12,372 matches
-
distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers decât în romanul ficțional, există în afara coperților cărții. Subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane a lumii externe nu elimină statutul fenomenologic concret al experienței transcrise
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu un statut fenomonologic concret sau cu alunecarea în zona de siguranță a solipsismului conștiinței. În același timp, așa cum presupune implicit Zavarzadeh, statutul fenomenologic al experienței transcrise nu neagă subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului literar nu este numai înregistrare și raport, este în același timp
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de detalii subiective și impresii care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au fost plasate în afara presei institutionalizate" (Third Way 6). Într-adevăr, una din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield (Personal Voice - Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am s-o explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
informației și faptul că modelul jurnalismului de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul literar narativ este la fel de mediat ca și jurnalismul obiectiv datorită naturii sale fundamental speculative. Dar ambiția sa este să micșoreze ruptura dintre subiect și obiect, nu să o lărgească. Asta nu înseamnă că astfel de încercări ar fi reușit în cele din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pitoresc și dramatic, este încercarea de a acoperi distanța inerentă a spațiului virtual cu formule emoționale care să creeze impreisa că această distanță este anulată" (Experiments, 269). Aceasta era substanța poveștilor standard croite după zone interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte din produsele jurnalismului literar care deveneau tot mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
substanța poveștilor standard croite după zone interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte din produsele jurnalismului literar care deveneau tot mai asemănătoare cu ceea ce va fi cunoscut mai târziu ca fiind noutăți de senzație, au evitat formula de dezvoltare a acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" (Third
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
6). Este important să înțelegem că printre schimbările rapide sociale și culturale și crizele din acea perioadă, în plină creștere a importanței jurnalismului obiectivist și de senzație, rezultatul nu putea fi decât o criză epistemologică. Acestei crize răspund jurnaliștii literari narativi, de genul celor întrupați de Crane. Într-adevăr, ei și literații epocii așa cum erau Howells și Dreiser descoperă în mod critic înstrăinarea tot mai mare dintre subiect și obiect în practica jurnalistică de zi cu zi. Spre exemplu, jurnalistul Jacob
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de o parte își amintește cu tandrețe de zilele în care lucra ca băiat bun la toate la ziarul tatălui său din Ohio (Din anii tinereții mele, 131). Mai mult, există dovezi ale modului favorabil în care privea jurnalismul literar narativ de la sfârșitul secolului; astfel Steffens remarcă: "William Dean Howells, romancierul, a spus odată că nici un scriitor sau artist nu poate ocoli lectura ziarului Commercial Advertiser" (Autobiography, 321). Dar lui Howells îi era greață de dezvoltarea jurnalismului obiectivist: "Howells... privea noul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului literar narativ cât și alienarea provocată de curentul central al jurnalismului factual care apăruse după Războiul Civil. Într-un pasaj personajul Fulkerson sugerează jurnalistului Basil March să scrie o relatare despre o grevă muncitorească în stilul în care "Defoe a scris despre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hazard, 357). Această observație este făcută pentru că Daniel Defoe încearcă să prezinte pe Robinson Crusoe al său ca și Jurnal din anul ciumei ca fiind povești care au avut loc în realitate. Fără îndoială că Defoe înțelesese potențialul jurnalismului literar narativ și Fulkerson detectează și el aceste posibilități în zorii erei moderne și adaugă că i-ar plăcea ca March să fie însoțit de un ilustrator "care să surprindă aspectele estetice ale grevei... Îți spun că face impresie să conduci un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care am scris-o fără lacrimi, în mod statistic" (Autobiography, 186). Aceasta se întâmpla pe vremea când era reporter la New York Evening Post, înainte de a prelua, în calitate de redactor local, ziarul Commercial Advertiser, unde și-a putut susține preferința pentru jurnalismul narativ. "Reporterii trebuiau să relateze știrile așa cum se petreceau: mecanic, fără prejudecată, fără nuanță și fără stil; toate în aceeași manieră ... Ca scriitor, am fost definitiv afectat de anii petrecuți la The Post" (179). Și nu a fost singurul. Este important
