10,006 matches
-
sfântă (L'oiseau saint), p. 321, Oraș vechi (Ville ancienne), p. 331, Asfințit (Couchant), p. 337, Cap aplecat (Tête penchée), p. 339, Elegie (Élégie), p. 341, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 345, Încheiere (Fin), p. 363, Sat natal (Village natal), p. 367, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et le chemin représentent deux dimensions intérieures d'un tempérament fondamentalement tellurique. En d'autres mots, Lucian Blaga est attaché au foyer par ces liens invisibles qui le font revenir, où qu'il se trouve, au point unique, le village natal, centre du monde. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 796 Le concept de monade comme unité indissoluble est emprunté à Leibniz et est évoqué maintes fois par Blaga dans șes écrits philosophiques et poétiques. V. Lucian Blaga, Perspectiva (Perspective
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
subt marile,/monadele dorm./ Lumi comprimate,/lacrimi fără de sunet în spațiu,/monadele dorm. // Mișcarea lor laudă somnului. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 150). 797 Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga, op. cît., p. 18-24 : " Le village natal et șes alentours constitueront, dès le début, ce que Blaga même définissait, dans son originale théorie de l'"espace mioritique", comme l'"horizon spécifique". [...] Le village reçoit progressivement, dans l'évolution de la lyrique et de la pensée de Lucian Blaga, des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la poétisation, îl devient une réalité psychique fermée, ayant șes propres lois. [...] Le foyer est l'étoile polaire, le point fixe vers lequel se dirigent leș pas du poète, le pays qui l'appelle comme un destin. [...] Le village natal, "aux sonorités de larme" et, implicitement, dans une acception générale, le village-monade, devient, dans la dominante de l'horizon inconscient du poète et du philosophe, le cercle magnétique dans lequel vivent leș lourdes valences de șa vie et de son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și col. 1981, ZOLLERS W.G. și col.1993). Relaxina este un hormon polipeptidic produs în timpul gestației de ovar (corpul luteal), uter și placenta maternă, care induce relaxarea ligamentului interpubian, relaxarea articulațiilor bazinului și dilatarea cervixului, contribuind la formarea canalului natal și deschiderea cervixului în timpul parturiției (BOITOR I. 1979, FIRST N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale adaptării morfologice, biochimice, metabolice, hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare, comparativ cu alte specii, din cauza conformației bazinului. S-
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CÂRDU, Petru (25.IX.1952, Barițe, Serbia), poet și traducător. Școala, începută de C. în satul natal, e continuată la Vârșeț. Studiile superioare le face la Belgrad (filologie) și la București (istoria și teoria artei). După absolvire (1977), este redactor, apoi președinte (din 1988) al Comunei literare Vârșeț, membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
, Grigore (26.I.1940, Șigău, j. Cluj), prozator. Este fiul Mariei (n. Todean) și al lui Todor Zanc, țărani. Urmează școala primară în satul natal, își continuă învățătura la Dej (1950-1956) și la Liceul Pedagogic din Cluj (1960-1961), iar între 1964 și 1969 este student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Obține titlul de doctor în filosofie cu teza Politicul în concepția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
, Tudor (23.III.1945, Valea Ursului (Tâmna), j. Mehedinți), istoric literar și editor. Este fiul Elenei (n. Tipan) și al lui Iancu Nedelcea, grefier. Învață mai întâi în satul natal, frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
, Adela (7.II.1936, Beuca, j. Teleorman), poetă. Este fiica Andreicăi Popescu (n. Marinescu) și a lui Ion Popescu, învățători; a fost căsătorită cu istoricul literar George Muntean. Urmează cursurile primare în satul natal și la Radna, gimnaziul la Lipova și la București, unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Saca. Rămas orfan de ambii părinți - tatăl cade în august 1944 în război, iar mama moare de tifos în 1945 - , S. va fi crescut de un unchi, apoi de bunica paternă. Face școala primară și pe cea medie în satul natal (1942-1952) și lucrează, după absolvirea în 1953 a unor „cursuri de vară” la Institutul Școlilor din Cernăuți, ca „învățător de matematică” la școala din Frosna. În 1954 intră la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic din Chișinău, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
