51,240 matches
-
povara „realității” („Dezbracă-te de realitatea ta, cum te-ai dezbrăca de haine...”), unde orice act pare gratuit („fără nici o conjugare a utilității”), iar ființa participă la tot ce există, Într-o „Împărtășire din marea respirație a Începutului”. De aici, frecvența decorurilor strălucitoare, În mari aglomerări baroce În perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo”; de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
excepțional” printre casele ce „se Îmbrățișează În visul de var”, „miresmele se Împart ca afiș electoral”, pieptul Îndrăgostitului e „ca o savană În flăcări / Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații / Tropicale, creierul lovește semne S.O.S.” etc. Frecvența, În ecuația imaginilor ce modelează spațiul poetic, a drumului, căii ferate, arterelor, coridorului, vapoarelor, pasului În aceeași poezie, cu reveniri semnificative În majoritatea textelor, e un indicator important pentru aproximarea a ceea ce credem a fi una din „figurile” centrale ale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu resort al mușchilor”; la fel, „peștii fosforescenți ca afișe luminoase”, În Plante și animale sau, În Petre Schlemihl: „În vitrina cîmpului strălucesc laolaltă / Toate brățările aurorei și ale apusului” etc. * Apare cu totul firească, Într-o atare perspectivă, marea frecvență a toposurilor spectaculare. Ipostaza de spectator a eului se exprimă plenar În toată poezia lui Voronca, Încît se poate spune că printre modelele spațiale cele mai caracteristice ale universului său imaginar scena și derivatele ei, - arena (de circ, de corrida
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și culori interferînd spectaculos: E o rătăcire prin bîlciuri Și ca liane se Împletesc În părul tău gesturile Mulțimea clocotește precum vegetațiile la cingătoarea pămîntului În gavanoasele nopții se amestecă licorile inimilor Și pe deasupra șovăie dansatoare pe sîrma privirii luna... Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și Încă a unui spectator euforic și entuziast, În fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, În figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avîndu-și corolarul În suita
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
năvi? Și-un cort... În ciclul de Patrusprezece sonete, schimbarea e vizibilă mai ales În amprenta stilistică barbiană, semnalată, de altminteri, În nota (aparținînd, probabil, lui Sașa Pană) ce prefațează poemele tipărite În 1967 În revista Astra, unde se notează "frecvența frazei eliptice (el, care era un poet pletoric), concentrarea (la un torențial și expansiv ca dînsul) aproape ostentativă, recursul (neobișnuit și totuși dificil de escamotat) la o poetică oarecum barbistă, oarecum hermetică, trăsături cu totul singulare În restul operei lui
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un fel de austeritate, cu exemplul, În față, al "jocului secund" barbian, apare adesea fragmentat, Întrerupt de puncte care probează că ideala coagulare a perspectivei spre lume nu s-a realizat deplin, că o agitație subterană o face mereu problematică. Frecvența conjuncției disjunctive "sau" sugerează nesiguranța și labilitatea opțiunilor, cu alternative mereu posibile. Așadar, și În sonetele sale, Ilarie Voronca rămîne, În esență, el Însuși: o sensibilitate rănită, elegiacă, neliniștită, care a fost mereu cea a avangardistului, și căreia "armura" sonetului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
toate secțiunile care se referă la evenimente politice. Abordarea categoriilor formei se referă la caracteristicile subtile, stilistice sau lingvistice, ale anumitor părți ale narațiunii. De exemplu, această analiză ar putea avea drept temă tipurile de metafore utilizate de narator sau frecvența construcțiilor pasive prin raport cu cele active. Fragmentele relevante vor fi selectate - din unul sau mai multe texte- și numărate, în aceeași manieră ca și în cazul analizei de conținut. Fiecare dintre cele patru moduri de analiză implică un anumittip
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
am spus până acum?”). Transcrierile răspunsurilor subiecților reprezentau datele studiului. Unele dintre concluziile cercetătorilor privind modelele de interpretare în cele trei grupe de vârstă s-au bazat pe o analiză cantitativă prin care s-a urmărit și s-a comparat frecvența anumitor cuvinte în grupele respective. În vreme ce studiul lui Feldman și al colaboratorilor săi s-a bazat pe numărarea unor anumite cuvinte, Schulman, Castellon și Seligman (1989) au lucrat cu categorii mai largi, și anume cu „secvențele care explicau un eveniment
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
