10,293 matches
-
de relații amoroase care mai de care mai periculoase, datorită stării de depresie instalată în urma administrării antibioticelor. Nu poate să-și controleze emoțiile, nu poate să-și exprime emoțiile. Tulbutări endocrine extreme. Dispare starea de bună dispoziție, nu mai gustă glumele, îi sare țandura imediat, o stare de apatie, nu poate lega o conversație, tulbutări de atenție. Parcă nu mai este corpul ei nu o mai ascultă. Ușurare a stării depresive în compania unei persoane. În urma a două sau mai multe
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Un alt aspect întîlnit este instalarea unei atmosfere destul de grele în clasă. Unul din cei mai răi dintre tineri dă tonul la tot felul de prostii inclusiv la a chiuli de la ore a se prezenta nepregătiți la ore a face glume proaste, vulgare la adresa tinerelor, profesorilor, direcție de făcut prostii ce se acutizează, fiecare aduce la acea prostie îmbunătătiri considerabile. Un tînăr vorbește urît cu un profesor și dacă aude că unele fete rîd sau este apreciat atunci apare o nouă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
direcție de făcut prostii în grupul acela. Totul pornește din dorința de a impresiona a tînărului a fi apreciat mai ales de sexul opus. De exemplu un tînăr mai slăbuț cu capul va considera că dacă o tînără rîde de glumele lui, că acea tînără dorește să înceapă o activitate sexuală cu el, deși acea tînără este fată și nu știe de bărbat. Urmează mai apoi un asediu din partea tînărului, dar și din partea grupului din care fac parte, fata fiind respinsă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
arătat și prin faptul că se simte mai rău dar și prin dereglări hormonale ce o face sensibilă la propunerile din partea băieților, prin dorința de socializa, prin dorința de a vorbi mai deschis, prin spiritual deschis și curat, rîde la glumele băiatului, etc.. De obicei fetele sunt atrase de băieții care sunt mai bine dezvoltați, fizic, de cei cu barbă sau mustață, de cei cu o voce mai groasă. Băieții sunt atrași de unele modificări ale corpului fetelor. La mai toate
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
iar de după consumarea relației sexuale cei doi nu au mai vorbit niciodată. Mai multe fete, cunoscînd bine tipul, a avertzat fata dar nu a vrut să asculte. Nu știu ce a fost mai rău, violul la care a fost supusă fata sau glumele la care a fost supusă de către tînăr și anturajul său S-a lăudat imediat în clasă că s-a culcat cu ea, doar o singură dată, doar să îi vadă fundul, nu a iubit-o, totul a fost o minciună
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
apariției diferențelor între sexe apar „relațiile sociale”, denaturate. Unii dintre adolescenți cred că pentru a fi binevăzut în această societate, în care în mod barbar sunt incluși fete și băieți, trebuie să facă unele compromisuri. Aceste compromisuri încep de la unele glume și continuă cu acceptarea unor gesturi din partea băiatului. Treptat, treptat fata devine mai vulgară, mai grosolană perzînd din feminitate din însăși esența vieții. Acest tobogan se termină la acceptarea unei relații sexuale cîțiva ani mai tîrziu neștiind unde duc acele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
l-oi mai vedea, măcar o dată, pe puștiul care se ascundea temător de numărul anilor din cartea de identitate. Tare greu era și a trecut mult timp până când am reușit să smulg un surâs amărât atunci când îl împingeam ușor, în glumă, către straturile de flori de pe marginea trotuarelor. Primele dăți când am făcut asta s-a uitat urât la mine, adică de ce nu mă comport cu maturitate. Am plecat de la American Bar după ce i-am dat niște pâine unui amarât de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și acțiunile lor. Cercetările în domeniu au subliniat că atunci când emisiunile de știri prezintă întâlnirile politice sau de afaceri care au loc la nivel înalt, atât cu latura serioasă a desfășurării lor, cât și cu o atmosferă destinsă (zâmbete și glume), publicul consideră că lucrurile au mers bine. Același lucru este valabil și pentru discuțiile din cadrul grupului. Dacă cineva va spune o glumă, grupul se va relaxa, ceea ce îi ajută pe membri lui în activitatea pe care o desfășoară. Este evident
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la nivel înalt, atât cu latura serioasă a desfășurării lor, cât și cu o atmosferă destinsă (zâmbete și glume), publicul consideră că lucrurile au mers bine. Același lucru este valabil și pentru discuțiile din cadrul grupului. Dacă cineva va spune o glumă, grupul se va relaxa, ceea ce îi ajută pe membri lui în activitatea pe care o desfășoară. Este evident că prea multe glume pot deveni disfuncționale, dar oricum, o atmosferă destinsă este binevenită. Reprezintă o abilitate comunicațională să putem destinde atmosfera
