28,520 matches
-
gura căscată. Atunci... grindina... de unde știți? A, am trăit o aventură aproape de cabana Babele, în Bucegi. Eram cu soția și copiii. Aveau șapte și respectiv opt ani... Olandezii și francezii ascultă cu gura căscată. Eu povestesc arar, cu lux de amănunte și sorb tacticos din paharul cu bere. Privim spre monstruoasa vale săpată de rîulețul Le Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
imperceptibil sufletele. Olandezul întinde o mînă cu timiditate și o așează pe mîna mea. Copiii lui dorm în pace și eu am senzația că-mi sînt puțin obligați. O seară plăcută între trei nații diferite. Poveștile olandezului sînt seci și amănuntele le smulgi cu penseta. Colindase Asia și Africa și era păcat că nu era un bun povestitor. La rîndul lui, Jean ne spune povestea ursului carpatin de la Mănăstirea Neamț. Am urcat cu Dominique pe munte. Ne-am despărțit puțin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adevăr, trebuie spus așa cum este, chiar dacă unii, mai sensibili, îl cer servit după ce îl treci printr-un atelier de machiaj. Prin urmare, brutal spus, señor Héctor a trecut prin facultate cam cum a făcut-o colegul meu Ibănescu. Cine vrea amănunte o să mai dau doar un singur indiciu, clar și suficient. Ibănescu a trecut prin facultatea de matematică exact ca gîsca prin apă și señor Alarcon de asemenea. N-a fost mare tragedie, pentru că Héctor avea alte calități care i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dezvăluie și alte taine. Parcă în spatele ei se ascunde ceva misterios! A, da, uite dacă... se vede un nas și doi ochi. Este conturul feței unui bărbat și... Doamne, ce frumos este! Descopăr apoi o mulțime de alte detalii, de amănunte care, în nuanțe diferite, se suprapun. Ce multe tablouri, portrete și chiar obiecte se pot desluși! Vinzi tabloul ăsta? Da, dar numai dacă descoperiți adevăratul titlu. Din nou privesc atent femeia care îmi face din ochi. Parcă din aburii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
făcut Ofranda adusă îți convine, Acest sacrificiu să ne deschidă drumul. Incantația este mult repetată. Omul capătă o atitudine ireală, ca în transă și îmi spune: Cîinele are patru picioare și merge pe drumul tău... Nu-mi ajunge, mai vreau amănunte. Îți vrea binele NU răul... Degeaba întreb. Rămîne în transă încă un timp, surd și mut. Își revine și-i reproșez că nu mi-a spus nimic. Ba da, răspunde obosit. Judecă cele spuse și vei afla răspunsul. Ajung acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mă duc la culcare, dar nu-mi este somn. Oamenii aceea au intrat în veșnicie, cam prea devreme. Toropeală și probleme rasiale Este greu să te întorci în timp, chiar dacă ai o fantezie nemaipomenită, și chiar dacă nu te rătăcești în amănunte care se uită ușor. Eu nădușesc într-o căldură umedă aici în Cuba, cu tot aerul condiționat care nu este o găselniță salvatoare, ca să nu o apuc pe arătură. Îmi imaginez o corabie spaniolă în mijlocul oceanului, fără un strop de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de locurile care mi-au oferit o altă viață, un alt mod comportamental. Complicat, dar nu atît de solicitant ca munca de edil, nu atît de stresant și epuizant. Îmi iau rămas bun de la toate, cu privirea ce nu vede amănunte și simt chiar că sînt legat mai mult decît am crezut că este posibil și de aceste locuri, pe unde au bîntuit pirații, pe unde și-au plîns negrii durerea despărțirii de copii, neveste și de părinți. Doar că aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îndeplinesc, mărite Spirit - am răspuns eu cu grăbire. - S-ar putea ca unele întâmplări să fi fost tare încurcate. La aceasta mai adaugă și fireasca uitare. Așa că, să nu te superi dacă n-om putea limpezi până la cel din urmă amănunt toate lucrurile. Asta mai ales când vremurile erau tulburi, iar țara era stricată din cauza jafurilor pornite de tătari lehi ori muscali. De multe ori domnii erau chemați de mai marii lumii să ia parte la felurite războiaie...Atunci se pierdea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul și ziditoriul cel dintâiu aceștii mănăstiri” (Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu...s-a dovedit că satul acesta Coicenii este dreptu al sfintii mănăstiri Sfete Arhangheli (Mihail și Gavril)...” Pe săteni i-a făcut poslușnici ai mănăstirii și i-a scutit de unele dări. - Mărite Spirit, te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Alexandru Ghica voievod, din 1765, pentru mănăstirea și Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Din câte se vede, domnii vremii puneau sufletul și umărul la întărirea mănăstirii, dar mai vârtos a spitalului din curtea ei. În acest așezământ, vodă rânduiește în amănunt sarcinle fiecărui slujitor al Spitalului, începând cu „doftorul cel mare”, urmând apoi „doftorul spitalului”, „spițerul” și ceilalți slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
