12,214 matches
-
și nici nu este stăpînit de absurd, una care punea între paranteze "astenia sau chiar neurastenia"4 exprimate de spațiul filosofic german, francez sau englez. Cu o precizare însă: filosofia kantiană l-a influențat pe Blaga, de la Kant a păstrat filosoful nostru statutul autonom al științei, religiei și artei, dar s-a și despărțit de el prin categoriile inconștientului pe care le-a adăugat categoriilor din Critica rațiunii pure. A doua alianță: cu teologia Fără să fi trecut sub tăcere eșecurile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și nu într-un fel implicit. Atitudinea filosofului se transformă într-o "hărnicie angoasată", "o excesivă grijă față de lume", ceea ce-l face să se comporte ca și cum "s-ar face de rîs dacă nu se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și nu într-un fel implicit. Atitudinea filosofului se transformă într-o "hărnicie angoasată", "o excesivă grijă față de lume", ceea ce-l face să se comporte ca și cum "s-ar face de rîs dacă nu se pronunță prin prisma propriului sistem și asupra ultimei insecte, pietre sau ciudățenii istorice"9
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
previzibil iz psihanalitic, fără să fie lipsită de un oarecare interes, forțează discursul lui Blaga să renunțe la formă și să-și asimileze un aparat conceptual din care să fie alungat, pentru o vreme sau pentru totdeauna, sensibilitatea poetică a filosofului. Se vorbește oarecum ironic de Blaga "un sacerdot în slujba Marelui Anonim" ca de un "inițiat exclusiv în taine la care cititorul curent de filosofie n-are acces", motiv pentru care gînditorul, căruia nu se știe cine i-ar fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să-i pregătească o receptare adecvată în Occident, după cum voia să preîntîmpine o posibilă confuzie între viziunea lui Blaga și discursuri metafizice similare. În America, de pildă, Virgil Nemoianu întîlnise, cum îi scria lui Ion D. Sîrbu, cel puțin cinci filosofi ai culturii al căror demers semăna atît de mult cu cel blagian, fără însă ca nici unul dintre ei să fi auzit vreodată de autorul român. Capcanele exegezei Ca orice mare construcție metafizică, gîndirea blagiană a oscilat încă de la început între
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar face ca ea să apară "sub forma urît constructivă a voinței de operă sau, în filosofie, a voinței de sistem"12. Și traducerea operei lui Blaga a fost un subiect care a intrat, nu o dată, în cadrele reflecției critice; filosoful însuși pare să fi avut rezerve asupra convertirii sensului conceptelor sale într-o limbă de circulație internațională: în franceză sau germană. Iată ce îi scria lui Vasile Băncilă: "N-ai idee ce pierde într-o traducere un asemenea text! Am
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a spus. A face aluzie la ceva înseamnă a gîndi prin analogie, ceea ce este o formă de metaforă, cea de-a patra (id est: proporțională), la Aristotel. După cum aceiași termeni blagieni se prevalează de simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică a timpului"19 (să nu uităm
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
drumul său din 1912 încoace, cînd era student la Universitatea din București. Facultatea de teologie a fost prima și marea sa decepție. Nu aflase acolo nici un maestru al spiritului, cum nu descoperise vreo călăuză spirituală nici la celelalte facultăți bucureștene: filosoful Constantin Rădulescu-Motru se ocupa cu estetica și psihologia, Petre P. Negulescu studia Renașterea, în vreme ce Vasile Pârvan și Mihail Dragomirescu se îndeletniceau, și ei, cu altceva. Era interesat însă și încîntat în acea vreme de J. M. Guyau, "omul cu profundă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mărturisea într-un autoportret "serios și neserios"53, un Vulcănescu înainte-mergător, pe care-l auzind uneori spunînd, cu înțelepciune și împăcare de sine, dar pentru îndîrjirea celor care-l urmează: "Dincolo de Dumnezeu, totul e rămas provizoriu în neamul ăsta!". Un filosof care a murit la timp Ne-am putea întreba, nu doar retoric, dacă perioadele lungi ale istoriei, spre a folosi un gînd al lui François Braudel, reprezintă o unitate de măsură reprezentativă pentru ceea ce înseamnă destinul postum al unei opere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un început de evaluare, n-am putea scăpa deopotrivă nici de interogația: cît de lungi trebuie să fie aceste interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic european. Așa încît e firesc să ne întrebăm, am mai făcut-o pînă acum, ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a încercat într-adevăr cu performanță în eseu, hermeneutică sau traduceri. Și atîta tot! Nu invocăm în mod expres nume (se știu), nu reiterăm aici justificările unor dezertări care pot lua forma unei neputințe, ci doar punem cîteva întrebări: care filosof român are azi cel puțin același prestigiu cu acela al lui Noica? ce nume să pronunțăm dacă ne cere cineva să exemplificăm, pentru spațiul românesc, creații filosofice originale elaborate în ultima vreme? cine dintre autorii români întreține un dialog consistent
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prestigiu cu acela al lui Noica? ce nume să pronunțăm dacă ne cere cineva să exemplificăm, pentru spațiul românesc, creații filosofice originale elaborate în ultima vreme? cine dintre autorii români întreține un dialog consistent, nu la nivel de exegeză, cu filosofii de aiurea? Însă dincolo de neliniștea privitoare la posteritatea lui Noica, nu atît de rodnică precum am fi vrut, nu încetează să ne stîrnească interes biografia celui și-a trăit anii din urmă ai vieții la Păltiniș, un loc foarte asemănător
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
