10,969 matches
-
și serbăto[a]re.” În perioada interbelică localitatea a făcut parte din județul Târnava Mare. Din 1968 face parte din județul Sibiu. Economia localitățiii este bazată pe activități în domeniul morăritului și panificației și comerțului precum și în domeniul agriculturii prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. Biserica "Biserica evanghelică fortificată", una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al Chiliei în 1832. În lucrarea "Szathmár vármegye' fekvése, törtn̄etei, és polgári esmérete", publicată de in 1809, satul este descris astfel: Faptul că exista
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
alt sanctuar. Altarul este realizat în stil neogotic având în centru imaginea Sf. Ladislau, alături de patru statuete reprezentându-i pe Sf. Ștefan, Sf. Emeric, Sf. Adalbert și Sf. Gerard. Zona din jurul localitatății Beltiug este renumită în nord-vestul României prin tradiția cultivării viței de vie. În Beltiug se găsesc aproximativ 600 de crame care datează de la începutul secolului al XVII-lea, cele mai cunoscute fiind cramele Nachbil, Casa Hetei, Leiher, Pekh, totodată putând fi degustate specialități locale și vinuri din soiuri tradiționale
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
Partidului Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea din Sighetul Marmației. Blazonul moșiei Bădăcin, dat de către împăratul Leopold la 7 decembrie 1699, odată cu Diploma de înnobilare a lui Laurențiu Man. Economia este susținută în pricipal de agricultură, îndeosebi de cultivarea pomilor fructiferi.
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
există și minorități de reformați (17,01%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Sărmașu are o economie agroindustrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă - gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Comuna Stolnici este, în conformitate cu prevederile legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
al României” din 1902, arată ca CERNU avea 603 suflete. În 1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie. Ocupații- cultivarea pământului, creșterea animalelor; meserii: lemnari, tâmplari, butnari, șoferi, croitori, sudori, comercianți, educatori, etc. Sursa : Gheorghe Bibiri.
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările arheologice atestă așezările omenești din zona Văii Tazlăului până în neolitic și perioada stăpânirii Imperiului Roman. În zonele imediat învecinate
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de locuitorii Enăcheștilor. Acest schit a luat ființă în cursul lunii septembrie al anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
acesteia fiind numiți și cei de peste apă, sau peiorativ „năpărteni"). Locuitorii satului au fost până după cel de al doilea război mondial, predominant crescători de animale. Din anii 1950 și mai ales după colectivizare, caracterul de păstori a dispărut complet, cultivarea cerealelor devenind preocuparea principală. În gospodării a mai rămas câte o vacă pentru lapte și cu vițel, un porc și găini, mai mult nici nu permitea statutul de țăran colectivist. După spusele bătrânilor, satul, până în urmă cu cca 160 ani
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
numărului mare de animale existente în gospodăriile majorității locuitorilor din Livadia. În condițiile prezentate anterior a rămas de secole pentru locuitori alternativa păstoritului și a creșterii animalelor, ca ocupație de căpetenie, completată într-o măsură mai mică de agricultură, de cultivarea cerealelor (grâu, secară și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
să se ia ceva mai mult decât s-a semănat, deși câmpul era îngrășat cu îngrășăminte naturale, existente în cantități suficiente de la animale. Satul Livadia este primul sat de pe Valea Streiului, așezat în vecinătatea munților, care are terenuri pretabile la cultivarea cerealelor. Trebuie remarcat că muncile agricole pentru cultivarea cerealelor solicitau o cantitate mare de activitate pentru numeroasele operații, ogorât, arat, săpat, plivit, cosit, treerat (după apariția batozelor), etc. De asemenea se impune a remarcă dificultățile înregistrate la cultura porumbului, aceasta
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a semănat, deși câmpul era îngrășat cu îngrășăminte naturale, existente în cantități suficiente de la animale. Satul Livadia este primul sat de pe Valea Streiului, așezat în vecinătatea munților, care are terenuri pretabile la cultivarea cerealelor. Trebuie remarcat că muncile agricole pentru cultivarea cerealelor solicitau o cantitate mare de activitate pentru numeroasele operații, ogorât, arat, săpat, plivit, cosit, treerat (după apariția batozelor), etc. De asemenea se impune a remarcă dificultățile înregistrate la cultura porumbului, aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și instalații pentru prelucrarea lânii și cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine, coarne, etc. toate acestea fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
munții, crește doar iarbă. Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de case și bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
de irigare; - instalarea centralelor de desalinizare; - perceperea de taxe de la țăranii care se folosesc de apa râurilor ce se deversează în mare; - promovarea programelor de dezvoltare non-agricole în țările aflate în amonte; - folosirea a mai puținor chimicale pentru creșterea bumbacului; - cultivarea de cereale decât bumbac; - înălțarea de baraje pentru a umple Marea Aral; - redirecționarea apei fluviilor Volga, Ob și Irtâș pentru a aduce Marea Aral la nivelul de acum 30 de ani, proiectul costând maximum 50 mld. USD; - pomparea de apă
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
necropolele de la finalul neoliticului, cum ar fi necropola de la Varna, unde se observă o puternică diferențiere socială ca urmare a inventarului mormintelor. Cea mai importantă schimbare, comparativ cu perioadele precedente, este apariția agriculturii. În zonele în care s-a introdus cultivarea plantelor se asistă la o serie de schimbări economice și sociale: are loc un proces de sedentarizare;așezările cresc ca urmare a nevoii de forță de muncă pentru cultivarea terenurilor; locuințele devin mult mai solide și cresc uneori în dimensiuni
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
precedente, este apariția agriculturii. În zonele în care s-a introdus cultivarea plantelor se asistă la o serie de schimbări economice și sociale: are loc un proces de sedentarizare;așezările cresc ca urmare a nevoii de forță de muncă pentru cultivarea terenurilor; locuințele devin mult mai solide și cresc uneori în dimensiuni. Această tendință se va menține și în epocile următoare prin apariția orașelor și a statelor, unde o mare parte a populației se află implicată în producția agricolă. Un alt
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
prin care bacteriile preiau și utilizează anumite substanțe din mediu, pentru acoperirea nevoilor energetice și plastice. Aceste substanțe nutritive trebuie să conțină: "Nutriția bacteriană corespunde fazei de anabolism a metabolismului" Cunoașterea modului de nutriție a bacteriilor are importanță practică pentru cultivarea lor și prepararea vaccinurilor. Creșterea, dezvoltarea și multiplicarea bacteriilor sunt condiționate de pătrundearea nutrienților esențiali prin învelișurile celulare și eliminarea unor substanțe uzate rezultate din catabolism. Nutriția se realizează prin mecanisme de tip absorbtiv. După sursele de hrană, bacteriile pot
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
de la la . Altitudinea medie este de . La suprafață se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Șerbia. Comunitatea Românilor din Șerbia a organizat și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă Teatrul Național „Steria” din Vârșeț, Scena în limba română. La inițiativa CRS a fost înființat Institutul Pedagogic: Facultatea de Învățători în limba română și
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
antropologul Daniel Baril (Université de Montréal), „alungați naturalul pe geam, și el va intra înapoi în galop pe ușă - pentru ca aceste manifestări să dispară, trebuie o mutație a speciei (umane)”. „Tratamentul paliativ” al acestor „maladii” sociale citate mai sus, este cultivarea raționalismului, mecanism care însă din start prezintă un handicap, anume faptul că cere efort, în timp ce abordările intuitive de natură esențialistă se mulțumesc cu legături cauzale aparente sau chiar pur imaginare. Perspectiva care se oferă deci minorităților rasiale, etnice, sexuale sau
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]