curtea zmeului”, eroul găsește întotdeauna o fată pământeană care îl ajută în înfruntarea cu monstrul și care îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
draconoctonul, asupra căreia voi reveni. Chiar și în basmele românești și de aiurea, unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul de victimă al fetei nu dispare complet. La „curtea zmeului”, eroul găsește întotdeauna o fată pământeană care îl ajută în înfruntarea cu monstrul și care îi va deveni, ulterior, soție. Și în aceste cazuri apare o funie, un „fir al Ariadnei”, cu funcție doar parțial schimbată. Ea nu mai călăuzește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al Ariadnei”, cu funcție doar parțial schimbată. Ea nu mai călăuzește eroul în drumul său (orizontal) dus- întors prin Labirint, unde răpune Minotaurul. Funia îi servește eroului pentru a coborî în și a urca din „lumea de dincolo”, unde răpune zmeul (72, pp. 281- 301). 3. Eroina își pierde complet rolul activ, rămânând doar cu un rol pasiv și ancilar : victimă a monstrului. Vezi mitul Perseu-Andromeda, Heracles-Hesiona, balada românească Iovan Iorgovan etc. În unele colinde „de flăcău”, înfruntarea dintre erou și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anexate la cele războinico- - masculine ale eroului. în varianta românească a legendei (cea de la începutul seco- lului al XVII-lea), relația erotică dintre balaur și fecioară este în mod expres formulată. În vederea expunerii prințesei pe malul iezerului în care sălășluiește zmeul, împăratul își „podobește” fata „cu aur și cu argint, ca și la nuntă” și-i spune : „O, dragă fiica mea, [...] zmăul hi-va mie junere [= ginere]” (115). Așa cum am constatat și cu alte prilejuri, motivul mitic „poto- lirea foamei monstrului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el a fost înlocuit complet sau parțial cu forma coruptă și mai recentă a motivului. Într-o legendă bănățeană, „la o fântână, balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare, după ce o iubește” ; iar într-un basm rusesc, „Zmeul a apucat-o pe fata de împărat și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare frumoasă era, așa că a luat-o de nevastă” (116). Semnificativ este și faptul că, de regulă, cu fata
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Martha, legendă din hagiografia franceză, în care eroina nu leagă dragonul cu un simplu brâu, ci cu propria-i centură virginală. Arhaicele valențe erotice ale brâului au supraviețuit și în folclorul mitic românesc. Fie că e vorba de „baierul de zmeu” (remediu magico-erotic al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții) (117). Privite fiind din perspectiva acestor arhaice valențe magico-erotice ale brâului, gestul sfântului militar de a purta el însuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care au încercat să lămurească problema în profunzime, focalizând cercetarea cu scopul de a elucida unele „pete albe” din folclorul copiilor. Originea, evoluția și semnificațiile unor formule-recitative cu pregnant caracter magic sau a unor jocuri și jucării specifice vârstei (șotron, zmeu, arșice etc.) sunt încă tot atâtea semne de întrebare. Folclorul adulților a beneficiat de cercetări sensibil mai complexe, mai profunde și mai eficiente decât cel al copiilor, nu atât la nivelul culegerii materialelor de teren, cât mai ales la cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ea îl desăvârșește cu încetul în vederea unei întrebuințări ce nu e profană. Mi-o închipui scriindu-și poeziile, cuminte și serioasă, concentrată în lucrarea ei, știind foarte bine că ceea ce face înseamnă un curaj nebun fiindcă se vor ivi poate zmei sau demoni, se vor ivi poate leșurile străvezii sau mutilate ale unor bărbați fără vârstă, purtătorii unor glorii uitate și ai unor dureri nespuse care se iau. A scrie poezii așa cum face Ileana Mălăncioiu nu se iartă, nu e o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sărut Și-aș vrea să-i pun la loc dar nu mai pot, Că parcă scorbura între timp a mai crescut” (Puii din scorburi) Dar altă dată se roagă de „băiatul curajos” să nu vină s-o scape din stăpânirea zmeului: „Eu am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul Și am umplut cuptoarele cu pită Apoi am rupt-o țărănește pe ștergar Să iasă aburi calzi și i-a simțit din depărtări Și-n
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-o țărănește pe ștergar Să iasă aburi calzi și i-a simțit din depărtări Și-n locul buzduganului vuia ca uraganul Mirosul tras pe cele paișpe nări /.../ ...e atât de simplu și de omenește Să-ncerci odată sa iubești un zmeu!” (Rugă) În orizontul totodată firesc și mirific al poeziei Ilenei Mălăncioiu toate apar pline de sensuri ce nu se lasă totdeauna înțelese, ceea ce produce descumpănire sau teamă: „Și-o ceață albă care mă desparte / De-aceste locuri unde vreau s-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
calea. s-a întâlnit cu capră însoțită de cei trei iezi. Lupul își făcea încă planuri. Se gândea și la Scufița Roșie căreia nu-i prea pasă de nimic, nici măcar de sfatul mamei. Dar vai! După un copac noduros pândea zmeul cel rău și spânul și muma pădurii și...era cam gros copacul! Dar veselă fetiță i-a sfătuit pe Harap-Alb, pe FătFrumos și pe Ileana Cosânzeana cum să scape și privirile i s-au luminat. Frumoasă poveste!... Într-una dintre
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]