replica în niște reflecții publicate în Viața Românească (să nu se înțeleagă că pledăm pentru biografism ori alte forme quasimaladive de utilizare a biografiei în judecata de valoare asupra operei). Nimeni nu se poate îndoi de faptul că biografia unui filosof dezvăluie atitudini ale căror semnificații pot avea o încărcătură insolită sau, alteori, nu depășesc ceea ce am numi o banalitate descumpănitoare. Dar nu numai viața unui gînditor ne poate marca, ci și moartea sa, cu nedeslușitele ei mistere. Cel puțin de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pot avea o încărcătură insolită sau, alteori, nu depășesc ceea ce am numi o banalitate descumpănitoare. Dar nu numai viața unui gînditor ne poate marca, ci și moartea sa, cu nedeslușitele ei mistere. Cel puțin de la Socrate încoace, întrebarea: cum mor filosofii? n-a încetat să-i tulbure pe cei ce au vrut să înțeleagă necunoscutul ce învăluie plecarea marilor spirite din lumea cea de toate zilele. Într-o carte scrisă cu cîțiva ani în urmă, Gh. Vlăduțescu era interesat îndeosebi de cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a încetat să-i tulbure pe cei ce au vrut să înțeleagă necunoscutul ce învăluie plecarea marilor spirite din lumea cea de toate zilele. Într-o carte scrisă cu cîțiva ani în urmă, Gh. Vlăduțescu era interesat îndeosebi de cum mureau filosofii într-un spațiu cultural atît de dens cum a fost cel al Greciei vechi. Citind meditațiile Profesorului nostru, care pot fi o bună introducere la o posibilă metafizică a morții, mi-a apărut tot mai necesar un op despre cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spațiu cultural atît de dens cum a fost cel al Greciei vechi. Citind meditațiile Profesorului nostru, care pot fi o bună introducere la o posibilă metafizică a morții, mi-a apărut tot mai necesar un op despre cum au murit filosofii români. Desigur că nu mă refer la acel gen de povești picante și cu suspans, cum au început să apară chiar despre marii gînditori ai lumii, ci la o scriitură aparte, la un demers dezvoltat în cheia subtilității și a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru care ortografierea i se părea o probă obligatorie deopotrivă pentru cetățeanul de rînd și cărturarul cel mai sigur de sine. Să nu eludăm însă ce se petrecea în cercetarea limbajului începînd cu deceniul patru al secolului trecut, odată cu încercările filosofului american Charles Morris (în 1938, publica un text în care diferenția între mai multe discipline care aveau ca obiect de studiu limbajul: sintaxa, semantica și pragmatica) sau, cu aproape două decenii mai tîrziu, cînd John Austin ține de-acum celebrele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în gesturile de întrebuințare a limbajului (deceniul șase al veacului douăzeci a fost, însă, pentru Noica, unul al înscenărilor judiciare și al spațiului carceral în care a supraviețuit ani buni din viață). Pragmatica nu era, așadar, o grilă uzuală pentru filosoful român, trimiterile sale la elaborările spațiului filosofic american fiind mai degrabă precare sau lipsind aproape de tot. Relația sa cu limba, în particular cu limba română, se punea în termenii pe care-i statuase filosofia antică, îndeosebi Platon și Aristotel, la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintre tulpinile esențiale specifice cunoașterii umane, iar conceptele, în procesul cunoașterii, surveneau la capătul unei convertiri, prin intelect, a intuițiilor oferite de sensibilitate. În construcțiile filosofice noiciene, mecanismul kantian nu e părăsit în datele lui fundamentale, în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un spor de analiză și au exemplificat, credem, într-un mod veridic. Noica, așa cum sugeram, nu rămîne în kantianism, ci raționa în veacul XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din Lancrăm, prin discursul său metafizic asupra spațiului mioritic. Iar Noica, precum Blaga sau Motru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în kantianism, ci raționa în veacul XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din Lancrăm, prin discursul său metafizic asupra spațiului mioritic. Iar Noica, precum Blaga sau Motru, nu făcea altceva decît să capteze, prin filosofie, fenomenul românesc. Ne întrebam pe care din faliile limbii noastre și-a exersat Noica hermeneutica, pentru a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
newspeak, o realitate lingvistică în care omul devine cuminte, vorbește excesiv cu trebuie și nu mai judecă, ci prejudecă. Nu trebuie să ne mire faptul că apropierea lui Noica de miezul limbii române s-a făcut (și) datorită lui Platon. Filosoful român îl citește, îl comentează și, poate aici e cel mai important gest al său, îl traduce pe filosoful grec. Platon e unul dintre cei zece mari autori care i-au marcat experiența de gîndire, iar un dialog precum Cratylos
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Nu trebuie să ne mire faptul că apropierea lui Noica de miezul limbii române s-a făcut (și) datorită lui Platon. Filosoful român îl citește, îl comentează și, poate aici e cel mai important gest al său, îl traduce pe filosoful grec. Platon e unul dintre cei zece mari autori care i-au marcat experiența de gîndire, iar un dialog precum Cratylos (tradus de Simina Noica) e o probă atît de autentică a felului în care, urmînd lecția filosofului grec, Noica
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
traduce pe filosoful grec. Platon e unul dintre cei zece mari autori care i-au marcat experiența de gîndire, iar un dialog precum Cratylos (tradus de Simina Noica) e o probă atît de autentică a felului în care, urmînd lecția filosofului grec, Noica se poziționa față de limba română. Interpretarea la Cratylos a lui Noica (1978), desfășurată pe un mult mai mare număr de pagini decît textul propriu-zis al dialogului, este, în nenumărate locuri, un comentariu autoreferențial. Noica ne tălmăcește ce spun
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]