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lucrurile au mers bine. Același lucru este valabil și pentru discuțiile din cadrul grupului. Dacă cineva va spune o glumă, grupul se va relaxa, ceea ce îi ajută pe membri lui în activitatea pe care o desfășoară. Este evident că prea multe glume pot deveni disfuncționale, dar oricum, o atmosferă destinsă este binevenită. Reprezintă o abilitate comunicațională să putem destinde atmosfera grupului fără să creăm o stare de dezordine. Un tip de comportament care funcționează la nivel personal și, tot atât de bine, la nivelul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mediu Efectele conținutului mesajelor Presiunea sau constrângerea mediului Imaginea mediului Imaginea comunicatorului Relaționarea celor doi termeni fundamentali cu mulțimea elementelor ce concură la elaborarea modelului comunicării de masă, inclusiv canalele realizării feedback-ului, a produs ceea ce cineva a denumit, în glumă bineînțeles, harta Berlinului. Identificăm mulți factori comuni pentru cei doi termeni, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, mesajul comunicatorului trebuie să facă "clic" cu așteptările receptorului și, mai ales, cu capacitatea lui de a decodifica mesajul. Din acest motiv
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
active. Nu ne temem să fragmentăm propozițiile în mod obișnuit oamenii discută în acest mod. Folosim propoziții și fraze pe care oamenii și le amintesc din trăirile lor. Surse posibile: episoade comice, reclame de televiziune, situații personale, evenimente din copilărie, glume etc. * Repetăm problemele principale. Realizăm acest lucru pe parcursul întregului discurs și din nou la sfârșitul lui. Folosim exemple, ilustrații, comparații, citate, statistici; orice ne poate ajuta să construim o imagine în mintea audienței. * Pregătim un discurs de 18 la 25
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu oameni care priveau ca și cum totul le era străin. Surprinși de aparatul lui de fotografiat În plină greșeală. E inteligent fostul mecanic croat, a decis Faulques. Foarte inteligent. - Câtă vreme există moarte, a subliniat, există și speranță. - Alt citat? - O glumă proastă. Era proastă. Și era a ei, a lui Olvido. Făcuse comentariul la București, Într-o zi de Crăciun, după masacrele comise de Securitatea lui Ceaușescu și revoluția de pe străzi. Faulques și ea intraseră În oraș trecând granița cu Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
totodată, cu umorul vioi și cult al observațiilor sale și capacitatea inepuizabilă de a fi, fără să abdice de la nimic, la Înălțimea oricărui interlocutor. Până și bacșișurile din restaurante și hoteluri le strecura ca și cum ar fi Împărtășit cu celălalt o glumă spusă În șoaptă. Și, când râdea În hohote (ca un puști neastâmpărat și complice), orice bărbat s-ar fi lăsat ucis pentru ea sau râsul ei. Era foarte bună la așa ceva. „Noi, persoanele educate, spunea, Îi seducem pe ceilalți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pauză scurtă și tăcută, schimbase vorba. Și, totuși, ideea trezise În Faulques - și Încă mai trezea - o furie interioară rece, irațională și inexplicabilă. Niciodată nu menționase cu glas tare mărturisirile ei, nici nu vorbise despre propriile-i experiențe, cu excepția unor glume ori comentarii Întâmplătoare; ca atunci când, observând că ea era clienta cunoscută a unora dintre cele mai bune hoteluri și restaurante europene și newyorkeze, Faulques menționase, batjocoritor, că și el era cunoscut În cele mai bune bordeluri din Asia, Africa și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
basmale sau ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul Împodobirii căpriorilor la casă, se numește ,, logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și grupuri cărora eroismul sinuciderii le rămâne străin. E diferența dintre atenieni, care au știut s-o sfârșească glorios, și mizerabilii de stânga, care-au sfârșit-o prost: „fără vreun gest frumos, fără un cuvânt bun și chiar fără vreo glumă bună”. Drieu le-o aruncă violent În față: „Nici o sinucidere la voi, nici un tub de Dial Ciba”. Or, el a intrat În politică pentru a fi mai aproape de moarte, pentru a-și grăbi, strategic, sfârșitul. E o pedagogie a adaptării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e