13,186 matches
-
și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai târziu, bunicul meu a muncit și și-a plătit singur studiile. Și-a modernizat singur casa, a pus
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai târziu, bunicul meu a muncit și și-a plătit singur studiile. Și-a modernizat singur casa, a pus apă, s-a legat la electricitate, a făcut o bucătărie, și a făcut și toate reparațiile cu mâna lui. Când s-a prăpădit el
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Pentru mine, spirit de moldovean atras de un romantism blajin dar nu și paseist, poate că grafica constituie un imbold la acțiune. Hotnogii Îs vechi În istoria Moldovei ca și numele lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
proprietatea ei din Pietroasa, de pe dealurile Drăgășanilor. Tatăl meu, A. Duiliu Zamfirescu, moștenise de la tatăl lui, Duiliu Zamfirescu, via de pe colinele Odobeștilor. Tatăl lui Vlad poseda la Herești, lângă București, Casa de piatră, palatul istoric al familiei Herescu, dobândit de bunicul lui, precum și pământurile ce țineau de el, unde crease o minunată pepinieră, cunoscută pentru calitatea produselor. Mai avea și un pământ la Stolojani, în Oltenia, de unde se trăgea familia. Dau aceste detalii pentru informare, dar atunci când vorbesc despre atașamentul nostru
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a permis înflorirea unei civilizații originale. DOCUMENT 1 Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei 1. Extras dintr-o inscripție gravată pe o placă de bronz și găsită la Lyon: "În mod cert, printr-o inovație, divinul Augustus, fratele bunicului meu, și cu unchiul meu Tiberiu Cezar au vrut ca toată floarea coloniilor și municipiilor și înțeleg prin aceasta oameni distinși și bogați să se găsească în această curie. (...) Senatori, cu timiditate am trecut granițele provinciilor cu care sînteți obișnuiți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
francilor. Regatul franc. Dar încă din această epocă începuseră împărțirile între urmașii lui Clovis. Ei pun problema naturii lui regnum Francorum și a puterii șefilor săi, străini cu instituții romane. Regele, care aparține unei familii de excepție Merovingienii, de la numele bunicului lui Clovis, Meroveu, descinde din zei germanici și se distinge prin părul său lung. El este de asemenea șeful războinicilor care se ridică pe *scut și îi jură fidelitate. El trăiește înconjurat de o mulțime de servitori, atît casnici cît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Fillon, Louis Simon, étaminier (1741-1820) dans son village du haut Maine au siècle des Lumierès, Le Mans, Université Du Maine, 1982 Louis Simon, artizan etaminier (explică el însuși ce este etamina), este descendentul unui șir de țesători și de etaminieri. Bunicul său patern a cunoscut cele mai mari două crize demografice și economice din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, cea din 1693-1694 și cea din 1709-1710. Louis Simon a avut doi frați și trei surori, dar el singur a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împăratului Maximilian, nepotul său Carol este candidat la coroana imperială. Or el este nu numai moștenitorul Casei de Austria și al Casei de Burgundia (Țările-de-Jos, Franche-Comté), dar el este de asemenea, începînd cu 1516, regele Spaniei ca urmare a morții bunicului său matern, Ferdinand de Aragon, văduv al Isabellei de Castilia. Pentru a încerca să-i bareze drumul, Francisc I se declară candidat la Imperiu, dar cuceriți de aurul bancherului Fugger, aflat în serviciul regelui Spaniei, cei șapte electori îl aleg
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile și pomii și toate câte le-a făcut Dumnezeu. Aici ne-au învățat părinții și bunicii să dăm „bună-ziua și bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă, la Înviere. Aici ne-am bucurat sufletul! Aici sunt toate și de aici încep toate; și Dunărea și Nistru și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe la Școala lui Creangă. Zurgălăi și clopoței Roată mare, măi flăcăi! Hăi, hăi! Și la geam ne-a așezat Și-am început la urat Cadrele acestei școli Secretară, director, Îngrijitori și portar Medic, bibliotecar, Pe elevi și la părinți Toți bunicii ce-s aici Ca în anul care vine Să auzim numai de bine! Bucurii și sănătate, Mult noroc și spor în toate! Pace și zile senine În tot anul care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Totuși, poate cândva am putea fi și noi de folos. Cel puțin să alungăm cu cozile noastre muștele din grajd”. Îngerul le spuse: “Voi sunteți aceia de care am nevoie”. Conversație la iesle Un băiețel era nespus de mândru că bunicul său știe să sculpteze. Era fascinant când vedea cum, puțin câte puțin, dintr-o bucată de lemn luau naștere figuri apropae vii. Băiețelul era așa cuprins de lumea acestor figuri sculptate, încât gândurile sale se amestecau cu această lume a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
oameni produceau enunțuri ce încălcau în mod evident legile modalității. De exemplu: "Che numero so mini ripu" (imaginea familiei care privește un copil ce bate din palme fericit că are o salopetă curată). "Lukati papinu" (copilul ridică paharul către fotografia bunicului său). În acest caz, înțelegerea nu poate fi decît extrem de redusă; enunțurile nu sînt destinate pentru a fi înțelese în sensul obișnuit al cuvîntului, ci pentru a suscita o căutare ludică a semnificației lor. Această inteligibilitate parțială este verosimilă datorită
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aruncăm o privire pe această publicitate pentru o asigurare de deces. Ea începe cu un citat (pus între ghilimele) inserat în discursul direct, plasat lîngă fotografia a doi pensionari cu fețe radioase, sub care o mînă de copil a scris "bunicul și bunica mea": "Cît despre noi, noi am prevăzut totul pentru înmormîntare!... Dar voi?" Secretul bucuriei lor de a trăi este prevederea... De exemplu, de ce să adauge o grijă financiară la durerea celor apropiați în ziua decesului lor? Cunoscînd costurile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
