12,206 matches
-
TAROM s-a creat impresia că ai fi vrut să rămâi pe undeva... Știu că nu te simți bine cu o atare bănuială, dar cei care au gândit cum au gândit probabil că vor trebui să dea explicații, așa că stai liniștit și bine ai venit din nou la noi în direcție. Avem nevoie de tine și de experiența ta sud-americană". După aceste cuvinte, ne-am consultat asupra viitorului meu "spațiu" de activitate, încredințându-mi-se referenturile Chile, Uruguay, Ecuador și Peru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Era vorba de cum au furat americanii mașina de cifrat a japonezilor în al Doilea Război Mondial. Și ce propui? Acu, dacă amândoi am citit Dosarul și manuscrisul, și ne-am răcorit, să le punem pe foc și să ne mâncăm liniștiți pensiile, că nu se știe. Excelență, nu se poate! Atunci, ca să ne salvăm pielea, dar și onoarea, îl depunem la Mugur, având clauză de publicare peste 50 de ani. La Mugur Ciuvică, cel de la Antena 3, comentaristul? Nu, domnule, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În Cameră În 1868, și avea s-o mai facă și În 1879, așa Încât, deși s-a simțit ofensat, a rămas stăpân pe el, și Întorcând foaia pe panta glumei i-a răspuns Într-un mod caracteristic, pe cel mai liniștit ton: „Excelența Sa nu trebuie să uite că românul a ieșit de curând din epoca de piatră”, răspuns care se pare că a fost gustat de Bismarck. În cadrul ședinței Camerei din 29 iunie 1875, În care se discuta Convenția cu Austro-Ungaria
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
spre oraș, de pe Rarău; undeva, un motor se târâie, domol, grijuliu să nu tulbure solemnitatea repaosului. Deasupra mesei la care scriu, ronțăitul mărunt al unui ceas de perete, meticulos și rece contabil al trecerii timpului. Toate, topite în tăcerea solemnă, liniștită și plăcută sufletului meu, iritat de fapte cotidiene. În spațiosul cabinet unde am fost instalat, câteva aparate de radio și un televizor îmi stau la îndemână. Printr-o apăsare pe buton m-ar conecta cu lumea. Dar am voluptatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu ochii împăienjeniți de băutură, s-a îndreptat către băiat: "tu ești Vasile, măi, ești Vasile...", rămânând, emoționat, cu mâna în mâna băiatului... Nu s-au sărutat, nu se sărută, între ei, la țărani, nici frații... A ascultat explicația noastră, liniștit și, se vedea bine, încurcat. Ceva părea că nu-i convine. Insistam să meargă să-și vadă Vasile mama. S-a tot foit, ceva nu era pe placul lui, pe urmă am plecat, cu toții, în deal, spre casa de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și tufe de dumitrițe, cu mușcate în ferestre și perdeluțe curate. Era cald încă și câteva familii se pregăteau să mănânce în grădină, la mese sclipitor de albe. Ora de amiază blândă mă îndemna să rătăcesc, în voie, pe străzile liniștite. Nu prea știam cum voi găsi pe prietenii de care mă rătăcisem, furat de toamna aurie, și am încercat să mă descurc printre străduțele care mi se păreau un labirint în care, cu plăcere mă pierdusem, dar de unde trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vreme când ignoranța mă făcuse mai înțelept decât "înțelepciunea" la care am ajuns și care, probabil, m-a modificat. Știu o mulțime de lucruri; dar ceea ce este valoros în ceea ce știu sunt numai întrebările. Sunt departe de prietenii mei foarte liniștiți și siguri de ei înșiși, maturi, serioși, fără întrebări. Mă gândeam la aceste lucruri inutile, coborând, spre casă, cu mașina. Am trecut pe lângă cimitir și l-am surprins pe prietenul meu tânăr venind și el spre casă. Am oprit mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
convingere a lui m-a indispus. Nu am niciodată chef de mărturisiri profesionale, meseria mea mă obligă la meditație; cred că îmi interzice exuberanțele și mărturisirile. A simțit îndată reacția mea. Așa că am tăcut, un timp, amândoi. Priveam la marea liniștită, diafană, albăstrie, ca într-un peisaj japonez. ..."O corabie albă pe mare trecea, a recitat deodată omul meu... Aș vrea să vorbim despre o corabie care rătăcește, ca o nălucă, fără a ancora undeva"... L-am ajutat "tăcând", înțelegeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în brâul textil de la mijloc ; tricorn pe cap, cu un craniu ca simbol, uneori și cu penaj, între