11,589 matches
-
baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu. Vechea economie a geniului implica în același timp o noțiune puternică a unui "adevăr" comun și o figură a creației obiective; de aceea, geniul era incompatibil cu "poetul" - pentru că, în vreme ce unul era purtătorul de-personalizat al unei realități din afara lui, celălalt "mințea", ,,ilustrându-se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu. Vechea economie a geniului implica în același timp o noțiune puternică a unui "adevăr" comun și o figură a creației obiective; de aceea, geniul era incompatibil cu "poetul" - pentru că, în vreme ce unul era purtătorul de-personalizat al unei realități din afara lui, celălalt "mințea", ,,ilustrându-se în același timp pe sine, în singularitatea sa profundă. În cei douăzeci de ani care s-au scurs între momentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unul era purtătorul de-personalizat al unei realități din afara lui, celălalt "mințea", ,,ilustrându-se în același timp pe sine, în singularitatea sa profundă. În cei douăzeci de ani care s-au scurs între momentul în care Pantazi Ghica număra trei genii și un "poet în toată puterea cuvântului", până la consacrarea geniului eminescian, în cultura română s-a produs o deplasare lentă a reprezentărilor genialității dinspre universul realist al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celălalt "mințea", ,,ilustrându-se în același timp pe sine, în singularitatea sa profundă. În cei douăzeci de ani care s-au scurs între momentul în care Pantazi Ghica număra trei genii și un "poet în toată puterea cuvântului", până la consacrarea geniului eminescian, în cultura română s-a produs o deplasare lentă a reprezentărilor genialității dinspre universul realist al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al ideilor comune despre națiune, spre universul autonom al ficțiunilor individuale. Iar rezultatul a fost o condensare de funcții în figura "poetului în toată puterea cuvântului", care, pe lângă rolul de "creator de lumi", l-a asumat și pe acela de geniu. O lume ideală a națiunii, de dincolo de orice putere creatoare, a fost înlocuită cu o realitate generată printr-un act subiectiv al invenției. Schematizând, universul de referință al genialității în cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007. Heliade Rădulescu, I., Critica literară, ediție îngrijită de Aurel Sasu, Minerva, București, 1979. Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte" (1868), în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, pp. 368-406. Heliade Rădulescu, I., Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
It Now Dead)?", Common Knowledge, vol. 10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. Tomescu, Domnița, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Encicolepedic, Bucureşti, 2001. Tomoiagă, Radu, "Istoria conceptului de geniu", Revista fundațiilor regale, vol. VI (1939), nr. 1, pp. 132-143; Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296; Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. Tomoiagă, Radu, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. Tomoiagă, Radu, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, pp. 125-128. 11 Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la langue française. Etudes sur les structures imaginaires de la description linguistique à l'Âge classique (Honoré Champion, Paris, 2010). 19 Siouffi, Le génie de la langue française, p. 322. 20 Ibidem, p. 332. 21 Ibidem, p. 331. 22 De aceea mitologia geniului limbii franceze refuză explicit enjambamentul, figură considerată până în zilele noastre ca probă ultimă a versului, semnul a ceea ce îl distinge de proză (cf. Giorgio Agamben, Idée de la prose (1988), traducere de Gérard Macé, Christian Bourgois, Paris, 2006, pp. 21-24). 23
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Darrin McMahon, Divine Fury: A history of Genius, Basic Books, New York, 2010. 75 Jefferson, Genius in France, "Introduction" § 222. 76 Ibidem, capitolul 13 "Exemplarity and Performance in Literature for Children" § 3514. 77 Ibidem, § 3596. 78 Tudor Vianu, "Istoria ideii de geniu", în Postume, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 5-96. Tot lui Vianu i se datorează o altă tentativă de cartografiere a genialității în spațiul românesc, desfășurată în aceiași parametri și rămasă tot neîncheiată, aceea a lui Radu Tomoiagă, autor al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
i se datorează o altă tentativă de cartografiere a genialității în spațiul românesc, desfășurată în aceiași parametri și rămasă tot neîncheiată, aceea a lui Radu Tomoiagă, autor al unei teze de licență pe acest subiect. Sub titlul "Istoria conceptului de geniu" s-au publicat fragmente în Revista fundațiilor regale, vol. VI (1939), nr. 1, pp. 132-143, în Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296 și în Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. 79
