10,698 matches
-
cunoștințe pe care acesta presupune că interlocutorul Îl are despre contextul În care se produce enunțul. Cu cât acesta este mai redus, cu atât mai explicită trebuie să fie comunicarea și invers. Stilul formal are următoarele avantaje: reduce posibilitatea interpretării greșite a enunțurilor (În special În limbajul scris unde contextul de codare/enunțare este diferit de cel de decodare/interpretare); validitatea enunțurilor formale se extinde asupra unor contexte mai largi (mai mulți interpreți, perioade mai mari de timp, circumstanțe mai diverse
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
apreciază că, Într-o situație slab dependentă de context, povara comunicării cade pe umerii producătorului, În timp ce Într-una puternic dependentă de context, comunicarea este interactivă, implicând atât producătorul cât și interpretul. Elementul de care depinde cel mai mult probabilitatea interpretării greșite a unui enunț este contextul Împărtășit de cei doi. Heyleighen propune următoarea formulă, foarte simplă, pentru comunicare: E + C → I În care E: expresia lingvistică produsă de locutor C: contextul comun locutorului și interlocutorului I: interpretarea <ref id=”94”>Heylighen
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sol nu poate fi cunoscută decât de către un pilot . Eu nu sunt pilot . În consecință, enunțul nu va fi considerat suficient de pertinent pentru el. Cui a adresat 326 enunțul? Dacă l-a adresat Krugului, atunci a pornit de la premisa greșită a unui mediu cognitiv reciproc, format dintr-un set de ipoteze reprezentând cunoștințele profesionale ale celor doi participanți la actul de comunicare. Un asemenea mediu exista, dar nu conținea ipotezele necesare prelucrării enunțului În cauză - ofițerul de la Krugul nu avea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
orienteze și să vină în ajutorul nostru. Cei care păstrează neâncetat contactul cu Dumnezeu au șansa unei asistențe permanente. Voința lor liberă, capacitatea de hotărâre e ajutată de lumina harului dumnezeiesc, ca să aleagă întotdeauna binele, să nu apuce pe căi greșite, de pe care drumul de întoarcere devine greu și anevoios. A cere asistența lui Dumnezeu este dorința noastră fierbinte de a ne orienta viața, gândirea și simțirea în conformitate cu voia Lui, adică cu Binele, Adevărul și Dreptatea. Un înțelept spunea: rugăciunea se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
facă să țâșnească trăirile adânci din noi. Privită în ansamblu, pilda are două aspecte centrale: plecarea, iar mai apoi, întoarcerea unui fiu la casa părintească. în primul rând, plecarea fiului, aflat sub impulsul necontrolat al firii, mânat de o înțelegere greșită a dorinței de a-și trăi viața și a se afirma, care ajunge să viețuiască în mocirla unui libertinaj haotic. A părăsit casa părintească, echilibrul moral de aici, a renunțat la iubirea părintească, ce i-ar fi dăruit posibilitatea să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ești în cer, Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă- ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.”. Rugăciunea domnească se încheie cu un imn de laudă, pe care creștinii îl aduc lui Dumnezeu: „Că a Ta este împărăția și puterea și slava
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rugăciunile, nu veți afla nimic care să nu fie cuprins în Rugăciunea Domnească.” Având o importanță atât de mare pentru toată viața, este absolut necesar și obligatoriu să fie explicată elevilor de profesorul de religie, pentru a se evita interpretările greșite care duc la rătăcire. Vom încerca o explicație a acestei rugăciuni, referindu-ne și la înterpretările Sf. Părinți. Să pătrundem, așadar, înțelepciunea acestei cerești rugăciuni, cugetând mai întâi la porunca dată de Hristos oamenilor, aceea de a se ruga în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în altă parte, Hristos Domnul: „ca să fiți fiii Tatălui nostru din ceruri, că El face să răsară soarele peste cei răi și peste cei buni”. Cel ce este blând și iubitor către aproapele și nu le poartă gând de răzbunare greșiților săi, ci răspunde ocărilor cu fapte de binefacere, acela îi poate spune lui Dumnezeu Tată, știind că nu are nimic să-și reproșeze. Pătrunde, deci, în miezul acestei expresii și înțelege că prin ea Domnul ne poruncește să ne iubim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