boruri, o pălărie fistichie sau doar un batic legat la ceafă ; de regulă, prezența unui beteșug care atestă o viață nu tocmai liniștită : un picior de lemn, o mână terminată în cârlig de fier, un petec negru peste un ochi ; se poate adăuga un papagal verde sau roșu, pe umăr, ori un cercel în ureche. Acesta e portretul universal al unui pirat, prototipul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână pe umăr și, când m-am întors, am înlemnit; era chiar generalul Nicoleanu, care mi-a spus, potolit dar foarte serios: „Du-te acasă, băiete, și lasă Franța liniștită”. Ceea ce, firește, a trebuit să fac... Dar liniștea n-a ținut decât până a doua zi, când manifestațiile au reînceput mai puternice. În cele din urmă, către sfârșitul lui Noiembrie, după doi ani încheiați de pribegie, ne-am întors acasă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cele discutate cu Hitler: dacă acesta din urmă și-a făcut însemnări și se vor publica vreodată, e aproape sigur că se va confirma că scopul vizitei a fost să obțină „Ausweiss” pentru îndepărtarea „legionarilor turbulenți” și guvernarea cu cei „liniștiți” sau chiar fără ei. Neputând însă trece imediat la acțiune, căci aceasta ar fi însemnat să împiedice și manifestațiile pentru Axă organizate pentru 19 Ianuarie, a așteptat câteva zile, arătându-se foarte binevoitor. În acest interval a trimis Ministrului Brăileanu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să-i convingă pe comuniști că exproprierea duce la scăderea producției, ca și cum comuniștii n-ar ști aceasta și n-ar lupta pentru această „platformă” exclusiv pentru a atrage masele de la țară de partea lor! Kico Panaitescu, fire deosebit de pașnică și liniștită, are însă - ca mulți dintre oamenii cu același temperament - izbucniri violente, și se pare că în seara aceea, indignat de intrigările lui Mareș, i-ar fi strigat acestuia să părăsească sala. De atunci i s-a creat lui Kico faima
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o formulă care să-ți dea satisfacție, instituind însă și un Consiliu de îndrumare al Muzeului”. Și așa mai departe... Inutil să adaug că mai toate afirmațiile sale erau alături de adevăr; dar, în sfârșit, principalul era că lăsa Muzeul relativ liniștit și pe mine de asemenea. Cu alergăturile inerente cercetărilor arheologice (pentru noi vacanța fiind tocmai perioada de intensă activitate) întreprinse în Oltenia, în colaborare cu prietenul și colegul Plopșor , și în Transilvania, la cetățile dace din Hunedoara, cu prietenul Daicoviciu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
eram arondați, ne splam după programul de apă, ne trimiteam copiii la școală să învețe cu toții aceleași lucruri despre abstracții destrupate, vedeam aceleași programe la televizor, același număr de ore. Făceam lunar aceleași workshop-uri despre aceleași teme politico-ideologice. Puteam muri liniștiți și împăcați, fără nici un sentiment al ratării personale. Mă rog, cu supărările cotidiene pe faptul că nu ne ajungeau produsele, că ne era frig, că cei de sus nu reușeau să ne normeze și nevoile odată cu consumul. Până la urmă, marea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
viața lor a fost expropriată și dată peste cap: adio privatitate, proiecte profesionale, seri cu prieteni, adio liniștea anonimatului relativ. Unii nu s-au gândit în viața lor să facă politică până în clipa în care au fost aruncați din lacul liniștit direct în tsunami pentru simplul motiv că fuseseră foarte buni în altă zonă, inclusiv ca manageri și că sunt oameni autentici, nu făcături. Ideea acestui articol „hibrid” mi-a venit citind mesajul amicului cu frici apocaliptice. Este și el unul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru responsabilitate față de conținutul celor afirmate în spațiul public, ci doar față de text-appeal-ul zicerilor lor. Ei sunt, trebuie să recunoaștem deschis, marii învingătorii ai vastei noastre familii formată intelectual pe criteriul de excelență: talent la compunere liberă. Ei pot dăinui liniștiți ca tip atâta vreme cât vom accepta primatul sau chiar unicatul acestei metode de autoexprimare și personalizare în educație. Text publicat în aLtitudini, mai 2006 Interviu „Cred că suntem o țară moartă după metafore și compuneri libere” „Mihaela Miroiu a organizat săptămâna
