10,374 matches
-
lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul de aici așadar anarhia
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
jitsu Haray Béla, funcționa și o "gardă mobilă," ai cărei membri nu îndeplineau doar sarcina păstrării și întreținerii ordinii, ci executau și percheziții în case, rețineau elemente suspectate de spionaj, iar, la un moment dat, au organizat chiar și o demonstrație de simpatie în fața consulatului german din Cluj. Au fost ocazii în care membrii gărzii civile s-au confruntat cu jandarmeria sau cu armata română, ieșite și ele în stradă, acțiuni care deseori s-au întors împotriva populației civile. De o
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Pentru a forma la elevi deprinderi de scriere corectă din punct de vedere ortografic și de punctuație, se folosesc mai multe metode: metoda fonetică, analitico-sintetică Ă pentru învățarea cititscrisului la clasa I ), explicația ca formă demonstrativă a metodei expunerii, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, metoda jocurilor,etc. A. Explicația ca formă demonstrativă a metodei expunerii Natura explicației constă în raționamentele și judecățile cu care operează. Pentru scrierea corectă a semnelor de punctuație, se explică rolul acestora în înțelegerea corectă a sensului propoziției
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
adresându-se mai ales memoriei elevilor este folosită ca metodă dominantă în lecțiile de verificare a cunoștințelor și de fixare a lor. Metoda conversației este mereu prezentă în procesul de învățământ sau însoțește aproape întotdeauna celelalte metode de învățământ. C. Demonstrația Demonstrația, ca metodă de învățământ este practicată în predarea noțiunilor de gramatică datorită faptului că legile acesteia sunt abstracte și înțelegerea lor necesită procede asemănătoare cu cele folosite la matematică. Această metodă se folosește în lecțiile de predareînvățare. Demonstrația nu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
-se mai ales memoriei elevilor este folosită ca metodă dominantă în lecțiile de verificare a cunoștințelor și de fixare a lor. Metoda conversației este mereu prezentă în procesul de învățământ sau însoțește aproape întotdeauna celelalte metode de învățământ. C. Demonstrația Demonstrația, ca metodă de învățământ este practicată în predarea noțiunilor de gramatică datorită faptului că legile acesteia sunt abstracte și înțelegerea lor necesită procede asemănătoare cu cele folosite la matematică. Această metodă se folosește în lecțiile de predareînvățare. Demonstrația nu se
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
C. Demonstrația Demonstrația, ca metodă de învățământ este practicată în predarea noțiunilor de gramatică datorită faptului că legile acesteia sunt abstracte și înțelegerea lor necesită procede asemănătoare cu cele folosite la matematică. Această metodă se folosește în lecțiile de predareînvățare. Demonstrația nu se folosește niciodatăca metodă independentă, ci numai ca metodă ajutătoare în alte metode, mai ales a conversației. D. Metoda exercițiilor Formarea deprinderilor de ortografie și punctuație nu se poate face prin indicații. Prin efectuarea unui exercițiu se execută o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276 Sărbătoare și revoltă 280 Rituri ale violenței 282 Tipologii ale mitului 287 Miturile cosmogonice 288 Miturile etiologice 293 Miturile escatologice 298 Miturile eroice 304 Mit și mitologie românească 309 Bibliografie 321 Indice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de hotar și referințe aproape obligatorii În lucrările de specialitate (vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri, pentru a nu complica demonstrația și pentru a nu deruta cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele texte pe care le-am considerat elocvente, edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de mit (J.-P. Vernant, 1974b, p. 198). În dialogurile platonice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semantice, aceste transformări conceptuale au făcut ca, la capătul traseului său prin gândirea greacă și al confruntării cu logos-ul și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri transmise mai ales prin oralitate, și nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca scop persuasiunea, prin emoționare, și nu prin jocul dialectic al argumentelor; d) discursuri al căror conținuturi trimit la realități greu de verificat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și greu de acceptat rațional - lumi fictive, șocante, absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și care cer, pentru a fi acceptate, o tehnică de interpretare specială - deoarece adevărul lor nu se află În text, asemenea adevărului demonstrației, evident prin jocul argumentelor, este necesară o hermeneutică, o artă a traducerii, capabilă să dezvăluie rațiunea ascunsă de povestirea absurdă (Fr. Châtelet, 1962, p. 41; M. Detienne, 1999, p. 163; P. Frutiger, 1930, pp. 33-37; Ch. Kerényi, 1957, p. 20
