10,917 matches
-
comunităților în vederea elaborării, planificării și/sau implementării de strategii de dezvoltare locală pe termen mediu/lung (de exemplu, CAR, CREST, Asociația pentru Dezvoltare Locală „Parteneriat”) etc. Cum răspund comunitățile locale la procesul de facilitare? Care sunt similitudinile și diferențele între „facilitarea orientată spre proiect” și facilitarea ce vizează mai degrabă „stimularea și planificarea pe termen lung a dezvoltării locale”? Care sunt percepțiile și reacțiile comunităților la conceptele propuse de diferiți finanțatori sau instituții, precum capital social, „dezvoltare participativă”, „proiect inovativ”, „activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau implementării de strategii de dezvoltare locală pe termen mediu/lung (de exemplu, CAR, CREST, Asociația pentru Dezvoltare Locală „Parteneriat”) etc. Cum răspund comunitățile locale la procesul de facilitare? Care sunt similitudinile și diferențele între „facilitarea orientată spre proiect” și facilitarea ce vizează mai degrabă „stimularea și planificarea pe termen lung a dezvoltării locale”? Care sunt percepțiile și reacțiile comunităților la conceptele propuse de diferiți finanțatori sau instituții, precum capital social, „dezvoltare participativă”, „proiect inovativ”, „activitate generatoare de venit cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reacțiile comunităților la conceptele propuse de diferiți finanțatori sau instituții, precum capital social, „dezvoltare participativă”, „proiect inovativ”, „activitate generatoare de venit cu caracter social” (social entreprise) etc.? Cum se pot identifica și delimita comunitățile care au într-adevăr nevoie de facilitare comunitară? De ce depinde succesul sau eșecul unui proces de facilitare comunitară? În ce măsură strategiile și practicile de facilitare sunt adecvate contextelor și „culturilor” locale? Ce transformări au avut loc în cadrul comunităților locale în ultimii ani și cum ar trebui reajustate procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
precum capital social, „dezvoltare participativă”, „proiect inovativ”, „activitate generatoare de venit cu caracter social” (social entreprise) etc.? Cum se pot identifica și delimita comunitățile care au într-adevăr nevoie de facilitare comunitară? De ce depinde succesul sau eșecul unui proces de facilitare comunitară? În ce măsură strategiile și practicile de facilitare sunt adecvate contextelor și „culturilor” locale? Ce transformări au avut loc în cadrul comunităților locale în ultimii ani și cum ar trebui reajustate procesele de facilitare comunitară în perspectiva fondurilor structurale și/sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
activitate generatoare de venit cu caracter social” (social entreprise) etc.? Cum se pot identifica și delimita comunitățile care au într-adevăr nevoie de facilitare comunitară? De ce depinde succesul sau eșecul unui proces de facilitare comunitară? În ce măsură strategiile și practicile de facilitare sunt adecvate contextelor și „culturilor” locale? Ce transformări au avut loc în cadrul comunităților locale în ultimii ani și cum ar trebui reajustate procesele de facilitare comunitară în perspectiva fondurilor structurale și/sau de dezvoltare rurală? Astfel de întrebări au sens
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
De ce depinde succesul sau eșecul unui proces de facilitare comunitară? În ce măsură strategiile și practicile de facilitare sunt adecvate contextelor și „culturilor” locale? Ce transformări au avut loc în cadrul comunităților locale în ultimii ani și cum ar trebui reajustate procesele de facilitare comunitară în perspectiva fondurilor structurale și/sau de dezvoltare rurală? Astfel de întrebări au sens, întrucât strategiile de dezvoltare locală elaborate în spațiul românesc sunt încă marcate de incertitudine. Implicit, și modelele de facilitare comunitară sunt, mai degrabă, în stadiul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cum ar trebui reajustate procesele de facilitare comunitară în perspectiva fondurilor structurale și/sau de dezvoltare rurală? Astfel de întrebări au sens, întrucât strategiile de dezvoltare locală elaborate în spațiul românesc sunt încă marcate de incertitudine. Implicit, și modelele de facilitare comunitară sunt, mai degrabă, în stadiul de „experimente sociale”, chiar dacă fiecare organizație are tendința de a-și considera propriul model drept unul de succes și cu un potențial ridicat de replicabilitate. Altfel spus, dincolo de anumite reguli simplificate(oare) ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