roagă Tatăl. Prin aceasta ei arată că toate cele de trebuință vieții sunt bunuri care vin de la Dumnezeu și, primind darea cea bună, îi aduc mulțumiri Binefăcătorului. A cincea cerere spune: „și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri”. Prin această cerere, rugăm pe Dumnezeu să ne ierte păcatele față de El și față de semeni, așa cum iertăm și noi celor care ne greșesc. Este o cerere foarte importantă și trebuie să fim foarte atenți când o rostim, fiindcă îl
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
văzut oare cum se adună râurile din picături? Păcate mici, dar multe! Nu vom înceta, deci, să cădem înaintea Domnului, cu inimă curată, zicând: Și ne iartă nouă greșalele noastre, îndeplinind însă și ceea ce spunem mai departe: precum și noi iertăm greșiților noștri. Dumnezeu a binevoit să încheie cu noi o convenție. Domnul și Dumnezeul tău îți spune după cum urmează: „Iartă și îți voi ierta. Dacă nu ierți, tu te ridici împotriva ta, nu Eu.” Scoateți-vă din inimă tot ceea ce țineți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împotriva lui. Fă-o din toată inima, nu numai fiindcă ți s-a cerut iertare. Cine vrea să-i fie ascultate cuvintele și ne iartă nouă greșalele noastre, trebuie să facă în așa fel, încât și cuvintele precum și noi iertăm greșiților noștri să devină realitate. Dar dacă trecem peste aceste cuvinte sau le spunem ca pe un neadevăr, atunci degeaba le-am spus și pe cele dintâi. De-aceea vă și îndemn necontenit: iertați tot ce aveți pe inimă împotriva cuiva
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean impulsul care a determinat o asemenea pornire. Dreptul Judecător nu-i izbăvește de cel viclean pe cei ce n-au iertat, fără întârziere, greșalele greșiților lor, chiar dacă se roagă de iertare. Pe cei ce nu și-au iertat greșiții - rămânând cu inima împietrită, neîngăduitori și spurcați prin legea păcatului - îi părăsește, îngăduind să fie biruiți de cel viclean, ca unii ale căror patimi de necinste
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cel viclean impulsul care a determinat o asemenea pornire. Dreptul Judecător nu-i izbăvește de cel viclean pe cei ce n-au iertat, fără întârziere, greșalele greșiților lor, chiar dacă se roagă de iertare. Pe cei ce nu și-au iertat greșiții - rămânând cu inima împietrită, neîngăduitori și spurcați prin legea păcatului - îi părăsește, îngăduind să fie biruiți de cel viclean, ca unii ale căror patimi de necinste vin de la diavolul, punându-le pe acestea în locul necesităților firești ale făpturii omenești
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
atras de patimi nefirești, răsfățându-le pe acelea și nemaivoind să știe de firea cea rațională.” Drept aceea, dacă vrem să fim izbăviți de cel viclean și să nu fim duși în ispită, să credem în Dumnezeu și să iertăm greșiților noștri. Fiindcă, „de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre”. Făcând aceasta, nu numai că vom dobândi iertarea păcatelor, dar vom și învinge legea păcatului, nefiind lăsați să fim duși în ispita
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ducem până nu ne vom fi împăcat mai întâi cu cei în neînțelegeri cu noi! Tu deci, Care în luminoasa și sfânta rugăciune „Tatăl nostru”, ne înveți să ne rugăm zicând: „Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”, ajută- mi, Doamne, ca, potrivit cuvintelor Tale, să răsplătesc cu bine celor ce mă urăsc, celor ce mă vatămă și celor ce mă prigonesc. Dă-le, Doamne, pacea Ta, luminează-le mintea, ca să Te cunoască pe tine și poruncile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întru împărăția Ta! Iar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, pentru ca în pace și cu bucurie pururea să grăiesc către Tine unele ca acestea: „Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Amin. Dumnezeule veșnic și făcătorule al tuturor lucrurilor, care în neajunsa Ta bunătate, m-ai chemat din neființă la această viață, care mi-ai dăruit harul botezului și al noii nașteri de sus, Care ai pus pecetea Sfântului Duh
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pagina 401 ni se dau două citate din Creangă și Negruzzi, de unde putem vedea că această conjuncție aparținea mai ales limbii vechi: „Eu Îi cunosc pre boierii noștri, căci am trăit cu dânșii” (Negruzzi). La pagina 285 aflăm că este greșită construcția În care, În locul lui că se folosește căci, o conjuncție specifică propoziției cauzale: „Aflați despre mine căci sînt sănătos”. La pagina 301 se dă exemplu de o cauzală introdusă prin căci: „Rămâi cu noi, căci ne zice gândul că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
