3,039 matches
-
absolut. Un suflet care-și cântă profund trăirea, poeta Mariana Mihai se descrie astfel: „Nu sunt poet, dar simt frumos! Iubesc, visez și îndrăznesc Frumosului să-I dau prinos Și Cerului să-I mulțumesc.” Poeta accentuează că vrea să-și zugrăvească trările într-o manieră simplă, însă profunzimea mesajului capătă complexitate. “Nu sunt poet, dar sunt un om Care visează în catrene... Dormind la umbra unui pom Îmi scutur versul peste vreme”. (Nu sunt poet!) Mariana Mihai își scutură versul peste
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
imne ale Marelui Regat Dacia: Imnele Moldovei, Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
dar și prin conținutul și calitatea picturii și a tuturor elementelor specifice unui așezământ bisericesc. Pictura originală a fost distrusă în timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan. S-a încercat refacerea ei prin secolele XVIII- XIX, dar zugrăvindu-se doar câteva chipuri de sfinți în pridvor nu s-a reușit a se reda Putnei strălucirea de odinioară, când era „tot cu aur poleită zugrăveala, mai mult aur decât zugrăveală și pre dinăuntru și pre denafară...” (cronicarul Ion Neculce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
a firii umane. Icoana păstrează distincția între creatură și Dumnezeu, dar vede într-o față umană creată pe ipostasul dumnezeiesc însuși devenit subiectul ei. Ea este locul unei prezențe harice, ea face trecerea de la tip la prototip, de la ceea ce este zugrăvit la ceea este în original. Învățătura Bisericii despre icoană se bazează pe fundamentul ei hristologic, întruparea lui Iisus Hristos dă sens icoanei, iar apărând icoana, ea a avut conștiința că apără temeiurile credinței. Pentru iconoclaști icoana veritabilă este aceea identică
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Iisus Hristos, cel ce, pentru imensa lui bunătate, a iubit să se facă om adevărat în toate?... Și cum se va crede că și-a luat trup din Sfânta Fecioară, dacă nu se zugrăvește în icoană la fel ca noi?... Dacă nu se înfățișează în icoană, nu este din ea trupul, ci ceva deosebit... Și ca urmare, Răscumpărătorul nu a dat morții prețul pentru noi... nici n-a înfrânt pentru sine împărăția morții... Nu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
tăcând le arată prin imitare”. Sfântul Teodor Studitul vede implicată în negarea icoanei, negarea întregii opere de mântuire a lui Iisus Hristos, a patimii, morții etc. El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... Prin urmare, a nega lui Iisus Hristos capacitatea, posibilitatea și putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a nega toate însușirile Lui trupești, deci a cădea în dochetism. Nicăieri nu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
morții etc. El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... Prin urmare, a nega lui Iisus Hristos capacitatea, posibilitatea și putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a nega toate însușirile Lui trupești, deci a cădea în dochetism. Nicăieri nu se spune că Iisus Hristos a fost fară chip. Icoana aceasta arată că a avut chip, a luat chip de rob, după cum spune Sfântul
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
simbol ascuns în ochii toamnei ce ne surâde cu frunze și mere coapte cu fiecare pas făcut în imaginația zilei ce-o porți tu însuți nu-mi mai aduc aminte de zilele trecute prin floarea cuvintelor tale cu atâta gingășie zugrăvite pe degetele vântului când frunzele își muiau chipul în cântecul acela subțire ca un arcuș de vioară în zorii de taină ori ca o melodie de vară pe imaș când ciocârlia spre soare se-nalță și tu te prinzi mai
CÂMP ÎNFLORIT CU OCHII TĂI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378094_a_379423]
-
și pietrele tăiate în jumătăți de secundă ni se depun în fiecare palmă strivită de aer pașii ni s-au întors spre obârșii mediocră sclipire de imagini pierdute dați timpul înapoi să ne înțelegem cu un crâmpei de cuvinte să zugrăvim tot ce nu s-a putut zugrăvi o vară întreagă 15-05-03 Referință Bibliografică: Palmă de aer / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate
PALMĂ DE AER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378097_a_379426]
-
ni se depun în fiecare palmă strivită de aer pașii ni s-au întors spre obârșii mediocră sclipire de imagini pierdute dați timpul înapoi să ne înțelegem cu un crâmpei de cuvinte să zugrăvim tot ce nu s-a putut zugrăvi o vară întreagă 15-05-03 Referință Bibliografică: Palmă de aer / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PALMĂ DE AER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378097_a_379426]
-
circumstanțe atenuante. Note întregi în game majore se-nălțau, din amprentele noastre, într-o chiromanție aproape armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în gând! Voi continua să vă scriu
SOLFEGIU CU FLORI PE GEAM de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376355_a_377684]
-
document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822 aproape toți boierii recunoscuți ai Olteniei, precum și peste 800 de fruntași și elemente
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
suportăm noi. De pildă, crucea căsniciei se împarte la doi: „eu și iubita una suntem”. Atât timp cât zicem "eu" și "el", noi împărtășim suferința și n‑o putem accepta. La piciorul Crucii, Maica Domnului nu sta în lacrimi, cum e adesea zugrăvită în pictura occidentală, ea a ajuns la o astfel de plinătate a unirii (în dragoste) cu Fiul ei, că nu mai avea la ce să se împotrivească. Trecea prin răstignire împreună cu Hristos. Ea își trăia propria‑i moarte. Mama încheia
O ALTFEL DE CRUCE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376386_a_377715]
-
prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne piciorul de plai unde s-a născut și, mai apoi, a trăit, într-o gură de rai. Am fi putut intitula acest mic eseu, o, cât de modest în comparație cu textul dumitrusăndelian: Restitutio ab Peregrinatione, dar, de fapt, în vremuri
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne piciorul de plai unde s-a născut și, mai apoi, a trăit, într-o gură de rai. Am fi putut intitula acest mic eseu, o, cât de modest în comparație cu textul dumitrusăndelian: Restitutio ab Peregrinatione, dar, de fapt, în vremuri
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat al unei săli de spectacole, un tablou sărbătoresc de colosală amplitudine artistică. La mulți ani, dragă artistă, Aneta Stan! Publicul prezent și neprezent la spectacol, numeros cât o țară, îți mulțumește și îți întoarce iubirea! Aurel V.