succes și cu un potențial ridicat de replicabilitate. Altfel spus, dincolo de anumite reguli simplificate(oare) ce se referă la dezvoltarea comunitară marcate de un relativ consens în rândul organizațiilor din spațiul românesc (dar nu numai), există multiple discursuri alternative despre facilitarea comunitară, fiecare discurs încercând să legitimeze un anumit mod de a practica, de a vorbi și de a gândi despre procesul de facilitare. În plus, aceste discursuri alternative sunt bazate pe strategii, practici și experiențe diferite de facilitare comunitară - de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un relativ consens în rândul organizațiilor din spațiul românesc (dar nu numai), există multiple discursuri alternative despre facilitarea comunitară, fiecare discurs încercând să legitimeze un anumit mod de a practica, de a vorbi și de a gândi despre procesul de facilitare. În plus, aceste discursuri alternative sunt bazate pe strategii, practici și experiențe diferite de facilitare comunitară - de regulă, neevaluate sau slab evaluate și cu atât mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
alternative despre facilitarea comunitară, fiecare discurs încercând să legitimeze un anumit mod de a practica, de a vorbi și de a gândi despre procesul de facilitare. În plus, aceste discursuri alternative sunt bazate pe strategii, practici și experiențe diferite de facilitare comunitară - de regulă, neevaluate sau slab evaluate și cu atât mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a gândi despre procesul de facilitare. În plus, aceste discursuri alternative sunt bazate pe strategii, practici și experiențe diferite de facilitare comunitară - de regulă, neevaluate sau slab evaluate și cu atât mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a țesutului social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
discursuri alternative sunt bazate pe strategii, practici și experiențe diferite de facilitare comunitară - de regulă, neevaluate sau slab evaluate și cu atât mai puțin dintr-o perspectivă comparativă. „Arhitectura” procesului de facilitare: dileme și paradoxuri În societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a țesutului social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În condițiile în care istoria facilitării comunitare este foarte recentă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
societatea românească postsocialistă, dezvoltarea/facilitarea comunitară a fost imaginată preponderent ca un mjloc de refacere a țesutului social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În condițiile în care istoria facilitării comunitare este foarte recentă și în lipsa unei articulări între teorie, practică și cercetarea emipirică, discursul despre facilitarea comunitară este populat în prezent cu argumente și ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
social asociativ în cadrul comunităților locale și de eliminare a pasivității și a „sindromului de dependență” de instituțiile statului. În condițiile în care istoria facilitării comunitare este foarte recentă și în lipsa unei articulări între teorie, practică și cercetarea emipirică, discursul despre facilitarea comunitară este populat în prezent cu argumente și ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în structuri narative simplificatoare. În cele ce urmează, vom menționa doar câteva, poate pe cele mai semnificative și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în prezent cu argumente și ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în structuri narative simplificatoare. În cele ce urmează, vom menționa doar câteva, poate pe cele mai semnificative și mai des vehiculate. Facilitare centrată pe proiect vs facilitare ‘integrată’. Primul tip de facilitate desemnează o „familie” de abordări ce se limitează la a sprijini o comunitate pentru a avea acces la un program/proiect specific de dezvoltare comunitară. Este, de pildă, sensul conferit
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în structuri narative simplificatoare. În cele ce urmează, vom menționa doar câteva, poate pe cele mai semnificative și mai des vehiculate. Facilitare centrată pe proiect vs facilitare ‘integrată’. Primul tip de facilitate desemnează o „familie” de abordări ce se limitează la a sprijini o comunitate pentru a avea acces la un program/proiect specific de dezvoltare comunitară. Este, de pildă, sensul conferit inițial facilitării în cadrul FRDS: Multe
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe proiect vs facilitare ‘integrată’. Primul tip de facilitate desemnează o „familie” de abordări ce se limitează la a sprijini o comunitate pentru a avea acces la un program/proiect specific de dezvoltare comunitară. Este, de pildă, sensul conferit inițial facilitării în cadrul FRDS: Multe comunități sărace sunt fragmentate, caracterizându-se prin absența raporturilor de încredere între oameni, dublată de incapacitatea de organizare. Ca soluție pentru corectarea acestei stări de fapt, Fondul va furniza servicii de facilitare. Procesul de facilitare comunitară este