decide care sunt punctele esențiale ale conținutului sau temele pe care dorești să le urmărești de-a lungul poveștii pe măsură ce se derulează, de la început până la final. Focarul poveștii se poate adesea distinge în funcție de spațiul acordat respectivei teme în text, de frecvența cu care apare și de numărul de detalii pe care naratorul le oferă înlegătură cu ea. Totuși, omiterea anumitor aspecte din povestire sau referințele foarte scurte la un subiect pot fi interpretate uneori ca indicând un focar de semnificație, așa cum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a unei atenții individuale - fiind niște prelungiri și generalizări ale relațiilor de familie în sfera ocupațională. 4. Relațiile cu bărbații și perspectiva de a rămâne fată bătrână. În căutarea înțelesurilor unei povești a vieții, temele se caracterizează de obicei prin frecvența mare cu care apar, prin lungimea lor proporțională sau prin însuflețirea cu care sunt povestite textele. În orice caz, uneori, componente semnificative ale unei narațiuni se manifestă prin tăceri, mai exact, prin neelaborarea lor în cadrul narațiunii. Forța acestora de-a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
beneficia apoi de fiabilitatea confruntării rezultatelor, cât și în grup, pentru a determina o mai mare sensibilitate față de text și de înțelesul său. (4) Formularea concluziilor pe baza rezultatelor. Frazele din fiecare categorie pot fi numărate, catalogate și ordonate în funcție de frecvență ori pot fi supuse diverselor proceduri statistice - toate, în funcție de scopurile studiului și de întrebările și/saupreferințele cercetătorului. Succesiv, conținuturile incluse în fiecare categorie pot fi folosite descriptiv pentru a forma o imagine generală a universului de conținut în anumite grupuri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
interviului sau a elocinței vorbitorului, concentrându-ne mai multasupra ideilor exprimate. Numărul de ocurențe ale fiecărei categorii într-un dosar individual a fost, astfel, 2, 1 sau 0. Am adoptat, firește, și alte reguli, cum ar fi, de pildă, evaluarea frecvenței de apariție în text a fiecărei categorii. Tabelul 6.1a O demonstrație a selectării frazelor principale și a categorizării lor: Sara Tabelul 6.1b O demonstrație a selectării frazelor principale și a categorizării lor: David 5. Fiindcă subiectul studiului nostru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mulțumitor la întrebarea noastră. Profilurile rezumate - am folosit doar primele zece dintre cele mai pregnante categorii pentru fiecare grupă - apar în tabelul 6.2. Prima categorie dintr-un anumit profil este cea mai frecventă, iar ordinea categoriilor se bazează pe frecvența lor. Deoarece ne referim la primele zece (din 35) dintre cele mai des întâlnite categorii, trebuie amintit faptul că până și cele mai puțin frecvente din tabelul nostru au fost, de fapt, destul de populare, apărând cel puțin o dată la mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
putea fi utilizată și a tipurilor de concluzii ce s-ar putea formula în urma aplicării sale. Etapele - selectarea subtextului relevant pentru un anumit subiect de studiu, urmat de definirea categoriilor, de sortarea enunțurilor pe categorii și de ierarhizarea lor în funcție de frecvență - au fost mai întâi descrise și apoi puse în practică. Deși procedura poate părea clară și precisă, dilemele apărute pe parcurs nu vor fi puține, mai ales în etapa selectării categoriilor, în sortarea și numărarea lor. Fiecare decizie luată trebuie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mod constant ca dorind să-și vadă copiii făcând progrese și obținând rezultate bune la școală. Chiar părinții analfabeți, incapabili să-și ajute copiii la teme, au reușit totuși să le insufle motivații puternice în ceea ce privește studiul. Pe locul doi ca frecvență după acest subiect au fost referințele la modul în care părinții au investit în copiii lor din punct de vedere material și emoțional și la sentimentele rezultate de aici. Deși majoritatea participanților la cercetare își lăudau părinții în acest sens
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1. Contribuția părinților la educația intervievatului. Această atribuire a contribuției părinților la actualul statut al intervievaților s-a dovedit a fi cea mai directă referință la categoria noastră de bază care privea continuitatea. În general, s-ar putea spune că frecvența mare a referințelor de acest fel înseamnă și o continuitate mai mare. 2. Referirile la „persoanele semnificative”, altele decât părinții. Această subcategorie arată că au existat și alte persoane care le-au purtat de grijă povestitorilor și le-au îmbogățit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Referirile la „persoanele semnificative”, altele decât părinții. Această subcategorie arată că au existat și alte persoane care le-au purtat de grijă povestitorilor și le-au îmbogățit viața acolo unde contribuția părinților nu a fost suficient de consistentă. În general, frecvența mare a acestui tip de referințe indica lipsa continuității. 3. Asemănarea dintre povestitor și frații săi. Similaritățile și diferențele se referă la talente, învățătură, realizări, măsura în care li s-a oferit dragoste și grijă, gradul de atașament față de părinți