RÎșca). 2. Numele cu particule au fost ordonate În funcție de numele de după particula respectivă: Renver, Reinhard van. 3. Autorul indicelui nu a ținut cont de diferențierea literelor cu diacritice (ă, Î, ș, ț) de cele simple, ceea ce face ca, În mod greșit, Rătești să fie Înainte de Rathenau, Walter, iar RÎșca Înainte de Rist, Ch. 4. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 5. Numele consacrate sunt scrise fără virgulă: Raoul cel Spân, Richard Inimă de Leu. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. Atestările inventariate la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 44 - 46; 237 - 239. În mod greșit, s-a folosit linia de pauză și În cazul a două atestări succesive: 113-114; 260-261; 277-278. 5. Autorii care au două nume de familie, legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de primul nume de familie: IONESCU-GULIAN, C.I.; IONESCU-SISEȘTI
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de pauză și În cazul a două atestări succesive: 113-114; 260-261; 277-278. 5. Autorii care au două nume de familie, legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de primul nume de familie: IONESCU-GULIAN, C.I.; IONESCU-SISEȘTI, G. 6. În mod greșit, la numele maghiar Jancsó Elemér s-a folosit virgula Între nume și prenume. 7. Trecerea clasificării de la o literă la alta s-a făcut prin majuscule (urmate de punct), amplasate la Început de coloană (Î., J.). Bibliografie specială Chelcea, Septimiu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la relativizarea străduinței de a fi cât mai fideli textului original. În practica editorială se obișnuiește ca, imediat după prefață, Într-o „Notă asupra ediției”, să se precizeze și normele de transcriere. FIGURĂ!!! LEGENDĂ!!! (P. 189) 2. Exemple de transcrieri greșite Ca să ne dăm seama de valoarea unei transcrieri corecte, să ne imaginăm că versul lui Eminescu „Fiind băiet păduri cutreieram” l-am transcrie „Fiind băiat păduri cutreieram”. Cum ar suna? Actualul imn de stat al României conține o greșeală de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost transcris astfel: „Înalță-ți a ta frunte și cată-n giur de tine”, ceea ce schimbă imaginea poetică a textului de bază. În cartea Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Ionel Funeriu aduce În discuție mai multe exemple de lecțiuni greșite. Astfel, Într-o ediție din Țiganiada din 1953 s-a Înregistrat următoarea eroare de transcriere: Însă nu știu cum, totdeauna pare Că mintea bună fu cu sărăcia Prietenă, iară tâmpa dezmerdare Cu bogătatea și cu boieria. Cuvântul buiecia a fost transcris boieria
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sunt sfăntă (termen de origine slavă) pentru sfântă (termen de origine latină), precum și chiot pentru chicot; În fine, ar fi trebuit folosită linia de pauză pentru a marca elipsa predicatului făcui Între chicot și simfonie. Un al caz de transcriere greșită este atunci când se face confuzia articulat/nearticulat, care poate să producă structuri sintactice diferite, cu alte direcții de interpretare. Versul „Vreme trece, vreme vine” din Revedere și din Glossă este adesea transcris „Vremea trece, vremea vine”. I. Funeriu arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
transcris astfel un vers din Memento mori: „Când În straturi luminoase basmele copite cresc”, când corect ar fi „basmele copile”, cu sensul de tinere, inocente, pure, sens pe care copile Îl are În multe alte contexte eminesciene. Plecând de la transcrierea greșită copite În loc de copile, G. Călinescu a făcut un comentariu „seducător și persuasiv, dar, vai, funciarmente fals” (Funeriu, 1995, p. 19). Iată comentariul lui G. Călinescu: Scena e Însă de mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
respuns → răspuns; reu → rău; seu → său; zimbet → zâmbet; zină → zână; sin → sân; ved → văd etc. • Se vor aplica regulile de punctuație În vigoare. Aceasta Înseamnă că, de pildă, dacă Într-un text pe care Îl avem de transcris constatăm folosirea greșită a virgulei sau absența acesteia din poziții unde era absolut necesară (de exemplu, Înainte de dar, iar, Însă, ci), vom pune virgula În mod tacit. În felul acesta, textul cu pricina nu numai că nu are nimic de pierdut, dar poate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]