11,261 matches
-
seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți scriitori au abordat după război această temă, pornind de la cazuri reale. Iată doar câteva ecouri literare de acest gen : nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul, dezertor (1920) și romanul aceluiași Pădurea spânzuraților (1922), volumul lui Horia Carp Din vremuri de urgie (1924), povestirea lui Alexandru Sahia Execuția de primăvară (1933) etc. <endnote id="(vezi 263
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a desemna Întrunirile nocturne ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id=" (536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Imperiu, evreii au căpătat emancipa rea politică din 1867), ci și de cea a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după procesul evreilor din Pir (Satu Mare) - care, datorită presei din Viena și Budapesta, a avut un puternic ecou În Întregul Imperiu -, Guberniul Transilvaniei a cerut episcopilor tuturor confesiunilor creștine să propovăduiască enoriașilor, prin clerul subordonat, netemeinicia acuzației de omor ritual <endnote id="(535, p. 83)"/>. De asemenea, În 1825, la procesul intentat evreilor din Deda (desfășurat la Reghin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deasupra Bucovinei), și datat cândva În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea <endnote id="(786, III, pp. 5-7)"/>. Prozatorul german și-a scris romanul În perioada 1913-1924, deci după evenimentele din Chișinău și Kiev, care au avut un puternic ecou internațional. De altfel, Thomas Mann - alături de Gerhart Hauptmann, Werner Sombart și alți două sute de intelectuali importanți din Germania - a semnat În 1912 un protest colectiv Împotriva judecării lui Beilis <endnote id="(790, p. 207)"/>. Se consideră că, Într-un fel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a dat adevărata măsură <endnote id="(275 ; 37, p. 322 ; 268, p. 421)"/>. În România, primele unități evreiești de autoapărare care și-au dovedit eficiența au fost cele organizate În cartierul evreiesc din București În timpul tulburărilor sângeroase din noiembrie 1918. Ecouri În mentalitatea tradițională Dar cel mai cunoscut proces de „omor ritual” din spațiul românesc a fost cel desfășurat În Moldova În 1726. Totul a pornit de la un presupus delict de infanticid, care s-ar fi petrecut În târgul basarabean Onițcani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca subiect edificarea unui pod peste un râu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
419, p. 95)"/>. El se referea cu siguranță la răzmerițele antievreiești din România care debutaseră În zilele de Crăciun ale anului 1867 la Bârlad și continuaseră În cursul anului 1868 la Vaslui, Bacău, Galați etc. ; excese care au declanșat puternice ecouri negative În toată Europa <endnote id="(125, pp. 96 ș.u.)"/>. George Topîrceanu nota și el - pe la mijlocul anilor ’20, În revista ieșeană Lumea - că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 2001. 764. Corneliu Vadim Tudor, Saturnalii (versuri), Editura Albatros, București, 1983. 765. Ileana Vulpescu, Arta conversației (roman), Editura Cartea Românească, București, 1980. 766. Ioan Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, Editura Cartea Românească, București, 1943 (prima ediție, 1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deosebit de complicată, în egală măsură din cauza conflictelor dintre evrei și arabi, a politicii britanice tot mai nearticulate, dar mai ales din cauza divergențelor care au făcut ca mișcarea sionistă să nu mai fie unitară. Cu toate acestea, nu se pot nega ecourile pe care evenimentele din Palestina le-a avut în lumea întreagă. La sfârșitul primului război mondial, situația internă a organizației sioniste era extrem de dificilă. Conducătorii sioniști mobilizați în lupta politică și diplomatică pentru crearea unui stat evreu în Palestina, au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Palestina să fie știrbită în nici