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de obicei doar oamenii naivi roșesc, iar eu nu mă-ncadrez în categoria asta”. Pentru a afla dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat după următoarele dimensiuni: 1. frecvența generalizărilor: bărbații au făcut 28 de generalizări, prin comparație cu cele 34, câte au realizat femeile; 2. frecvența generalizărilor limitate: bărbații au făcut zece asemenea generalizări, iar femeile 13. Pornind de la aceste descoperiri, putem spune că femeile generalizează mai mult
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat după următoarele dimensiuni: 1. frecvența generalizărilor: bărbații au făcut 28 de generalizări, prin comparație cu cele 34, câte au realizat femeile; 2. frecvența generalizărilor limitate: bărbații au făcut zece asemenea generalizări, iar femeile 13. Pornind de la aceste descoperiri, putem spune că femeile generalizează mai mult decât bărbații. Cele două grupuri se servesc în aceeași proporție de generalizările limitate (reprezentând aproximativ o treime din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o prezint prin contrast cu alte teorii cognitive sau educaționale. Mai mult decât atât, este clar că toate cele trei abilități cognitive s-ar fi putut evidenția și cu ajutorul altor măsurători operaționale. De pildă, ar fi fost posibil să urmărim frecvența comparațiilor făcute de intervievații noștri ca indicator al capacității de a evalua diferențele și similitudinile. Sau ar fi fost posibil să urmărim gradul în care intervievații explică diferitele întâmplări în termenii unor legi sau principii generale, ca indicator al capacității
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o listă cu aspectele formale ale tulburărilor emoționale și mentale. Nu ne așteptăm să le descoperim pe toate în relatările supuse analizelor noastre și nici nu considerăm că acelea pe care le vom detecta vor avea aceeași intensitate și/sau frecvență. Lista ne servește ca un ghid al elementelor formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează este parțială, fiind prezentată doar ca exemplu. • Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a vizat compararea absolvenților unui program special de reabilitare cu absolvenții care au urmat cursuri liceale obișnuite, ambele grupe de absolvenți făcând parte din aceleași categorii de vârstă. În capitolul de față, comparația se face între bărbați și femei. 2. Frecvența și natura intervențiilor sunt cu siguranță influențate de tendințele intervievatoarelor și de relațiile care se stabilesc între ele și intervievați. Deși nu m-am angajat într-un studiu sistematic al acestui aspect, impresia mea este că intervievat oarele de orientare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
analize de conținut din capitolul 6 sau în exemplul celor două analize pe categorii formale prezentate în capitolul 7. În vreme ce prima dintre ele, privind impactul programului liceal experimental, se dorea a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și subiectivă în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
preocupare constantă a managementului clasei; - consecințele unui management defectuos al clasei sunt: lipsa de motivare a clasei, oboseala, deprecierea climatului educațional, atitudinile de ignorare și indiferență, agresivitatea și violența; - intervențiile în situațiile de criză managerială: nonintervenția (ignorarea) sau intervenția (durata, frecvența, concizia, consecvența, urmărirea completă); - negocierea implicită și explicită sunt instrumente determinante în soluționarea unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică dintre conceptele de management, administrație și gestiune, corespunzătoare accepțiunilor lingvistice și mai puțin diferențelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este sensibilă la acel factor și deci supusă unor condiții de risc și incertitudine. Parametri după care poate fi analizată o situație care implică, dintr-un punct de vedere finalist, intervenția sau nonintervenția în asemenea cazuri sunt: - durata abaterii comportamentale; - frecvența abaterilor; - susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup; - structurile personalitare afectate; - consecințele în planul evoluției longitudinale a elevului respectiv. Toate elementele anterior prezentate sunt dependente și de ceea ce noi numim, în sens psihopedagogic, copii cu tulburări comportamentale. Încercând să spicuim
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]