10,571 matches
-
Z2 Fire de bumbac din fibre pieptănate, n.p.v.a. 5205 [.2 + .4] + 5206 [.2 + .4] kg T 17.10.53.Z1 Fire din fibre scurte amestecate cu lână, n.p.v.a. 5509 [.52 + .61 + .91] kg T 17.20.20.Z1 Țesături din bumbac, cu greutatea ≤ 200 g/m2 (excl. tifonul și cele din fire colorate) 5208 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5210 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5212.1 ―5208 [.11.10 + .21.10] ―5212.14 m2 T 17.20.20.Z3 Țesături
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Țesături din bumbac, cu greutatea ≤ 200 g/m2 (excl. tifonul și cele din fire colorate) 5208 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5210 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5212.1 ―5208 [.11.10 + .21.10] ―5212.14 m2 T 17.20.20.Z3 Țesături din bumbac, cu greutatea > 200 g/m2 (excl. cele din fire colorate) 5209 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5211 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5212 [.21 + .22 + .23 + .25] m2 T 17.20.20.Z5 Țesături din bumbac din fire de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
T 17.20.20.Z3 Țesături din bumbac, cu greutatea > 200 g/m2 (excl. cele din fire colorate) 5209 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5211 [.1 + .2 + .3 + .5] + 5212 [.21 + .22 + .23 + .25] m2 T 17.20.20.Z5 Țesături din bumbac din fire de diferite culori (excl. Denim) 5208.4 + 5209 [.41 + .43 + .49] + 5210 + 5211 [.41 + .43 + .49] + 5212 [.14 + .24] m2 T 26.60.13.Z1 Țevi și alte articole din ciment, beton sau piatră artificială, precum și
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
decât metoda chimică. Ea se poate utiliza pentru toate textilele ale căror fibre componente nu formează un amestec intim, cum este cazul firelor formate din mai multe elemente, fiecare din ele constituite dintr-un singur tip de fibră sau cazul țesăturilor, la care fibra din urzeală este diferită de fibra din bătătură sau al tricoturilor care se pot desface în tipuri diferite de fire. În general, metodele chimice de analiză cantitativă se bazează pe dizolvarea selectivă a componenților individuali. Există patru
jrc189as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85324_a_86111]
-
produși auxiliari pot, în consecință, genera erori și deci trebuie îndepărtați înainte ca proba sa fie analizată. Dacă este imposibil să se îndepărteze astfel de produși auxiliari, metodele de analiză prezentate în prezenta anexa nu mai sunt aplicabile. Colorantul din țesăturile vopsite se consideră parte integrantă a fibrei și nu se îndepărtează. Analizele se efectuează pe baza masei uscate, fiind dată și o procedură de determinare a masei uscate. Rezultatul se obține aplicând masei uscate a fiecărei fibre reprizele prezentate în
jrc189as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85324_a_86111]
-
exicator; cântărirea se efectuează cu o precizie de 0,0002g. I.7.2. Mod de lucru Se ia din proba redusă pentru analiza de laborator, tratată prealabil, un eșantion cu masa de cel puțin 1 g. Se taie firul sau țesătura în lungimi de aproximativ 10 mm, desfăcute cât de mult este posibil. Se usucă eșantionul (eșantioanele) în flaconul (flacoanele) de cântărire, se răcește în exicator și apoi se cântărește. Se transferă eșantionul (eșantioanele) într-un vas (vase) din sticlă de
jrc189as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85324_a_86111]
-
de fibre astfel obținute se plasează în flacoane de cântărire cântărite în prealabil și se usucă la 105±3 oC până la obținerea unei masei constante, conform descrierii de la pct. I.7.1. și I.7.2. II.8.2. Analiza țesăturii Se prelevează din proba redusă de analiză de laborator tratată prealabil un eșantion fără lizieră, cu masa de minimum 1g, cu marginile prinse cu grijă pentru a evita destrămarea și paralel cu direcția firelor de urzeală sau de bătătură sau
jrc189as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85324_a_86111]
-
viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și lâna colorată în
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. Orașul Brăila existând că unul dintre importanțele centre comerciale a avut și o interesantă activitate culturală
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
a plantelor textile: cânepă și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, incepand cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarță, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fete de pernă și cearșafuri, ștergarele și perdelele de borangic. Orașul Brăila existând că unul dintre importanțele centre comerciale a avut și o interesantă activitate culturală începând cu dezvoltarea
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