ceea ce ar trebui să fie: Francezii nu mai sunt capabili de un patriotism generos, creator, ofensiv, dar ei mai sunt capabili de un patriotism pasiv - precum italienii din secolul al XVIII-lea În fața austriecilor. Un patriotism al ricanărilor, al glumelor, al micilor comploturi - un patriotism al morților. Lucrurile se potrivesc prea bine cu starea sa de spirit, cu permanenta lui disperare pentru a nu vedea În ele mai degrabă un reflex autobiografic decât rezultatul unei analize obiective a problemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a școala, de-a doctorul); * sunt fascinați nu de trenuleț ci de roata acestuia, se uită la cercelul cuiva și nu la persoana care îl poartă (interesul pentru detalii adesea nesemnificative și nu pentru întreg); * incapacitatea de a înțelege umorul, glumele, chiar și la vârste înaintate; * preocupare circumscrisă unui domeniu de interes, anormală fie ca intensitate, fie ca centrare (Asperger). 4. Uimitoarea rezistență la schimbare * comportamente stereotipe: învârt obiecte, sar, se leagănă, lovesc obiecte, aranjarea obiectelor într-o anumită ordine, același
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lor. De cele mai multe ori, frământarea lor interioară produce o tensiune afectivă cu reacții negative față de părinți, frați, colegi și cu atât mai mult față de cei ce nu-i înțeleg și nu-i stimulează pentru a ieși din impas (ironii, imită, glume). Defectul se adâncește și efortul voluntar scade, manifestând tendința de a se supune autorității altuia (unui tutore - coleg, părinte, logoped) care să învingă cu el această infirmitate. Cu toate aceste aspecte grave, la 20 (din 28) de cazuri de logonevroze
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
invenții, începînd de la cele "inconștiente", cuprinse în autobiografii sau curriculum vitae,pînă la cele mai stranii forme de paranoia, precum aceea a dictatorilor care se identifică cu stăpînii absoluți ai unei anumite situații, sau a politicienilor "cinstiți", care precum în gluma rusească încep să (se) mintă în clipa în care deschid gura [Barnes, 1994:30]. Pericolul acestui gen de minciună adesea "vitală" pentru generatorul / beneficiarul ei este că, atunci cînd caracterizează o persoană de decizie, ea generează efecte nefaste la nivelul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cînd ascultăm afirmațiile pacienților sau ale partenerilor noștri de viață presupunem de obicei că aceștia sînt sinceri; un diplomat sau politician, oricît de cinstit ar fi în aparență, este privit totuși cu mai multă suspiciune. De aici a pornit și gluma rusească: Întrebare: Cînd poți să-ți dai seama că un politician minte? Răspuns: Cînd deschide gura să spună ceva. Parlamentul este un loc unde aroma înșelăciunii nu lipsește niciodată. În Anglia, pe timpul perioadei de febră intelectuală care s-a declanșat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Nu este deloc surprinzător că într-un asemenea mediu cultural există mijloace specifice pentru a indica dacă ceea ce se spune este adevărat și nu o minciună. Acești indicatori ai schimbării de cod sînt expresii precum "serios vorbind", "crede-mă", "fără glumă", "pe viața ta" și "pe viața tatălui tău". Gilsenan relatează un incident în care cîțiva tineri au dat buzna în locuința lui pentru a-i spune că unul dintre prietenii săi fusese împușcat. El a refuzat să-i creadă pînă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
El spune: "Mă duc la X", fiind convins că A va interpreta greșit mesajul, dîndu-i înțelesul: "Nu mă duc la X; vreau doar să te păcălesc spunîndu-ți că mă voi duce într-acolo". Această alternare a presupunerilor constituie baza unei glume evreiești tradiționale, prezentată de Freud (1960:115) ca paradigmă a ceea ce el numea subclasa sceptică a glumelor tendențioase. În relatarea lui Freud: Doi evrei se întîlnesc într-o gară din Galiția. Unde mergi? întreabă primul. La Cracovia, răspunde celălalt. Ce
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mă duc la X; vreau doar să te păcălesc spunîndu-ți că mă voi duce într-acolo". Această alternare a presupunerilor constituie baza unei glume evreiești tradiționale, prezentată de Freud (1960:115) ca paradigmă a ceea ce el numea subclasa sceptică a glumelor tendențioase. În relatarea lui Freud: Doi evrei se întîlnesc într-o gară din Galiția. Unde mergi? întreabă primul. La Cracovia, răspunde celălalt. Ce mincinos ești! exclamă primul. Spunîndu-mi că mergi la Cracovia, vrei să mă faci să cred că te
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]