10,287 matches
-
a Direcției Silvice a fost înființat un mic muzeu cinegetic, deschis pentru publicul vizitator în decembrie 2013. Expoziția muzeului include exemplare de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
de netrecut”, sau „imposibil de distrus” (sau cuceri). Pădurea este formată din șase rezervații naturale, cu o suprafață totală de 94,43 hectare. Cea mai mare rezervație, denumită Gibiel (29,79 ha), acoperă zona cu cea mai diversă floră și faună, în ea fiind 175 de specii de păsări, precum și zimbri, cerbi, mistreți, lupi, râși și pisici sălbatice. Rezervația următoare, denumită Lipówka (25,73 ha), dispune de monumente naturale de 200 de ani, în special copaci precum tei, stejari și carpeni
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
în zonele de extragere. Pădurea este transversată de mai multe trasee de mers pe jos, inclusiv de 7 km de pistă pentru biciclete și recent deschisul traseu educativ de 4 km lungime, completat cu pancarte de informare cu privire la flora și fauna locală. Printre traseele care duc adânc în pădure, există Niepołomice - Poszyna de 14 km lungime (verde), traseul numit calea regală, iar cele două trasee, fiecare de 12 km, Grodkowice - Błoto - Sitowiec, și Podłęże - Przyborów - Sitowiec (albastru) duc la gropile comune
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
a fost introdus modul survival, care mărește drastic dificultatea jocului. Jocul se petrece la începutul perioadei Mezolitice, în anul 10.000 î.Hr. Are loc în ținutul ficțional Oros, în Europa Centrală, într-un loc cu diferite tipuri de floră și faună, harta fiind open-world. Spre deosebire de celelalte jocuri ale seriei, apar și animale sălbatice preistorice, precum mamuți, smilodoni, urși ai peșterii, lei de peșteră, rinoceri lânoși, și elani irlandezi, dar și precursori ale unor animale moderne precum ursul brun și cerbi. Supraviețuirea
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
100 mm/an )cad mai ales în perioada iunie-septembrie și provoacă mari inundații .Cicloanele care bântuie zona litorala au adesea efecte catastrofale . Vegetația este una luxurianta , cu păduri dese , sălbatice, cu mangrove și cocotieri de-a lungul Golfului Bengal, iar fauna este variată și include elefanți, leoparzi, tigri bengalezi, bivoli, crocodili (gaviali ) și pitoni.
Geografia Bangladeshului () [Corola-website/Science/334969_a_336298]
-
piatră și lemn. Capacitate de cazare este de 20 locuri. Clubul de Ecologie și Turism Transmont Făgăraș, a preluat în administrare cabana Turnuri începând cu iunie 2008, unde are în derulare un proiect de ecologie și protecție a florei și faunei rare din zona Turnuri-Podragu.
Cabana Turnuri () [Corola-website/Science/335025_a_336354]
-
a adulților. Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate. le au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. În România au fost studiate de Adriana Murgoci și Lazăr Botoșăneanu. Clasificarea tricopterelor a suferit numeroase modificări. O clasificare admisă mai recent cuprinde 3 subordine ("Annulipalpia
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
din domeniul anatomiei, zoologiei, biologiei și embriologiei. Mostrele executate de F. Ostermann au avut succes enorm depășind cu mult preparatele expuse de diferite instituții și firme specializate din străinătate. În baza observațiilor de teren a publicat lucrarea "„Preparate biologice ale faunei basarabene din Muzeul Agricol al Zemstvei din Basarabia”", care conține caracteristica mediului ambiant și a modului de viață a 63 de specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
ambiant și a modului de viață a 63 de specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată după moartea sa de către Albina Ostermann, întru comemorarea meritelor sale în cercetarea faunei. F. Ostemann a fost printre inițiatorii creării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia" devenind membru fondator al Societății. A susținut editarea Analelor - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания" și a fost ales în Comisia redacțională
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
Căian este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunlelor Cojocna și
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Câmpiei Fizeșului (unitate geomorfologică aflată în sudul Câmpiei Transilvaniei. Arealul „Căian” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Miercurea Ciuc și
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în partea sudică a Depresiunii Ciucului (în lunca Oltului, cuprinsă între Pasul Jigodin și Pasul Tușnad). Situl dispune de șapte tipuri de habitate; astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Valea Vâlsanului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a unor specii din flora și fauna zonei. Acesta dispune de două tipuri habitate naturale de interes comunitar: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
stare de conservare favorabilă a unor specii din flora și fauna zonei. Acesta dispune de două tipuri habitate naturale de interes comunitar: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidra de râu
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului Brașov (pe teritoriul orașului Săcele și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul Silvic Măneciu). Prima inițiativă de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt" și "Ocolului Silvic Ciucaș R.A. Tărlungeni" s-au opus proiectului. Masivul Ciucaș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]