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității colective; în acest sens, rețin comentariul "boieribilității" ca ideal democratic (p. 248). 57 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 317. 58 Ibidem, p. 470. 59 Ibidem, p. 471
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o democrație "înaltă" (Antoine Compagnon, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008, pp. 32-33). 66 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", pp. 58, 61. 67 Ibidem, p. 89. Despre mitul "dinastiei geniilor" vorbește și Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses (capitolul 6 "Victor Hugo, William Shakespeare, and the Dynasty of Genius"). 68 I. Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", în Opere, I, p. 546. 69 Popovici, Ideologia literară a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989, pp. 7-112. 79 Ibidem, p. 98. 80 Ibidem, pp. 98, 109, 70. 81 Ibidem, p. 19. 82 Ibidem, pp. 88-89. 83 Ibidem, p. 68. 84 Iată alte câteva exemple: "căci aceea are un geniu care veghează asupra ei, are un conducătoriu care îi îndreptează pașii spre limanul dorit; viitoriul ei este asigurat și nu va peri nicicând, ci va trăi etern" (Ibidem, p. 67) "Venitoriu de aur România are/ Și prevăd prin seculi a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Genette, Mimologiques. Voyages en Cratylie (1976), Seuil, Paris, 1999, pp. 24-28. 117 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 8. 118 Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", pp. 542, 544. 119 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, pp. 335-336. 120 Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte", în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, p. 402. 121 Du Marsais, Despre tropi, traducere de Maria Carpov, Univers, București, 1981, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
œuvres perdues (cele două capitole despre "fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său!... Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului... Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său!... Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului... Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor..." (V. Alecsandri, "Românii și poezia lor" (1849), în Ivașcu, Din istoria teoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor..." (V. Alecsandri, "Românii și poezia lor" (1849), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 433-469). Sau la Andrei Mureșanu: "Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
244. 39 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 439. 40 Ibidem, p. 423. 41 Ibidem, p. 435. 42 Analize ale raportului istoric dintre genius și ingenium, cele două filiere distincte care au fuzionat în secolul al XVIII-lea în conceptul geniului, se găsesc în numeroase tratate despre istoria acestei idei. Cf. Jane Chance Nietzsche, The Genius Figure in Antiquity and the Middle Ages, Columbia University Press, New York, 1975, p. IX; Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, "Introduction" § 154
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă necesitate, culturală și istorică, de constituire a figurii identitare a "poetului național" (pp. 42sqq). 136 Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015, p. 30
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și operile sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876, pp. 11-12: "O viață aproape de o jumătate de seclu, o viață plină de sacrificie, de suferinție și mai cu seamă de activitate în dominiul literaturei asecură nemurirea numelui său, căci geniul și talentu-i erau o fală pentru România etc.". 138 Iacob Mureșanu, "Trăsurile fundamentali din biografia repausatului", Gazeta Transilvaniei, vol. XXVI (1863), nr. 101, 19 octombrie, pp. 393-394. 139 Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68. 147 Ibidem, p. 10. Prin contrast, mitul eminescian era un geniu atipic pentru contemporani, implicând absența recunoașterii din timpul vieții. Iulian Costache îl citează pe ilustrul detractor Grama: Ce e mai mult, atâta era de necunoscut publicului, cât în mijlocul câteodată nu putea să-și câștige nici pâinea de toate zilele. Semnul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
representer-les-forets-les-poles-et-les-oceans 4848969 3210.html, consultat în 13.04.2016. Ideea se regăsește, desigur, mult amplificată, în Politiques de la nature. Comment faire entrer les sciences dans la démocratie (1999), La Découverte, Paris, 2015. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 FABRICA DE GENIU Resursele 110 3 Resursele Sacralizarea 164 163 Monumentalizarea Singularizarea 234 235 Devalorizarea unui mit Bibliografie selectivă 242 241 Indice de nume Abstract 248 247 Résumé
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]