EKA) organizează învățământ superior în domeniul artei plastice, designului, arhitecturii, mass-media, istoriei artelor și conservării, în vreme ce Academia de Cultură Viljandi de la Universitatea din Tartu are o abordare în favoarea popularizării culturii autohtone prin curricula cum ar fi construcții tradiționale, fierărie tradițională, țesături tradiționale, artizanat și muzică populară, dar și jazz și muzică bisericească. În 2010, în Estonia funcționau 245 de muzee, ale căror colecții conțin împreună peste 10 milioane de piese. Istoria educației în Estonia datează din secolele al XIII-lea-al
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Piața M.Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura). Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8, Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș, a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș , inaugurată în 2012
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O dovadă a noii dezvoltări a orașului este că la mijlocul sec. al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu fonda în Tîrgu Neamț prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
însă funcția se menține până la cucerirea otomană. La conducerea corporațiilor se aflau "prostatai"sau "exarchoi", iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Nu fiecare corporație avea câte un șef. Există câte un singur șef pentru breslele notarilor, argintarilor, negustorilor de țesături siriene, săpunarilor și șelarilor. Corporațiile aveau mai mulți șefi: cârciumări, negustori de pește, nestorii de porci, negustorii de mătase brută. Erau bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai parfumeurilor. Nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Bizanț există un număr mare de bresle care aduceau venituri importante, fiind tot mai specializate. Are loc o separare clară între producători și negustori: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brună, negustorii de haine de mătase, negustorii de țesături de mătase siriană. Intervenția statului viza comerțul intern și încerca să evite crearea unor surplusuri de mărfuri, bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea crizei în capitală, o eventuală revoltă a populației putând pune în pericol tronul imperial. Activitățile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
mai faimoși pictori portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea. S-a născut în luna mai 1727 la Sudbury, o mică localitate în comitatul Suffolk, la nord-est de Londra. John Gainsborough, tatăl lui, era manufacturier și negustor de țesături. Thomas a venit pe lume într-o casă veche și foarte mare care adăpostea, pe lângă cei nouă copii ai familiei Gainsborough, și războaiele de țesut. Băiatul crește în sânul unei familii mai neobișnuite. Tatăl se îmbracă precum un magnat, ia
Thomas Gainsborough () [Corola-website/Science/301425_a_302754]
-
care s-au ridicat. Școala în ultima vreme a fost renovată și dotată cu tot ce este necesar pentru o bună desfășurare a activității instructiv-educative. Biserica ,Adormirea Maicii Domnului” Casa ce găzduiește colecția de pictură pe sticlă și lemn precum și țesături populare ale familiei Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
asfaltare în primăvara 2008 și a fi trecut în cartegoria drumuri județene - proiect pentru Ohaba - Tău - Roșia de Secaș. La Ohaba există un muzeu în curtea bisericii de jos, bine organizat și bine întreținut, unde sunt expuse diverse obiecte și țesături populare, port popular expus pe manechini - cupluri de tineri și bătrâni, fotografii vechi și noi, iar cea mai de preț este colecția de carte veche, manuscrise, pe teme de religie, organizat prin grija PS. Dr. Ioan Mihălțan. În localitate, funcționează
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Tilișca (în dialectul săsesc "Teliska", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălțate pe postamente de piatră, prin bogăția țesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică și prin icoanele pictate pe sticlă. Tilișca devine un loc atractiv pentru turiști, întrucât se construiesc tot mai multe pensiuni. O veche tradiție a tilișcanilor este prelucrarea pieilor și a lânii, ocupații care continuă
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu o ureche pentru măsurat cereale de capacitate 9-11 cupe, normală și 15-20 cupe, mare; pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime =0.4-1m,capacitate apr.50-80 l) pe care se așază pârlăul propiuzis, un corp făcut din doage ori butură prelucrată(de dimensiuni inălțime=1-1.5m, diametru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
hainele de spălat și peste care se toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a cenușii de lemne), care se scurge în troacă, se pune din nou la încălzit și operația se repetă preț de 3-10 ore funcție și de ce țesături și starea acestora se pârluie; postavă=troacă mare (vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sănătos(însănatoșit după o boală, accident); șceamată=nimeni, nimic; șires=cireș; șoaric=șoarece; șingătău=clopotel de bronz; șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]