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de putere economică și socială încep să strige la comerciant, adresându-i "saluturi familiare și cordiale" și răbufnind, în mod firesc, de invidie față de cel privilegiat economic și social, comerciantul dispare din fața vitrinei. Cititorii care au urmărit până acum evoluția narativă a acelor oameni în decorul spațial al viscolului și ale căror subiectivități sunt apoi plasate printre aceste personaje s-au descoperit împinși înapoi spre o inversare spațială de către cineva al cărui confort material în viață ar putea fi la fel de bine
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu a asigurat nici o "totalitate" estetică, Patte, poate în mod inconștient, menționează în treacăt una dintre trăsăturile specifice jurnalismului literar, formulată atât de bine de Garland: acest gen se opune totalizării sau concluziilor majore. Totuși, ca element component al dinamicii narative, Patte confirmă de asemenea prezența subiectivității, prin care se încearcă micșorarea distanței dintre aceasta și lumea obiectivată, în stilul lui Hearen, atunci când Patte observă "impresionismul" acestuia în a lui "artă stranie și particulară". Comentariile lui Patte, scrise în 1915, sugerează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
absolut, pentru a se confrunta cu prezentul neconcludent al unei lumi nedeterminate, sub forma unei oglinzi a nedeterminării fenomenologice. Astfel, putem, în cele din urmă, detecta o prăbușire a structurii claselor sociale, a celei rasiale și a celei etnice. Ambiția narativă a jurnalismului literar de a reduce distanța dintre subiectivitate și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost frecvent asociat cu cauzele populiste și progresiste. Când Crane a simțit pe propria piele ce înseamnă a fi un om fără adăpost, "sau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de-o parte de a relata faptele unei întâmplări și pe de altă parte de a spune o poveste. Aceste două nuanțe aduc dovezi legate, în general, de originile practicii jurnalistice din America și în special de originile jurnalismului literar narativ modern american. Deși se pune accent pe un jurnalism literar narativ "modern american" ivit după Războiul Civil ca reacție la ascensiunea jurnalismului obiectificat, este corect să spunem că un tip de jurnalism literar narativ a existat de mult timp. Scopul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de altă parte de a spune o poveste. Aceste două nuanțe aduc dovezi legate, în general, de originile practicii jurnalistice din America și în special de originile jurnalismului literar narativ modern american. Deși se pune accent pe un jurnalism literar narativ "modern american" ivit după Războiul Civil ca reacție la ascensiunea jurnalismului obiectificat, este corect să spunem că un tip de jurnalism literar narativ a existat de mult timp. Scopul acestui capitol este deci să ofere o privire de ansamblu nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în special de originile jurnalismului literar narativ modern american. Deși se pune accent pe un jurnalism literar narativ "modern american" ivit după Războiul Civil ca reacție la ascensiunea jurnalismului obiectificat, este corect să spunem că un tip de jurnalism literar narativ a existat de mult timp. Scopul acestui capitol este deci să ofere o privire de ansamblu nu numai asupra acelei istorii cât și asupra relației dintre această formă și alte forme de non-ficțiune. Cea din urmă este importantă deoarece studiul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau nu, urmează încă să fie făcut și există puține exemple care contextualizează jurnalismul literar american de tip premodern. O astfel de abordare, în realitate o reexaminare, sinteză și reinterpretare a ceea ce a precedat, va ajuta la identificarea jurnalismului literar narativ în cadrul unui context istoric mai mare. Precursorii formei moderne pot fi împărțiți în trei perioade istorice. Primele urme timpurii ale formei moderne pot fi găsite cel puțin din timpul perioadei clasice în tradiția occidentală. A doua perioadă începe cu introducerea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mare. Precursorii formei moderne pot fi împărțiți în trei perioade istorice. Primele urme timpurii ale formei moderne pot fi găsite cel puțin din timpul perioadei clasice în tradiția occidentală. A doua perioadă începe cu introducerea presei de tipar, când proza narativă, atât nonficțională cât și ficțională, se dezvoltă și capătă forma modernă. În final, urmele recente derivă din secolul al XIX-lea cu evoluția distinctă a două tipuri de jurnalism: "story-ul" lui Schudson și modele de "informație" (89), sau ce ar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
forma modernă. În final, urmele recente derivă din secolul al XIX-lea cu evoluția distinctă a două tipuri de jurnalism: "story-ul" lui Schudson și modele de "informație" (89), sau ce ar fi caracterizat în mod mai tradițional ca fiind moduri "narative" și respectiv "discursive". Mai mult, nuanțele celor două modele, consolidând și provocând prin formularea mai multor ipoteze ideologice, prevesteau un conflict în desfășurare - deși inutil - între un jurnalism narativ discursiv caracterizat prin obiectivitate și unul mai subiectiv. Conflictul era în jurul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]