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Răspundea aclamațiilor. După ce a trecut convoiul, amețită încă, Soltana s-a dezmeticit abia când m-a descoperit plutind în chip neașteptat deasupra tuturor, în cârca unui bărbat. IAȘII ÎN 1940 II În spatele așezământului spitalicesc al Spiridoniei, strada Sfântul Atanasie era liniștită. rareori se vedea peacolo vreun trecător. Împărțită cu proprietarul care avea ieșire către Sărărie, casa noastră se afla într-o răscruce. Despre stăpânul ei păstrez doar amintirea unui soi de rentier calm, îmbrăcat totdeauna în coloarea maro. Soția sa nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care împing știința istoriei înainte, fără a atinge vreodată adevărul absolut. Logică și convingătoare, argumentația lui era admirabilă. NICOLAIE PUȘCAȘU De curând se împlinește un an* de când zbuciumatul Nicolaie Pușcașu, una dintre figurile ieșene, a trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai ales dacă ai o fire sensibilă cum era a lui. De atâtea ori am avut ocazia a-l auzi pe răposatul zicând: «dacă puteți, faceți cum știți, ca din mărețul palat din Cernăuți să mă întorc în modesta și liniștita casă de la Ismail» [...]. Grija de iubita sa biserică, de clerul și așezămintele ei în timpul celei mai cumplite crize economice i-au agravat ori chiar provocat nemiloasa boală căreia i-a căzut jertfă ca un fel de credincios mucenic al greutăților
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Deși am depășit timpul și am continuat și în recreație nu s-a mișcat nici un elev de la locul său. Profesorul de română, Ion Ciobanu îi căuta și nu îi găsea. Când a deschis ușa și i-a văzut pe copii liniștiți nu-i venea a crede. Eram atât de mult legat de elevi încât sufletul meu vibra în funcție de modul în care îmi reușeau lecțiile. Lecțiile de istorie erau foarte frumoase și ne plăceau și mie și lor. La o lecție a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mai sfinte intenții, dar mai apoi au falit mizerabil din lipsă de baze umane și spirituale solide. Dar cu don Calabria, atât de contrastat în timpul perioadei scolastice și încercat în toate felurile în vocația sa, episcopul se simte mult mai liniștit. Își dă seama în sfârșit că acel preot umil acționează inspirat de Dumnezeu și e extrem de ascultător față de autoritățile religioase. Cu toate aceste, prudența și vigilența trebuiau respectate. Atelierele Trinomul pedagogico-formativ al lui don Calabria se poate rezuma în aceste
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la San Benedetto pentru aproape 10 ani. În ajunul Crăciunului din 1930 au trecut definitiv la Casa Nazareth: o vilă așezată pe creasta colinei din față, spre soare apune de San Zeno in Monte, în spatele Castelului lui Teodoric. Un loc liniștit, aerisit, plin de istorie. Pentru multă vreme a fost reședința de vară a episcopilor din Verona și, cu mult mai înainte, sediul unei comunități de teatini. O persoană înstărită s-a oferit spontan să preia cheltuiala necesară achiziționării construcției. Dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
preot care vă vorbește, priviți-l ca pe centrul vostru, care vă unește și vă dirijează; să aveți în el cea mai mare încredere, ca fiii în tatăl. Expuneți-i candid frământările voastre, aspirațiile voastre, dorințele voastre... și apoi fiți liniștiți și calmi e ceea ce el vă spune din partea lui Dumnezeu». Preoții tineri, mulți dintre ei în bună credință și victime ale lipsei de experiență și a unui radicalism tineresc oscilant, susținuți de superiorul lor don Augusto Cogo, au rămas fermi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
căuta un loc potrivit pentru a-i primi pe preoții care doreau să se reînnoiască spiritual. Se gândea la preoții care se aflau în criză de vocație ori într-o stare de gol spiritual. Voia să le ofere un loc liniștit pentru a reflecta și a se readuna sufletește. I-a vorbit despre aceasta prietenului său și fostului său confrate don Augusto Cogo, care, după ce a fost îndepărtat din Congregație de Vizitatorul Apostolic, se afla ca paroh la Campagna, o mică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
biserica nu e altceva decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]