un fel. Le adresăm un apel în numele istoriei noastre, în numele angajamentelor luate față de noi prin mandatul asupra Palestinei de națiunea britanică și în fața istoriei umanității tribunal suprem al faptelor umane convinși că vom găsi ecoul necesar în inima și rațiunea poporului britanic. Organizațiile sioniste au organizat acțiuni de protest prin care și-au exprimat îngrijorarea față de evenimente din Palestina. Deși au trecut 5 luni de la începerea tulburărilor ordinea nu a fost restabilită în Palestina, din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ofițerilor cu grad de locotenent colonel sau colonel. Motivația era că, „Numind în fruntea județelor, orașelor, militari ofițeri magistrați de care sunt legate indisolubil acțiuni de autoritate, legalitate, imparțialitate a schimbat prin aceasta fața administrațiilor noastre locale. De pretutindeni vin ecouri care arată că din prefecturi au dispărut clientele politice, funcționarii pot presta serviciul nestingheriți, cetățenii sunt mulțumiți că pot obține fără influențe lăturalnice rezolvarea dreaptă a cererilor lor. Veți continua înlăturarea oricărei încercări ce ar putea perturba înfățișarea de despoliticianizare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ați asigurat buna orânduială, mulțumiri. Noul regim de la 10 februarie 1938 numind în fruntea județelor, orașelor militari ofițeri magistrați de care sunt legate indisolubil acțiuni de autoritate, legalitate, imparțialitate a schimbat prin aceasta fața administrațiilor noastre locale. De pretutindeni vin ecouri care arată că din prefecturi au dispărut clientele politice, funcționarii pot desfășura serviciul nestingheriți, cetățenii sunt mulțumiți că pot obține fără influențe lăturalnice rezolvarea dreaptă a cererilor lor. Veți continua înlăturarea oricărei încercări ce ar putea perturba înfățișarea de despoliticianizare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
inițiative și cu renunțări, lăudat ici, pus în cauză dincolo. Aceasta m-a determinat să mă explic, într-un mod similar, cu documente. Presupun că am făcut-o în limite rezonabile. Fiecare dintre scrisori a avut la vremea ei un ecou particular. Unele m-au emoționat, unele m-au enervat, unele m-au alertat, unele mi-au produs remușcări, unele - pe alocuri - m-au amuzat. Nu sînt un sentimental, înclin totuși să-i dau dreptate poetului care a spus, vorbind în numele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În ciuda intervalelor de timp dintre ele, scrisorile lui Eusebiu Camilar par fragmente dintr-un text comun, datorită „tonului” lor. Evocatorul e prezent în fiecare din ele. Pe lîngă informațiile literare și biografice, ici-colo anumite cuvinte și expresii sugestive produc un ecou sufletesc, fac frazele să vibreze pe o durată mai lungă în memorie. Efectul vine de la meșteșugul scriitorului - calitate incontestabilă - care nu se dezminte nici aci, unde trebuie să prevaleze firescul comunicării, nu intențiile artistice, „retorice”. (1) (2) <citation author=”Eusebiu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
răspuns. Sînt îngrijorat de carte, dar mai ales că nu mai am nici o veste de la d-ta. Vă trimit răspunsurile la ancheta atît de interesantă și curajoasă pe care ați inițiat-o . Cred că toată acțiunea voastră va avea un ecou larg. Aștept un răspuns. Transmite salutările mele cordiale tuturor. Cu aleasă stimă, Mihai Drăgan P.S. Adresa mea este de acum: str. Ciurchi, nr. 105, bl. F5, sc. F, etaj III, ap. 1, Iași. P.S. Duminică 20 nov[embrie], ora 14
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acum, apare despre cartea lui Corneliu DimaDrăgan). Azi a apărut Ateneu nr. 1. Ce să spun!... Dacă ar rămîne măcar așa, fără imixtiuni, fără sfaturi de la cei care pot critica bine doar un vînzător de la aprozar... Deci Interviul a avut ecou mare. Prin reacțiile directe, s-a văzut în ce sferă spirituală se învîrt. Nu mă mai miră și agitațiile consumatorului de ciuperci... Multe lucruri trebuie să le discutăm pe îndelete, poate cînd vei veni la Iași sau poate mai repede
