13,290 matches
-
se urmăresc conștientizări pe termen scurt, care au o valoare terapeutică limitată, fiind de cele mai multe ori pretexte pentru evitarea expresiei propriilor trăiri și înlocuirea acestora cu “intelectualizări”. Determinarea emoției: unul dintre scopurile ședinței poate fi crearea unei stări emoționale care să asigure rememorarea unor experiențe dificile, traumatizante, structurarea unei stări de încredere reciprocă între membrii grupului. Ruperea schemelor: prin această modalitate se asigură creșterea gradului de spontaneitate iar fără această cerință nu este asigurat un beneficiu esențial al activității
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
grupului: este un element important, fiind de fapt prima etapă pe care o reprezintă începutul unei activități de tipul psihologiei de acțiune. Astfel, prin formarea grupului înțelegem crearea regulilor generale de funcționare, formarea matricei de grup prin implicarea cognitivă și emoțională a participanților, construcția unei rețele de relaționare care să asigure contextul optim al acțiunii. Schimbarea pozițională ca formă de intervenție sociometrică: indiferent de grup (real - grup de colegi sau artificial - grup de psihodramă), fiecare membru al grupului are tendința de
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
prezenta rolul în momentul respectiv echivalează cu implicarea activă a elementelor de raportare la ceilalți (rolurile sociale cu alte cuvinte). Inversiunea de rol este atent construită, ea presupune o perioadă de încălzire, o aducere la lumina explicită a conotațiilor afective, emoționale prin faptul că rolul apare în mod natural în persoana respectivă. În jocul de rol, fiind preponderent o implicare la nivel de rol social, elementele problematice sunt percepute implicit, având o funcție de aducere la lumină ca orice test proiectiv - prin
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Proamericană, proeuropeană, egalitaristă și cam volatilă doctrinar, combină caracteristici ale stângii feudale cu trăsături ale liberalismului clasic și ale doctrinei populare, fiindcă la noi se poate combina orice. Poate de aceea am combinat și eu aici tendințe politice, sociale și emoționale. Așa se amestecă ele și în realitate. De aceea cred că avem destul stângism cât să ne ajungă. Stângă autentică? Probabil că nu. Dar ce-i aia? LA LOC teleCOMANDA Naționalismul, opiumul poporului și o țâră „de Bourbon“ Alex SAVITESCU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
individuale, a vieții psihice, în procesul interacțiunii individ - grup - societate și ajută la integrarea indivizilor în grupuri și societate. Modern dictionary of sociology definește valoarea ca „principiu abstract, generalizat de comportare pentru care membrii unui grup simt un puternic și emoțional atașament pozitiv și care oferă un standard de judecată a actelor și scopurilor specifice”. Fiecare individ are sistemul său propriu de valori. Valoarea sau valorile pe care le adoptă individul și pe care le urmează în comportamentul său se numește
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
în greutate din cauza unei pofte de mâncare de nestăpânit, care îl determină să se alimenteze continuu . Acești copii au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 . Adesea prezintă talie mică, retard de dezvoltare mintală și instabilitate emoțională. Talia mică poate fi prezentă de la naștere, dar deficitul statural devine din ce în ce mai sever odată cu înaintarea în vârstă, din cauza vitezei de creștere reduse, astfel că talia medie de adult a pacienților cu sindrom Prader-Willi este mai mică de percentilul 3 al
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de proiecție. Astfel, a vorbi despre rasism sau despre distanță culturală, despre avort sau întrerupere voluntară a sarcinii, despre naționalizare sau extinderea sectorului public nu este lipsit de interes în ceea ce privește procesul de conotație. Aceste cuvinte se opun, prin încărcătura lor emoțională, precum căldura și frigul într-o alternativă, registru ordinar versus registru tehnocratic. Strategia de enunțare permite locutorilor individuali sau colectivi să realizeze acte de limbaj controlate, să aibă o grijă mai mare sau mai mică în privința enunțurilor (distanța) și să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
favorizează o uniformizare a mesajului politic, trebuie precizat faptul că aceste tehnici pot avea ca efect afirmarea cu fermitate a opiniilor față de pozițiile economice, sociale și politice particulare, deoarece ele corespund unor ținte precise 42. Discursul poate deveni maniheist și emoțional, fiindcă el nu poate fi contradictoriu atunci cînd prezintă presupuse amenințări față de interesele sau situațiile particulare, cînd identifică organizația mobilizatoare și cînd incită la un comportament de sprijin. Tehnica poate îngemăna astfel închiderea unei dezbateri politice asupra cîtorva sau a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
direct sau indirect, cu adevărat superior strategiilor publicitare din 1988, sau combinării celor trei factori? Oricare ar fi adevărul, numeroase studii (cu precădere de factură experimentală) au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de aceeași centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rol în manifestarea unui comportament agresiv ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție obligatorie. Nu este neapărat ca individul să fie furios pentru a agresa. se poate manifesta cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu și-l atribuie. Ele încearcă să-și reprime tendințele agresive și resimt un acut sentiment
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul emoțiilor, de exemplu. Copilul manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul rămâne într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în cel de-al doilea caz, agresorul nu dorește să-i provoace daune celuilalt, dar încărcătura emoțională ce-i însoțește comportamentul este destul de mare. Agresivitatea de ordin afectiv este o reacție la anumite evenimente, la schimbările de mediu sau la o reprezentare mentală a acestora (de exemplu, amintirea unei jigniri suportate). Marea majoritate a psihologilor sociali apreciază
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anumită tendință de revoltă își imaginează că mulți alți spectatori împărtășesc aceeași tendință. O mulțime nu provoacă în mod sistematic acte de violență. Acestea din urmă depind de contextul social sau economic specific. Mulțimea poate însă să inducă o stare emoțională negativă și să activeze anumite reacții negative. Aceste sentimente nu se transformă în agresivitate decât în condițiile specificate mai sus. Cercetările analizate demonstrează că factorii de mediu pot acționa asupra probabilității declanșării comportamentelor agresive în împrejurări specifice. Motivele pentru care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nu există o definiție științifică unică a frustrării. Uneori termenul corespunde unui eveniment extern precum "un obstacol ce apare în calea individului atunci când acesta și-a fixat un scop și vrea să-l atingă", alteori frustrarea este definită ca "reacție emoțională indusă de depășirea unui obstacol". Chiar și atunci când ne raportăm la definiția frustrării în termeni de eveniment extern, noțiunea poate fi folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de dezvoltare a convingerilor normative și a schemelor de agresiune. Cel care observă, în special tânărul, are anumite convingeri și atitudini pe care și le formează pe parcursul interacțiunilor sale cu mediul social (familia, semenii, vecinii, mijloacele media). Primele experiențe emoționale ale copilului influențează modul acestuia de a percepe și memoriza informațiile de ordin social, incluzându-le pe cele care-l vizează pe el în primul rând. Faptul de a fi martorul unor violențe repetate îi poate crea copilului o viziune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
securizant poate fi de asemenea asociat cu stabilirea relațiilor pozitive cu colegii în primii ani de școală. Încă din primii ani de viață copilul începe să dezvolte modele mintale de relaționare care-i vor ghida interacțiunile sociale viitoare. Primele experiențe emoționale contribuie la crearea orientărilor afective precise față de ceilalți și față de sine însuși. Aceste experiențe pot de asemenea influența modul în care informațiile sunt percepute și memorate. Copii îngrijiți de persoane afectuoase în comparație cu cei îngrijiți de către persoane distante și indiferente își
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]