începutul unui capitol de carte dedicat unora cărora li se plasează numele la loc de vază - Ciobanu Maria (Margheta) căsătorită cu Suslov Constantin (Coca), ambii cu o activitate culturală deosebită în zona Pungeștilor, despre care las cititorilor plăcerea să afle amănunte din cartea cu amprente a domnului Pungeșteanu, și el un vrednic slujitor al umorului de calitate... Cartea lui Ștefan Boboc, spuneam, cheamă să citim în ea istoria, dar nu e vorba doar despre istoria locurilor, ci cu pricepere zidită în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
firesc, clar, neconstruit (Radu Boureanu” (99)... O personalitate contraversată de genul lui George Talaz presupune existența mai multor puncte de vedere. Conform principiului juridic latin « audiatur et altera pars » (să fie ascultată și cealaltă parte) . Pentru a cunoaște mai multe amănunte, vă rugăm să citiți și « Cartea întâi a Racovei », de prof. Dan Ravaru pg. 290-296. * timați cititori, iubitori de cunoaștere mai detaliată a unor personalități cu obârșia pe meleagurile Văii Racovei, iată în continuare, cu ajutorul domnului profesor Cațâchi Ștefan, mare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târziu, când eram în clase mai mari, învățătorul Nicolae Matei, distribuia cărțile pe grupe de copii care locuiau în apropiere și puteau să-și împrumute, să-și pregătească lecțiile succesiv ori în comun. Prin grija directorului, fără a cunoaște unele amănunte, se asigurau gratuit unele manuale, pentru copiii lipsiți de posibilități dar buni la învățătură și disciplinați. De un asemenea avantaj am beneficiat și eu, ori de câte ori s-au ivit asemenea ocazii. Echipamentul corespunzător, era o altă greutate destul de frecventă, mai ales
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai multe greșeli făcute în timpul dictaturii sale, a dus la erodarea completă a sprijinului politic de către partidele politice aflate în opoziție față de comportamentul său, deci multe tulburări interne, concomitent cu conflictele izvorâte din pactul Ribbentrop-Molotov, ce tulburase întreaga Europă. Câteva amănunte mai edificatoare : Viața politică românească era un amestec ciudat de intrigi, autoritarism și o democrație fragilă cu o corupție de tip balcanic. pe acest fundal de dezbinare politică, speriat de ofensiva germană în vestul Europei și ocuparea Olandei, Danemarcei, Belgiei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nedemni). Vor câștiga teren nerușinarea, călcarea cuvântului dat, invidia. Între părinți și copii vor apărea obstacole greu de trecut, forța va prevala asupra dreptății, ospeția va declina, vulgaritatea va împânzi totul. Contemporanii noștri ar putea îmbogăți acest diagnostic prin infinite amănunte, extrase din experiența cotidiană. Evident, nu mi-am propus să furnizez cititorului o culegere, deprimantă, de toxine. Nu vreau, pur și simplu, să-l indispun. Dar, pornind de la inventarul de mai sus, un igienic atac de spaimă, o mică ipohondrie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
provincie, și e) natura și alcătuirea și înființarea oficiilor directoriale. Observație Planul clerical: Deoarece acesta a fost încuviințat de Majestatea Sa de odinioară și deja, a fost urmat mai târziu de punerea în practică a planului de reglementare, astfel și amănuntele acestei munci de specialitate ce le conține, privitoare la toate acele lucrări de odinioară, au fost înlăturate din acest inventar. Acest plan a fost prezentat chiar și Preaînaltei Sale Majestăți, la 24 februarie anul curent, prin intermediul unui memoriu despre situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