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
circumstanțe atenuante. Note întregi în game majore se-nălțau, din amprentele noastre, într-o chiromanție aproape armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în ... Citește mai mult Într-o lene
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ceva cu circumstanțe atenuante.Note întregi în game majorese-nălțau, din amprentele noastre,într-o chiromanție aproape armonică.Poate... doar mimau cântecul,însă voința ritmului era vizibilă.Eu locuiesc undeva pe-aici,într-o poezie suspect de rimată...însă meșteri mari zugrăvesc reforma,lăcuind-o apoi c-un soi de parfum,încât place tuturor enoriașilor.După un suspin discret,ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă,într-un dialog deschis, prietenos,în ... VII. MANUSCRISELE DE LA MAREA LUME MOARTĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Veni și vremea prânzului. Omul era negru la față și-n suflet. Mâncă. Mulțumi Domnului. Udă copăcelul, părându-i-se că aude bombăneala femeii sale, își plimbă privirea peste grâul ce rămăsese de secerat, de parcă ar fi vrut să-l zugrăvească în minte, nu alta. Apoi, cu un oftat din rărunchi, se apucă iar de muncă. Spicele cădeau grele, amestecate cu picăturile de sudoare. Timpul se scursese pe nesimțite... Copacul începu să se încarce cu povara veselă a păsăretului, căutător de
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
fereastră și văzu că într-unul dintre turnuri ardea o lumânare, iar la fereastră, prințesa cea frumoasă privea ceața de deasupra lacului ca vrăjită. Părul ei bălai, numai inele, îi încadra obrazul fără cusur, iar ochii adânci și violeți păreau zugrăviți pe o pânză de cel mai iscusit artist. Era atât de frumoasă încât Bujor se trezi că își dorește din tot sufletul să îi salveze inima numai și numai pentru a vedea dacă aceasta ar fi putut să bată pentru
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
Mai că-i sări inima în piept zărind un nou steag fluturând chiar în fața lui. Era un steag alb, în mijlocul căruia era prinsă o inimă roșie dintr-o pânză strălucitoare, iar inima era deschisă ca o ușă, sub ea fiind zugrăvit cu măiestrie un lacăt spart. - Da, strigă Nemo, mi-am deschis inima! - Știam, auzi o șoaptă din spatele lui. Se întoarse plin de bucurie pentru a o găsi pe Mioara așteptându-l pe trepte cu un zâmbet larg pe buze. Atunci
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
Prodromița” ce se traduce sau tâlcuiește Înaintemergătoarea, căci despre ea este vorba, se află în Schitul Românesc Prodromu, în Sfântul Munte Athos. Între icoanele nefăcute de mâini omenești se numără și această icoană a Maicii Domnului ce se cheamă "Prodromița", zugrăvită în chip minunat în anul 1863, în Țara Românească. Altfel spus, în acel an, Părinții Nifon și Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfântul Munte Athos, mergând în țara pentru trebuințele schitului, aveau în inima lor o mare dorință pentru o
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Sfântului Munte Athos au câte o icoană făcătoare de minuni. Așadar, aflându-se Părinții Nifon și Nectarie în Iași, au început a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit și cu viață plăcuta lui Dumnezeu, care să le zugrăvească o icoană a Născătoarei de Dumnezeu. Și au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să le facă această icoană, după modelul primit de la părinți. Însă s-au tocmit ca să lucreze numai cu post, adică: de
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria el, în 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veșmintele, după mesteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fața Maicii Domnului și
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
par să se canalizeze spre un țel comun, chiar dacă nimeni nu știe încă exact în care anume. Românul-standard nu mai este așa de tipizat și transparent cum era în trecut. Să fim încetat oare de a fi individualiști, cum ne zugrăvea Constantin Rădulescu Motru la începutul secolului trecut în pretențiosul său studiu, intitulat ” Psihologia Poporului Român”? Revin la exercițiul meu de imaginație din preambul: ce s-ar întâmpla dacă, printr-o minune, Domnul Constantin Rădulescu Motru ar călători în timp, teleportându-se
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]