PETRAȘCU, Nicolae (5.XII.1859, Tecuci - 24.V.1944, București), critic literar și prozator. Este fiul Elenei (n. Bița) și al lui Costache Petrovici-Rusciucliu, mici proprietari în Fălciu, și frate cu pictorul Gheorghe Petrașcu. A urmat școala primară în orașul natal, iar cursurile secundare la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1873-1880), adoptând de timpuriu numele sub care va deveni cunoscut mai târziu. În 1880 s-a înscris la Facultatea de Litere și Drept din București, pe care o termină în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
autoare de teatru, critic și istoric literar. Născută într-o familie înstărită de negustori constănțeni, își petrece copilăria la Huși, unde părinții ei, Ecaterina (n. Brânzei) și Ioan Aciobăniței se refugiaseră în timpul persecuțiilor politice din 1946-1947. Începe școala în orașul natal, din 1964 continuând-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr. 4, apoi urmează Facultatea de Filologie, secția franceză-spaniolă, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și licența în 1979. Revine la Constanța, ca profesoară în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică raportată la locurile de proveniență. Vasile Alecsandri, autorul pastelurilor, a avut ca temă fundamentală, natura, mai ales cea din locurile natale, Mirceștii. G. Coșbuc și O. Goga sunt percepuți ca poeți ai satului transilvănean, așa cum prozatorii Ioan Slavici și Liviu Rebreanu, au surprins În proza lor pe țăranul ardelean, dornic să-și depășească simpla lui condiție de om sărac, ori lipsit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi .... Farmecul limbii române În poezia populară - el ni l-a deschis ; iubirea românească și dorul de patrie... el le-a Întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru - el a descris-o ; când societatea mai cultă a putut avea un teatru În Iași și București - el a răspuns la această dorință, scriindu-i comedii și drame; când a fost chemat poporul să-și jertfească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
TĂNĂSESCU, Dan Claudiu (26.IV.1938, Mogoșoaia, j. Ilfov), prozator. Este fiul Donei (n. Lascova) și al lui Constantin Tănăsescu, medic. Învață mai întâi la școala din localitatea natală, în 1949 intrând la Liceul „Sf. Sava” din București. În scurtă vreme își întrerupe studiile, face doi ani de școală sanitară, revine și continuă la Liceul „Aurel Vlaicu”, în 1956 e absolvent al Liceului „Gheorghe Șincai” din capitală și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește în comuna natală, unde din 1990, fără întrerupere, este primar. Din 1991 este redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului cunoscând drumul spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
din edificul filosofiei politice ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv sau tribal, care presupune "numai o iubire patologică" de nație, care se găsește inclusiv la "dobitoace" (sic!) (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv sau tribal, care presupune "numai o iubire patologică" de nație, care se găsește inclusiv la "dobitoace" (sic!) (p. 3); ii) patriotismul nobil, superior simplei iubiri patologice a pământului natal și a dragostei de neam și sânge, vrednic de natura morală a omului; patriotismul nobil se remarcă printr-o "aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
termenii civilizat-barbar. Desigur, patriotismul patologic este specific barbarilor, în timp ce gradul de civilizație și superioritate morală a europenilor au condus la rafinarea iubirii de nație sub forma patriotismului nobil. Patriotismul patologic al popoarelor barbare este reductibil la afecțiunea nemăsurată pentru pământul natal și prin "iubire egoistică de cei de un neam și sânge cu dânșii" (p. 7). În schimb, patriotismul nobil al popoarelor civilizate este caracterizat înainte de toate de dragostea pentru instituțiile, legile și așezămintele sociale specifice societății ai cărei "mădulari" sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor. Numai acest fel de iubire de patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Acesta este tipul de patriotism nobil pe care Aaron îl opune "naționalismului patologic", pe care îl definește ca fiind atașametul față de pământul natal, obiceiuri, tradiții, limba etc. cuiva. Or aceasta din urmă "este numai o iubire patologică și n-are încă în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu e nimic'a mai nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația patriotică, în concepția lui Bărnuțiu, este imperativ să prăsească spiritul sacrificial în conștiința copiilor, devotamentul lor pentru patrie și venerația lor pioasă pentru pământul natal (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Pedagogia românismului presupune necesarmente și educația militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]