facă dacă vine la școală. A venit, i-a dat o palmă băiatului după care a plecat. Sprijinul din partea familiei e foarte mic. Mulți copii fumează cu părinții lor acasă... noi ce mai putem face? Au fost cazuri în care bunicii, sau alte rude au venit și au spus: eu nu știu ce să fac cu el/ea. Faceți voi ce știți. Sunt cazuri în care părinții știu, dar nu fac nimic. Nu poți să stai cu copilul tău în casă și să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile și pomii și toate câte le-a făcut Dumnezeu. Aici ne-au învățat părinții și bunicii să dăm „bună-ziua și bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă, la Înviere. Aici ne-am bucurat sufletul! Aici sunt toate și de aici încep toate; și Dunărea și Nistru și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe la Școala lui Creangă. Zurgălăi și clopoței Roată mare, măi flăcăi! Hăi, hăi! Și la geam ne-a așezat Și-am început la urat Cadrele acestei școli Secretară, director, Îngrijitori și portar Medic, bibliotecar, Pe elevi și la părinți Toți bunicii ce-s aici Ca în anul care vine Să auzim numai de bine! Bucurii și sănătate, Mult noroc și spor în toate! Pace și zile senine În tot anul care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Totuși, poate cândva am putea fi și noi de folos. Cel puțin să alungăm cu cozile noastre muștele din grajd”. Îngerul le spuse: “Voi sunteți aceia de care am nevoie”. Conversație la iesle Un băiețel era nespus de mândru că bunicul său știe să sculpteze. Era fascinant când vedea cum, puțin câte puțin, dintr-o bucată de lemn luau naștere figuri apropae vii. Băiețelul era așa cuprins de lumea acestor figuri sculptate, încât gândurile sale se amestecau cu această lume a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
p.228). Lucrarea lui Fogh - Anderson despre „Moștenirea buzei de iepure și a despicăturii palatine” cuprinde un studiu minuțios asupra factorului ereditar pe un număr de 704 subiecți și rude dintr-un număr de 25.000 persoane (copii, părinții lor, bunicii, frații, copiii fraților, frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înregistrările efectuate pe bandă de magnetofon. EXEMPLIFICĂRI: Cazul nr. 1. C. Elena, născută cu despicătură bilaterală totală, intră în evidența logopedică la vârsta de 23 de luni, moment ce marchează încheierea tratamentului chirurgical. 1. Anamneză. Din antecedentele heredo-colaterale reiese că bunicul din partea mamei a prezentat despicătura congenitală anterioară (buza superioară), mama are viroză respiratorie în luna a IIa de sarcină. La naștere copilul prezintă buza superioară despicată de ambele părți, interesând pragul subnarinar continuându-se pe linia mediană a palatului dur
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bunăvoie destinul lui Iov (model la care naratorul trimite în mod explicit la p. 53 și 62). Filaret e omul care rezistă oricărei ispite, îndeosebi dorințelor de îmbogățire și de mărire (v. textemele [15], [24] și [25]); chiar și ca bunic al împărătiței Maria, el își păstrează cumpătarea și curățenia sufletească: "Sufletul meu întru nimic nu s-a schimbat; iar acestui trup nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
civili din județul Cluj: Îi putem oare înscrie, fără reținere, pe copiii cu numele de Hatházi, Kerekes, Bencze, Faragó, Farkas, printre cei de naționalitate română, indeferent de ce religie sunt, chiar și atunci când nu vorbesc ungurește și când ne spun că bunicii lor știu ungurește? Nu imităm atunci oare autoritățile educaționale române în bineștiutul lor drum agresiv în modul de analizare a numelor, atunci când noi ar trebui să avem în vedere ocrotirea pentru viitor a neamului nostru, tocmai prin stimularea corpului profesoral
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
civilizație", nu mai au caracter unguresc, aspectele rurale, devenite astăzi dominante, se adaptează din ce în ce mai greu imaginii adevărate a Transilvaniei de actuale. 10. Viața în cetățile de graniță Până la vârsta de paisprezece ani mi-am petrecut fiecare sfârșit de săptămână la bunicii dinspre mamă, în sectorul vecin cu noi, pe insula Csepel, aproape de brațul Dunării, într-o casă cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de actuale. 10. Viața în cetățile de graniță Până la vârsta de paisprezece ani mi-am petrecut fiecare sfârșit de săptămână la bunicii dinspre mamă, în sectorul vecin cu noi, pe insula Csepel, aproape de brațul Dunării, într-o casă cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa în general bucătăria în grija bunicii, însă la ritualul mămăligii de sâmbătă și duminică nu renunța. Mămăliga îi evoca
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la bunicii dinspre mamă, în sectorul vecin cu noi, pe insula Csepel, aproape de brațul Dunării, într-o casă cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa în general bucătăria în grija bunicii, însă la ritualul mămăligii de sâmbătă și duminică nu renunța. Mămăliga îi evoca copilăria, satul Zimandul Nou (Új Zimánd), de lângă Arad. Lecția că cele mai bune roșii, cea mai grozavă fasole verde și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
loessul din Csepel se pot obține numai și numai din semințe de Zimand am învățat-o de timpuriu, iar slănina nu putea fi afumată decât la Zimand (eventual la Gai sau Ghioroc/Gáj, Gyorok), unde avem, de asemenea, rude. Familia bunicului a ajuns în comitatul Arad într-un mod destul de ciudat. Tatăl străbunicului meu se născuse la Țibeni, în Bucovina, și a ajuns în Ghioroc în urma unei acțiuni de strămutare, la începutul secolului al XIX-lea. Apoi, din cartierul "ceangăiesc" din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]