11,537 matches
-
aspecte doar câteva cuvinte, pentru a avea, deocamdată, o primă privire de ansamblu, strict introductivă. Citind și studiind pe Vladimir Tismăneanu intrăm într-un nou teritoriu și respirăm, mai ales, o cu totul altă atmosferă publicistică. Frazele goale și descusute, eternul eseism românesc, apos și inconsistent, au fost aruncate, sperăm definitiv (?) la coș... Atrage atenția, în primul rând, noul stil al politologiei profesate și cu remarcabil succes de presă de autorul nostru. Este obiectiv descriptiv, oferă documente de bază accesibile înțelegerii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1940 și la cea occidentală, care a câștigat într-adevăr, dar aproape numai pentru ea ! războiul rece. Dar normalitatea pe care o visăm are încă la noi ceva din nostalgia dureros de frustrată a lui Cio Cio San care așteaptă etern pe... Pinkerton. Marele mit (și, sub multe aspecte, catastrofalul mit) vin americanii n-a atras încă, se pare, nici un analist politic român. Și totuși, alături de alte două-trei (al situației reversibile între altele, pe care-l compensa într-un fel), el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cât și a național-comunismului. La drept vorbind, nici integrarea în Europa nu trece de stadiul bunelor intenții și al declarațiilor de principii. De o deosebită insistență cu aspecte adesea polemice, uneori chiar morbide, într-o zonă a publicității noastre este eterna, nerezolvata și... nerezolvabila problemă a colaborării cu comunismul. Cât timp procesul său n-a avut încă loc și el nici nu poate avea loc în cadrul strict democratic (scoaterea în afara legii a partidului comunist este posibilă doar printr un act pur
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vedem însă? Avem în față doar o culegere de articole publicistice ocazionale, din... Magazinul istoric, Contemporanul, Luceafărul etc. Stilul ceaușist de redactare le face improprii oricăror discuții și polemici științifice internaționale serioase. Ele erau scrise de fapt pentru consumul intern (eterna demascare), traduse doar ad hoc printr-o acțiune pur improvizată, cârpită, peste noapte, fără nici o urmare, fără ecou internațional. Nu mai vorbim de calitatea traducerii. Ion Vartic mai trece, în catastiful iluziilor sale (și ale noastre) științifice moarte un Compendiu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a planului de stat va trebui să dispară. După cum va trebui să dispară, în cele din urmă, și superficialitatea, sinistra fușereală și brambureală, improvizația continuă, cârpeala, trasul chiulului ridicat la rang de virtute națională. Ca și învârteala, mă descurc eu, eterna șmechereală românească. O nouă societate le va îndepărta treptat este de dorit, de sperat, măcar total sau în parte. în cele din urmă se va produce și o nouă tradiție, a cărei lipsă este și pe bună dreptate deplânsă de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în același mod. Procedeul este, pe de altă parte, în mod indiscutabil, încă foarte puțin curent la noi. Dar el reprezintă singura soluție, cu adevărat constructivă și creatoare, în cultura română actuală. Destinul său nu este, orice s ar spune, eterna compilație și pastișă, epigonismul și sincronismul mecanic, servilismul de suiveur intelectual, bătut cel mult pe umeri superior și ca încurajare. Peste tot, deci, concepte și scheme străine, dar ca termen de încadrare, definire și înțelegere a unor teme românești corespunzătoare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie și ce este sau rămâne utopie (p. 19). Iar istoria nu ne-a fost și nu ne este favorabilă. Suntem deci condamnați la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a cărui concepție integral negativă despre români Sorin Antohi o disecă atent, nu fără un rien de masochism intelectual (studiu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un prestigiu cultural, unde umilințele de acest gen ne pândesc la tot pasul. Având oarecari experiențe editoriale pariziene (și nu la edituri chiar obscure), vorbesc și în cunoștință de cauză. Dar eternul pașoptist din noi se întreabă: ne resemnăm pentru totdeauna la acest nihilism steril și până la urmă monoton? Sau încercăm să facem cât de puțin pentru a deveni totuși europeni (căci despre asta este vorba) și în... România? Și același pașoptist