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două noțiuni ca perfect sinonime, au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care marchează crearea unui stat național (1 Decembrie pentru România), confruntări sociale sau războaie care au contribuit la emanciparea națională (14 iulie, căderea Bastiliei pentru Franța), nașterea sau moartea unor mari personalități, alte evenimente istorice cu valoare de referință simbolică (demonstrațiile muncitorești de la 1 Mai sau sfârșitul celui de-al doilea război mondial - 9 Mai -, moment transformat din semn al Înfrângerii Germaniei naziste În expresie a unității Europei). Perspectiva funcționalistă este dominantă În interpretarea riturilor de trecere: acestea sunt concepute drept
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
St. John, 2008). Riturile În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între aceste domenii, ca și Între alte sisteme de clasificare. Poate că ar trebui să considerăm paradele și procesiunile drept manifestări ale aceleiași clase de acțiuni, una fiind definită prin caracterul celebratoriu, iar cealaltă prin aspectul solemn. Dacă paradele și demonstrațiile par a fi manifestări ceremoniale asociate Îndeosebi cu societățile complexe, procesiunile reprezintă un fenomen ritualic istoric și geografic general răspândit. Ele sunt atestate atât În marile civilizații dispărute (statele amerindiene, Egiptul, Grecia, Roma, China și India antice), cât și În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a asistenței, Înșirată pe traseul procesiunii sau paradei, are acces numai la defilarea unităților componente, nu și la performanțele speciale. Structura coloanei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
paradele duble de 1 Mai, din Polonia anilor ’80, În care manifestarea organizată de sindicatul Solidaritatea, respectând atât regulile de ordine impuse de conducerea comunistă, cât și convențiile standard ale unei procesiuni (altfel spus, refuzând să se transforme Într-o demonstrație), transmitea un mesaj opus celui oficial. Analiza lui Z. Mach (1993, pp. 153-154) relevă faptul că sărbătoarea oficială a evoluat de la o paradă militarizată către o sărbătoare populară În care defilarea, rutinizată și convențională, era combinată cu elemente de divertisment
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ce implică o desfășurare spațială, transformând călătoria din act funcțional În act simbolic. Pelerinajul, prin caracterul său popular, se aseamănă mai mult cu procesiunile decât cu paradele (care instituie o separare clară Între participanți și excluși, actori și spectatori) și demonstrațiile (generate și marcate de diferențieri de clasă evidente). În pelerinaj, mișcarea este dinspre periferie (diversele zone din care vin pelerinii) către un centru consacrat, În timp ce procesiunile pleacă dintr-un centru și se Întorc tot acolo. Paradele instituie mai multe „centre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul al XIX-lea, J. Brophy (1997) În exprimarea nemulțumirii de către populația prusacă din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal navigabil, autostradă, sediu guvernamental, public sau cultural, monument artistic etc.), demonstrațiile și mitingul politic. În aceeași categorie intră și riturile de trecere asociate cu viața liderilor politici (căsătorii, nașteri ale urmașilor legitimi, ceremonii funerare) sau cu viața sistemelor politice (alegerile ca rit de trecere). Deși sărbătorile politice și comemorările sunt strâns
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
memoriei prin intermediul instrumentelor ceremoniale este oferit de dubla comemorare a zilei de 1 Mai În Polonia socialistă a anilor ’80: Sărbătorirea zilei de 1 Mai are În Polonia o tradiție care coboară În secolul al XIX-lea, când era o demonstrație spontană a muncitorilor Împotriva sistemului social. După 1945, 1 Mai a devenit cea mai importantă sărbătoare oficială, fiind celebrată În toate orașele țării. Elementul esențial era parada desfășurată În fața elitelor politice - locale, regionale, naționale. Aceste parade nu mai erau acum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
glorios și valorile patriotice, precum și legătura dintre patriotism și religie. ș...ț Parada contestatară reprezenta negarea structurală a riturilor de stat rigide. Era era slab organizată, spontană, nu avea limite spațiale și temporale fixe. ș...ț Caracterul puțin structurat al demonstrației, În contrast cu rigiditatea paradei oficiale, simboliza contestarea ordinii sociale (Z. Mach, 1993, pp. 164-166). Inaugurările și vizitele oficialetc "Inaugurările și vizitele oficiale" „În timp ce riturile de comemorare dau viață legăturilor sociale prin folosirea unor amintiri care transcend interesele și conflictele, instaurările și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trăit zeul hindu Shiva și acolo i-a Împrăștiat cenușa, Încheind astfel În mod oficial doliul, care durase 12 zile. La scurt timp după aceea, Rajiv a câștigat o victorie covârșitoare În alegerile parlamentare (D. Kertzer, 2002, p. 160). Parade, demonstrații și reuniuni politicetc "Parade, demonstrații și reuniuni politice" Forma cea mai cunoscută de rit În mișcare cu mesaj consensual sau contestatar este demonstrația ( În literatura de specialitate, termenii paradă, procesiune, demonstrație, marș sunt folosiți ca sinonimi; pentru a sublinia diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]