10,218 matches
-
În 1839, În strâmtoarea Reine Charlotte sosește nava engleză „Tory”, trimisă de „Asociația Noii Zeelande”, ce transporta, sub conducerea lui William Hayward Wakefield, primul grup de coloniști, ce se vor stabili În Port Nicholson. Aici, În anul următor, se va fonda orașul Wellington.. În 1840, prin Tratatul de la Waitangi, căpeteniile triburilor maori recunosc suveranitatea britanică. Abia sosiți În Noua Zeelandă, topografii „Companiei Wakefield” Încep explorările În regiunea de la nord de Wellington. Căpitanul Daniell și M.Duppa explorează coasta orientală a Insulei de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
secolul al XIX-lea a apărut omul albPakeha, mai Întâi navigatori și vânători de balene, misionari, s-au Întemeiat așezări izolate, pentru ca În 1840 să ia ființă Compania Neozeelandeză care a trimis din Plymount o mare expediție, și s-a fondat o așezare proprie, viitorul Wellington. Prin Tratatul de la Waitangi (6 februarie 1840), căpeteniile triburilor maori recunosc suveranitatea britanică, fiind proclamată colonie În 1852, cu o largă autonomie internă, dar conflictele interne au mai continuat trei decenii (1843-1872). Afluxul de imigranți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gheizere (Te Puia Rotorua) ș.a. insulele Marchize (1937-1938); studii (1939 1940) În nord-vestul provinciei Columbia Britanică (Canada); realizează (1947) o celebră traversare a Oceanului Pacific, Între Callao (Peru) și atolul Raroia, pe pluta „Kon Tiki”, (circa 8000 km, În 101 zile); fondează, Împreună cu Knut Haugland, Muzeul „Kon Tiki” din Oslo (1949); conduce o expediție arheologică norvegiană În insulele Galapagos 1954), dovedind că au fost cunoscute, Înaintea europenilor, de indienii sudamericani; Întreprinde cercetări În Bolivia, Peru, Columbia de Sud; conduce expediția arheologică norvegiană
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai rare. VĂLUL ISLAMULUI, CAPA OCCIDENTULUI Islamul se impune În Sumatra, apoi În Java și În celelalte insule ale arhipelagului indonezian. Minaretul din Kudus (Semarang) de la Începutul secolului al XVI-lea seamănă cu turnul-sanctuat de la Panataran. Moscheea din Sendangduwur (Badjungara), fondată În 1585, este Împrejmuită de un zid cu pavilioane de intrare În același stil, dar cu un decor animalier și geometric. Palatele din Djogjakarta sau din Solo păstrează tradițiile vechilor kraton. Astăzi se folosesc pentru găzduirea unor reprezentații de dans
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
256 km2 și o populație de 8.389.443 locuitori, dar cu Întreaga zonă metropolitană se ridică la circa 15 milioane de locuitori. Situat Într-o climă tropicală, umedă, Jakarta suferă de inundații frecvente, cât și de lipsa apei potabile. Fondat În secolul al V-lea de locuitori hinduși, a primit numele de Jakarta după cucerirea de către musulmani În 1527. Un secol mai târziu intra În posesia olandezilor (1619) pentru 300 de ani, sub numele de Batavia, devenind principal centru comercial
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Înscrie o superbă zonă montană Împădurită, cu peisaje inedite, de un farmec deosebit. Mașina urcă din greu, gâfâind ca o babă gălbejită pe serpentinele pline de riscuri. Poposim În localitatea Solo (Surakota), din centrul insulei Java, oraș tradițional opus Yogyakartei, fondat În 1745. Kratonul de aici numit Mangkunegaran, edificiu din secolul al XVIII-lea, locuit de 432 familia regală, dispune de numeroase pavilioane săli de protocol, cabinete de lucru, dormitoare, săli de muzică și dans, curți interioare, grădini și parcuri luxuriante
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pe muntele Seorak ne Încântă frumusețea peisajului, piscurile de granit ce țâșnesc din dese păduri de arțar și pini. După o noapte petrecută la Andong, continuăm drumul la Templul Oksan Sowan, 567 dedicat filosofului antic Confucius, cu Dosan-seo-won, școala confucianistă fondată de celebra Yi Hwong (1501-1570), cunoscută sub numele de scriitoarea Toegye. Principiile confucianiste bazate pe cumpătare, echitate, toleranță În guvernare, Îmbinată cu fermitate și obiectivitate, meditație, au servit ca modele pentru generațiile de principi, Împărați chinezi, răspândindu-se și În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
milioane de locuitori, situată pe țărmul sudic al țării, pe râul Jagalchi. Zona oferă impresionante mărturii ale bogatei spiritualități coreene din feudalismul timpuriu: Templul Beomcosa, Templul Tongdosa și Altarul Chungnyeolsa (cel mai mare templu din Coreea și cel mai sacru, fondat În 646 de un călugăr ce a studiat În China, adăpostind În cele 50 de clădiri, 200 de călugări). Munții pitici Își ridicau cu sfială, parcă, piscurile lor viorii În văpaia de aur a soarelui Înflăcărat; aburi ușori și străvezii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