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Călin, Îți mulțumesc foarte sincer pentru delicata d-tale scrisoare și cuvintele bune ce-mi adresezi, pe lîngă că-mi justifică atașamentul pentru revista Dv., îmi aduc bucuria de a ști că orice muncă onestă e urmărită cu interes și ecoul ei e un stimul spre noi eforturi. Îți mulțumesc. Răspunzînd la întrebarea d-tale privind studiul despre Bacovia, aș vrea să te rog să mă ajuți a ieși din următoarea dilemă. Ar fi vorba de un studiu „Lumea lui Bacovia
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ieșeană, probabil cu mai mulți ani înaintea D-tale. E profesor la Liceul „Agricol” din Iași (!). Pentru „știința” lui ar fi fost foarte bun la oricare alt liceu de categoria I, unde predarea Literaturii române are un sens și un ecou, cum o merită. A fost aruncat strîmb de valurile vieții și acum nu mai poate trece în altă parte. Cartea lui: Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P., 1982, aduce în discuție multe probleme trebuitoare celor cărora se adresează. Poți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
încerc de o viață să mă conformez unor principii asupra cărora meditez, și mai ales încerc să statornicesc în scris unele gînduri, unele idei pe care le-am crezut necesare întregii vieți spirituale omenești, mai ales ale celei personale. Rezultatele? Ecourile? Să nu vorbim despre ele! Să nu vorbim despre nimic! Vă doresc un Crăciun bun și liniștit și un An Nou plin de bucuriile spiritului, de echilibru și pace, dar mai ales vă doresc să vă simțiți bine , cu alte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ocazia să reînnod firele și să compensez deficitul din deceniul precedent. Acum lucrurile au mers fără piedici, Profesorul semnînd, într-un an, peste douăzeci de materiale diferite, care au interesat, iar cîteva (cele despre evrei și literatura română), au avut ecouri întinse, persistente. Scrisorile sale au o densitate specifică și sînt exemplare prin aceea că dezvăluie un tip bine instalat în rolul său: „Eu scriu istoria literaturii române și atît!” Mottoul scos din Zilot Romînul pentru volumul V din O istorie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
meu 250 de Învățători cari se vor răzbuna. D-nii Ralea și Voitec mi’au spus ca să scot pe acest om cari nu este vinovat. Să nu denunțați că nu se știe ce are să mai fie (subl.În orig)”. Făcându-se ecoul propriul egoism, Terdiman scrisese că „...evreii au fost foarte consternați, când elemente democrate trec la amenințări de acest gen”. Continuarea ne face să credem că toată logoreea raportorului nu fusese altceva decât o Încercare de justificare a eșecului politicii propriei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de aceeași etnie, scriind următoarele: „Sunt elemente interesate din C.D.E. cari urmăresc compromiterea celor din Centrala din Huși”. Desigur, era vorba despre reprezentanții Centralei evreilor din România (CEVROM), organism administrativ evreiesc permis de Ion Antonescu dar care, curios, Își transmisese ecourile atât la București cât și În teritoriu la jumătatea anului 1946. Continuând pe același diapazon, Terdiman lămurise chestiunea astfel: „Sunt ambiții net personale și cari nu Își au o corectă justificare, ci sunt pur și simplu niște certuri depe vremea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din 19 noiembrie. Uimiți de audiența Înregistrată, șefii CDE-ului au distribuit populațiunii evreiești copleșite de adânci emoțiuni, „...50 broșuri cu <<Pogromul de la Kilce>> de A.D. Vaida; 25 de ziare Unirea și 15 reviste <<IKUF>>”. Ca să nu se răcească ecourile ședinței din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și au lansat asistenței invitația participării la „...o seară evreiască” susținută tot la Teatrul comunal, ocazie cu care s-a produs „...tov. doctor I. Goldenberg” care a conferențiat despre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]