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficiale, transformată, în sfera sa de activitate, într-o proprietate personală, exploatată din plin, abuziv și corupt a marcat o epocă. Insolența, siguranța de mișcări și abilitatea combinațiilor profitabile, cinismul și lipsa conștiinței responsabilității personale, convins definitiv că sistemul este etern și situația ireversibilă, definesc un tip, un stil de viață și o epocă. Evident, el nu se lasă nici azi dislocat cu ușurință, pensionat, tras pe linie moartă. Continuă să fie favoritul Academiei, emisiunilor culturale la TV, al publicațiilor oficiale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
examinat cu toată atenția. Ierarhiile oficiale într-o structură de stat strict ierarhizată și de comandă, profund conservatoare și imobilă, ierarhia oficială devine metoda specifică de promovare, consacrare și simbolizare (în toate sensurile) a ordinii stabilite. Concepută și instaurată ca eternă, ierarhia corespunzătoare va fi considerată și impusă ca definitivă. Aniversările și premierile solemne devin forme tipice de consacrare. Contestarea sa echivalează cu însăși subversiunea și destabilizarea sistemului. Activistul cultural este expresia directă, promotorul și gardianul inflexibil al acestei ierarhii oficiale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
accepte cultura oficială o astfel de sfidare intolerabilă? Toate aceste reacții se agravează considerabil, pe fondul psihologiei tipice vieții literare: resentimente și represalii contra criticilor nefavorabili, insinuări, acuzații, aluzii la dosare etc. Spiritul de concurență, invidia, vanitatea și orgoliul literar etern sunt marii aliați ai unui sistem care asigură un anumit succes literar prin afiliere și subordonare disciplinată. N-am definit, totuși, esența ultimă, resortul cel mai profund al purtătorului de cuvânt al culturii oficiale. Notele sale definitorii, ultime, sunt conformismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o voce subțire, pițigăiată, vădit plictisită, că trebuie să se adapteze la nivelul, foarte coborât, de înțelegere al profanilor. Este doar un tehnocrat de cea mai înaltă calificare. Nu stă de vorbă decât cu reprezentanți ai F.M.I., pe care încearcă, etern fără succes, să-i tapeze, prezentându-le, invariabil, situații financiare false, dar care nu mai mistifică, de mult, pe nimeni. Tipul nr. doi este și el un tehnocrat, din domeniul însă al științelor sociale. Uneori provine (dar deloc obligator) din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mereu insidios, nu însă și strident, totdeauna cu guvernul, dar niciodată violent cu opoziția. Când este strâns totuși cu ușa ceea ce i se întâmplă uneori când organizează, simbolic vorbind, serate muzicale are o soluție infailibilă: Să facem puțină muzică. Deci... eterna Muzica. Muzica (I.L. Caragiale). în felul acesta, Bach salvează guvernul Văcăroiu. Ideile acute și polemicile politice se pierd în eter sau își rotunjesc asperitățile, pe un fundal de Haendel. Opoziția este condusă spre ușă în tempo de menuet sau de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din țară și străinătate. De unde o infatuare scrobită, o morgă afectată, diplomatică. Ceva între Quai d'Orsay și State Department, doar ros vizibil în coate și fără bani de taxi. Din care cauză, el tapează pe cine poate, cu obsesia eternă a decontărilor. Scriitorul oficial Intenția noastră nu este, nici pe departe, de a scrie ceea ce se numește un pamflet. încercăm să punem sub lupă, cu o oarecare atenție, rece și obiectiv, doar un comportament uman și social. în discuție nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amorul propriu literar și artistic (Premii de stat, titlul de artist al poporului, decorații etc.). Există, de altfel, în literaturile occidentale, o întreagă satiră a scriitorului famelic, a poetului cerșetor etc. Nu suntem nici clemenți, nici severi. Tipurile umane sunt eterne și moralizarea lor devine inutilă. Le contemplăm doar cu o anume mizantropie și luciditate blazată. Bineînțeles, apar și unele note moderne, specifice. Prin solidarizare și baricadare îndărătul pozițiilor oficiale, al căror gardian fidel se proclamă, scriitorul agent de propagandă înțelege