temple ale budismului coreean; Templul Tongdosa, unul dintre cele mai prețuite temple ale Coreei de Sud, unde, potrivit legendei, se află diverse relicve ale lui Buddha (o robă, un vas de rugăciune, un os din craniul său); Templul Haeinsa, pe Muntele Songni-san, fondat În 802 de doi călugări din Shilla, faimos datorită statuii imense a lui Buddha sculptată În stânca muntelui, monument intrat În Patrimoniul Mondial; Tripitaka, templul manuscriselor și cărților, cu o colecție unică de tăblițe gravate (81.340); Templul Songwansa un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atât a specialiștilor cât și a conștiinței publice. Ea ne poate asista pe drumul cunoașterii trecutului recent sau Îndepărtat, pentru a ne furniza dilemele, Întrebările, argumentele contemporane necesare distanțării de extreme, polemici sterile sau de actele publice ale voinței personale fondată peincultură În câmpul arhitecturii care ne privește pe toți, de la cea mai socială până la cel mai interiorizată calitate a existenței. În plus, arhivarea fotografică a arhitecturii și orașului este un exercițiu strategic prin excelență, iar Într-un peisaj autohton al
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
este un mijloc și nu poate fi un scop în sine; asemenea oricărui sistem, trebuie să fie în slujba persoanei umane, a solidarității și a binelui comun”. Considerăm că întrebarea care necesită un răspuns necesar este următoarea: cum se poate fonda o etică planetară care să fie recunoscută de omul planetar? Ioan Paul al II-lea afirmă că discernământul etic, în contextul globalizării, trebuie să se bazeze pe două principii de nedespărțit: - primul, valoarea inalienabilă a persoanei umane, izvor al tuturor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
demnitate axiologică. Persoana este așadar un predicat ontologic la care se conectează un predicat moral de demnitate. La întrebarea dacă nomen dignitatis al persoanei, pus la baza drepturilor umane, este o atribuție independentă, este necesar să răspundem că acesta se fondează pe un anterior nomen substantiale, pe perfecțiunea sa ontologică și pe caracterul în sine al persoanei. Persoana ca substanță primă nu doar există, ci subzistă, adică există în sine, și aceasta indică faptul că este dotată cu interioritate și imanență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și activitate: persoana nu se poate identifica cu conștiința, ci este subiect cu o activitate conștientă, ca principiu al acestei activități. În această privință, Galot face o constatare semnificativă: „Termenul «prosôpon» nu a fost împrumutat unui sistem filosofic. El se fondează pe experiența comună pe care oamenii o au despre persoana lor, în relație cu celelalte persoane. El este însoțit de termenul mai abstract «ipostază» care adaugă o valoare mai ontologică afirmației unității făcute la nivelul experienței obișnuite a persoanei”. Conceptul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
actualizare a personalismului etic religios și a doua perioadă - de criză a teismului și de enunțare a unui panteism evoluționist”. Câteva recomandări utile ne pot ajuta să surprindem cu mai multă precizie gândirea lui Scheler: scopul lui Scheler este să fondeze etica sa filosofică urmând metoda de cercetare istorico-conceptuală a lui R. Eucken, chiar dacă intenția sa pentru o etică mai amplă nu va fi niciodată realizată; se avertizează, în planul său filosofico-moral, ne-percepția prezenței elementelor compuse din partea tinerei generații de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe care el îl numește „reciprocitatea religioasă morală, sau a solidarității etice”, se propune aproape ca o alternativă la „doctrinele liberale despre comunitate”. El afirmă ideea că: „lumina naturală a spiritului ne spune că toate comunitățile sunt direct sau indirect fondate în Dumnezeu și că orice comunitate legitimă are în Dumnezeu originea sa directă sau indirectă, adică o origine mediată de cauzele create, maximul său legislator, judecător, mai marele său guvernator și administrator; aceeași lumină ne spune cele ce urmează: că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pleacă spre persoana care operează actul religios. Experiența este posibilă pentru că Dumnezeu este o persoană și nu o ființă oarecare. În acest context, el vorbește despre „sfânt” ca de o „persoană exemplară” care unește persoanele care formează o comunitate religioasă fondată pe actul cel mai fundamental care este iubirea, a cărui viață este împărtășită de către discipoli. El recunoaște că actul religios este actul cel mai personal, întrucât are loc la nivelul ontologic al persoanei. Caracterul absolut al „sferei Absolutului” se bazează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