20-23 Oktober 1980, vol. II, Wien, 1985, p. 339-364. 89 Pentru istoria Universității din Viena, v. Beiträge zur Geschichte der Universität Wien, Wien, 1958, și mai ales Studien zur Geschichte der Universität Wien, vol. I-III, Graz-Köln, 1965. 90 Pentru amănunte privind viața lui Joseph von Sonnenfels, v. Constant Wurzbach, Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, vol. 35, Wien, p. 317-331. 91 Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, p. 187. 92 Franco Venturi, Europe des Lumières. Recherches sur le 18e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anexare la Congresul de la Viena, Iași, 1998, p. 134. 93 Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spița de neam a familiei Balș dotată cu steme, București, 1981, p. 119. 94 Erich Prokopowitsch, op. cit., p. 274-278. 95 Pentru mai multe amănunte privitoare la înființarea și rolul "Asociației Secrete", v. Denis Silagi, Ungarn und der Geheime Mitarbeiterkreis Kaiser Leopolds II., "Südosteuropäische Arbeiten", Bd. 57, München, 1961. 96 Kálmàn Benda, Probleme des Josephinismus und der Jakobinertums in der Habsburgischen Monarchie, în "Südost-Forschungen", vol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
canibalismului, boala a pierdut teren în mod regulat, astfel încît astăzi aproape că a dispărut. Ar putea exista deci o legătură de tip cauză-efect. Se impune totuși prudență, fiindcă practicile canibale, descrise de informatorii indigeni cu un extraordinar lux de amănunte, dispăruseră deja cînd au început anchetele. Nu dispunem de nici o observație directă, de nici un experiment făcut pe teren care să ne permită să afirmăm că problema este definitiv rezolvată. Iată însă că, de cîteva luni, în Franța, în Marea Britanie, în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
videoclipul e poate șocul electric care-l face pe animalul dus la abator indiferent În fața cuțitului casapului. Sânge și sevă. Aceia care le adăpostesc, animal și plantă, folosesc pentru a le crea și folosi același cod genetic, până’n ultimul amănunt. Aceeași metodă de a imprima ceva sau altceva. Lumea e unitară deci, iar planta Își poate astfel permite să ne tragă de mânecă atunci când, amețiți de veșnicul zbucium specific uman și chiar animal, uităm de rădăcini. Și atunci, să căutăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o mănușă. Pe care mă grăbesc s’o ridic. Într’adevăr, după mai bine de 10 ani de experiment, pot afirma: cred În paranormal, ca Într’o prelungire evolutivă a lumii noastre de zi cu zi. Lăsând altora detalierea de amănunt, reiterarea unei experiențe a omenirii la fel de veche, fixată În tradiții, adesea tratate ca eresuri - chiar și 131 Biblia interzice pe undeva astfel de lucruri -, mă mărginesc să punctez câteva, cu al căror protocol experimental nu mă rușinez nici În lumea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bieții daci se țineau cu mâinile de burtă din pricina acrei poșirci. Mai bine Încă mai veneticul prun, care abia sosea, dar se cocea... și cred că’s astfel mai pe placul amicului Cristi... Doar că vreau să-i amintesc un amănunt: În țuică nu va găsi ce află În vin, anume o apă cu totul deosebită. Dacă nu crede, n’are decât să repete experiența cotidiană a bețivului medieval, căruia cârciumarul Îi boteza vinul: prin pereții unei cupe strunjite din lemn
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
internă Îi e adaptată și răspunde unor nevoi de asemenea interne; e cea mai bună poziție, Între nevoi și răspunsul tehnologic, el Însuși emanat de particularitățile societății În discuție, dar și de condițiile specifice de mediu. Atenție la acest ultim amănunt. Adică, dacă de afară vin potcoave cu mult mai ieftine, dar croite pe măsura altor copite, Îmi pot scuti caii să le poarte, sau nu. Dar finalitatea e că acel cal, arând pământul, Îmi oferă o recoltă Întreagă, respectiv dijmuită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
același magnific spectacol, ciuperca plătește un tribut pentru a-și continua În pace rolul. Ca voi turcilor. Plătește prin speciile comestibile, care nu’s prea multe. Mai rău, chiar specii comestibile ajung astăzi să se „otrăvească“... Fără a intra În amănunte, vă miaun ce-am aflat de la prietenul meu cercetător: de vină e poluarea, la care biata ciupercă Încearcă să se adapteze. Pe seama ciupercilor trăiesc mulțime de animăluțe de prin pădure. Care nu ajung la „Urgențe“, din două motive. Unul - și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alăture unei formațiuni care spre deosebire de toate celelalte ce se afirmau pe firmamentul electoral al vremii propovăduia o ideologie nouă, aceea a luptei pentru egalitatea între oameni, indiferent de obârșia lor socială, grad de cultură, stare materială și încă alte câteva amănunte, ceea ce i atrăgea pe cei ce mai buchiseau câte o gazetă și care aveau și un oarecare simț al dedării către cauza celor mulți. Nu aveau ei atunci de unde să știe că aspirația lor va rămâne, peste timp la nivel
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]