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o îndurerată scrisoare deschisă a romancierului Gh. Schwartz. Și ne mirăm încă de tenacitatea și longevitatea în post a Gretei Tartler, de o competență evidentă, care s-a menținut într-o misiune ceva mai lungă la Viena. Intervine apoi, pe lângă eterna incompetență, eliminarea, sub diferite forme, din standurile oficiale ale unor expoziții internaționale de carte, a privatizaților, a editurilor particulare și, în tot cazul, neîncurajarea acestei concurențe. Dar preocuparea centrală, la astfel de târguri de carte a fost și este doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de condiții și clauze. Altfel spus, o comandă servită preferențial, deci selectiv, oarecum à la carte. De fapt, de cele mai multe ori, o imposibilitate și chiar o mare... naivitate. O altă notă specifică este permanenta umilință resimțită de acest nefericit și etern erou alternativ. De unde o stare de spirit complexată și resentimentară, care definește, în bună parte, resorturile interioare ale culturii alternative opusă, într-o formă oarecare, ordinii totalitare. Revolta refulată, deviată, spiritul vindicativ ulcerat și sublimat, preocuparea permanentă de a propune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale culturii alternative. Mecanismele sale funcționează, prin deprindere și inerție, chiar și după ce sistemul represiv a fost, cel puțin formal, răsturnat. Situația se verifică din plin și după 1989. într-un sistem democratic, pluripartinic, acest om de cultură cu soartă etern ingrată, dificilă nu-și găsește de fapt locul, nici în această zonă. Pare adesea un intrus, un concurent, un veleitar. Ce mai caută și ăsta? Vrea să ne ia locul? Nu de puține ori cei ce fac astfel de reflecții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
activi ai economiei capitaliste, oricât de adaptabili ar fi românii tradiționali? în fața acestei dure realități, spiritul alternativ este scindat: pe de o parte, el are tot mai vie nostalgia creatorului și scriitorului liber profesionist. Care a încetat să mai fie eternul salariat și asistat al statului, un sinecurist perpetuu și un parazit, dacă nu chiar un titanozaur bugetivor. Aspirația sa, intimă, profundă, se îndreaptă spre profesiunile liberale, spre întreprinderile particulare cu profil cultural (edituri, ziare, presa culturală, posturi de radio și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să fim doar un popor pitoresc și etnografic, de eterni săteni ai istoriei. Din acest punct de vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de etnografie (de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aparține sferei conștiinței autonome, pe toate planurile, este respins dogmatic, în numele unei specificități mitizate. Ea n-a fost supusă încă unei analize serioase. Ca și povestea că eternitatea s-a născut la sat. Când este evident că Roma este Cetatea eternă, ca și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru a fi foarte conciși, câteva erori fundamentale. Mai întâi se ignoră evoluția socială a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
climat social și cultural și, în special, de o nouă politică de cadre culturale: strict specializate, tehnice, radical nediletante și neimprovizate. Diletantismul, aproximația, improvizația, fușereala, regimul permanent al lui pseudo sunt moartea oricărei culturi organizate și de înalt nivel. Teme etern obsedante. Ne vine foarte greu să admitem că acesta, și nu altul, este destinul (lamentabil) al culturii române. Lipsa cadrelor medii specializate, în toate domeniile, este una din lipsurile cele mai grave ale societății românești actuale, în ansamblul său. O
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o influență tot mai puternică. Dar, în definitiv, care este diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de mare prestigiu, gen Țuțea? De ce Țuțomania cum s-a și spus ar fi idealul culturii române? Și dacă, din nefericire, Noi boicotăm istoria
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de lucrări fundamentale și consola doar cu vitalitatea poeziei? N-am crede. A avea propriile noastre lucrări de referință și instrumente de lucru reprezintă o obligație și o datorie culturală strict indispensabilă. Nu încercăm nici o satisfacție nici când observăm plutitul etern peste toate valurile, accidentele și crizele istoriei, într-o indiferență poetică totală. Și alții au observat aceeași, să-i spunem, incongruență: Țara a ars. Baba se piaptănă și poeții valerizează I.D. Sârbu, 18 aprilie 1989; data are și ea mica
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ce să mizăm mereu doar pe aceste forme, care s-ar însărcina ele să facă doar ceea ce ar trebui să facem noi? Cu alte cuvinte, istoria să rezolve pentru și în locul nostru toate dificultățile? Iar noi să rămânem mereu doar eterni spectatori ai istoriei? De ce n-am acționa și noi? Măcar în momente cruciale? Pentru noi și prin noi? Astfel de reacții țin de esența oricărei vitalități și a oricărui act creator din lume, fără nici un fel de certificate de naționalitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]