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de pildă, sensul conferit inițial facilitării în cadrul FRDS: Multe comunități sărace sunt fragmentate, caracterizându-se prin absența raporturilor de încredere între oameni, dublată de incapacitatea de organizare. Ca soluție pentru corectarea acestei stări de fapt, Fondul va furniza servicii de facilitare. Procesul de facilitare comunitară este instrumentul prin care Fondul își propune să crească accesibilitatea comunităților rurale sărace la proiectele sale, acestea dovedindu-se mai puțin abile în a beneficia de oportunitățile de finanțare. Spre deosebire de facilitarea focalizată, cea „integrată” vizează un
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
conferit inițial facilitării în cadrul FRDS: Multe comunități sărace sunt fragmentate, caracterizându-se prin absența raporturilor de încredere între oameni, dublată de incapacitatea de organizare. Ca soluție pentru corectarea acestei stări de fapt, Fondul va furniza servicii de facilitare. Procesul de facilitare comunitară este instrumentul prin care Fondul își propune să crească accesibilitatea comunităților rurale sărace la proiectele sale, acestea dovedindu-se mai puțin abile în a beneficia de oportunitățile de finanțare. Spre deosebire de facilitarea focalizată, cea „integrată” vizează un efort mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Fondul va furniza servicii de facilitare. Procesul de facilitare comunitară este instrumentul prin care Fondul își propune să crească accesibilitatea comunităților rurale sărace la proiectele sale, acestea dovedindu-se mai puțin abile în a beneficia de oportunitățile de finanțare. Spre deosebire de facilitarea focalizată, cea „integrată” vizează un efort mult mai imaginativ din partea unei comunități: elaborarea participativă a unei viziuni și a unui plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung care să acopere problemele esențiale și de natură diferită cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
membrii comunității (reabilitarea infrastructurii, crearea unui mediu de afaceri, îmbunătățirea procesului educațional, a serviciilor medicale sau sociale existente etc.), identificarea și planificarea resurselor ce ar putea fi utilizate etc. Dacă în definiția de mai jos se înlocuiește dezvoltarea comunitară cu facilitarea „integrată”, avem o primă aproximare a acestui tip de facilitare: Dezvoltarea comunitară este un proces de acțiune socială prin care oamenii dintr-o comunitate se organizează pentru a planifica și acționa; își definesc propriile lor nevoi și problemele comune și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
procesului educațional, a serviciilor medicale sau sociale existente etc.), identificarea și planificarea resurselor ce ar putea fi utilizate etc. Dacă în definiția de mai jos se înlocuiește dezvoltarea comunitară cu facilitarea „integrată”, avem o primă aproximare a acestui tip de facilitare: Dezvoltarea comunitară este un proces de acțiune socială prin care oamenii dintr-o comunitate se organizează pentru a planifica și acționa; își definesc propriile lor nevoi și problemele comune și individuale; elaborează planuri de grup și individuale, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitate se organizează pentru a planifica și acționa; își definesc propriile lor nevoi și problemele comune și individuale; elaborează planuri de grup și individuale, pentru a-și satisface nevoile și a-și rezolva problemele. Preocuparea majoră, indiferent de tipul de facilitare utilizat, este aceeași: de a se ajunge, prin utilizarea de „instrumente” de organizare comunitară, la îndeplinirea scopurilor (nevoilor) comunitare și la creșterea capacității unei comunități de a-și îndeplini fără sprijin din afară aceste scopuri. Altfel spus, proiectele de investiții
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
afară aceste scopuri. Altfel spus, proiectele de investiții comunitare nu reprezintă scopuri în sine, ci se doresc a fi „laboratoare de învățare” (World Bank, 2006) și de alterare a credințelor care blochează sau încetinesc dezvoltarea. „Istorii”, semnificații și funcții ale facilitării comunitare Facilitarea comunitară reprezintă o nișă similară practicilor de organizare comunitară inițiate în SUA în prima jumătate a secolului trecut și care a fost „apropriată” și adaptată de către jucătorii importanți de pe piața dezvoltării (World Bank, USAID, DFID etc.) abia după
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
scopuri. Altfel spus, proiectele de investiții comunitare nu reprezintă scopuri în sine, ci se doresc a fi „laboratoare de învățare” (World Bank, 2006) și de alterare a credințelor care blochează sau încetinesc dezvoltarea. „Istorii”, semnificații și funcții ale facilitării comunitare Facilitarea comunitară reprezintă o nișă similară practicilor de organizare comunitară inițiate în SUA în prima jumătate a secolului trecut și care a fost „apropriată” și adaptată de către jucătorii importanți de pe piața dezvoltării (World Bank, USAID, DFID etc.) abia după anii ’70
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]