utilitaristă și relativistă care ignoră și uneori refuză drepturile categoriilor persoanelor defavorizate, care trăiesc la marginea societății. CONTRIBUȚIA EXPERIENȚEI UMANE LA REFLECȚIA TEOLOGIEI MORALE Introducere Ceea ce motivează și justifică studiul nostru este raportul intrinsec dintre experiența umană și experiența morală, fondată pe temeiul persoanei umane responsabile, în legătura sa verticală cu Dumnezeu și orizontală cu sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă. În acest mod, putem să observăm direct și să facem o analiză amplă asupra contribuției experienței umane la reflecția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența morală. La aceasta se referă, în mod special, documentul conciliar Gaudium et spes nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența morală Potrivit afirmației documentului conciliar Gaudium et spes nr. 46, teologia morală trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea la experiență în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să facă referire”. În al doilea rând, el atrage atenția asupra importanței vieții umane și asupra salvgardării persoanei care pretinde o „adeziune deplină la legea scrisă în inima oricărei persoane”. Prin urmare, dacă citim cu atenție izvoarele pe care se fondează aceeași enciclică, există un adevărat dialog între enciclicile care fac referire la doctrina lui Toma de Aquino (nota nr. 9 - Cf. S. Thom., Sum. Theol. I-II, q. 94, a. 2 - asupra preceptelor legii naturale) și documentele Conciliului Vatican al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sa” și astfel promulgă legea naturală. El vorbește de trei tipuri de înclinații: înclinația spre conservarea speciei, de cunoaștere a adevărului despre Dumnezeu și cea orientată spre viața socială. Aceste înclinații sunt însușite de rațiune ca bunuri umane care se fondează pe o ordine (ordo inclinationum), adică „treptele superioare le presupun pe cele inferiore”, și „conservarea speciei ar sta la baza tuturor valorilor, și este necesară - ca premisă - pentru orice ființă”. Rațiunea este cea care, observând aceste înclinații, descoperă bunurile care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular, din cauza concupiscenței sau, în general, din cauza pasiunii”. Rațiunea umană nu are pretenția absolutistă de a fonda în mod autonom doctrina morală, deoarece presupune două adevăruri: omul este guvernat de Dumnezeu cu o providență specială, care îl distinge de toate celelalte creaturi și îl face solidar cu ele; omul își realizează vocația în fidelitate față de Dumnezeu, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
falsitate naturalistă”. Astfel, se pot găsi soluții pornind de la natura fiecărui act în parte, dar evaluând și judecând în același timp diferitele bunuri referitoare la om. În caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei caracteristici important de reținut: nu poate fi luată în considerare doar doctrina augustiniană pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
referitoare la om. În caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei caracteristici important de reținut: nu poate fi luată în considerare doar doctrina augustiniană pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare umană ce depinde de schimbările interne ale societății, într-o continuă transformare. În urma acestei reflecții propuse de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt înclinate, prin darurile pe care le posedă, la această stare de viață. În această perspectivă, căsătoria creștină este un har și o oportunitate pentru a deveni mai conștienți de valoarea iubirii, a fidelității, a iertării și a dialogului care fondează legătura intimă dintre ei. - Fidelitatea și indisolubilitatea: promisiunea fidelității indisolubile este în strânsă legătură cu încrederea în sine și în Dumnezeu, și speranța în ajutorul său. Natura fidelității nu constă în a face ceva nou, ci în a menține ceea ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe toate, întrucât este o ființă cu o natură spirituală, dotată cu inteligență și libertate, al cărei suflet provine direct de la Dumnezeu și este o persoană umană al cărei drept de a trăi este absolut inviolabil. Pe această realitate se fondează principiul comun tuturor civilizațiilor umane, „Să nu ucizi!”. Foarte adesea se invocă dreptul de a muri pentru a putea muri „cu demnitate”. Desigur, este vorba de o expresie echivocă, chiar dacă apare colorată de o anumită noblețe. În realitate nu există
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]