15,863 matches
-
und welche Kanäle ich hinfort mich der Allerhöchstund hohen Willens Meinung, dann Fortwährung Allerhöchster Huld und Gnaden würdig zu machen unterthänigst-gehorsamst zu befolgen habe. Basilius Balschs Bojar und abgeordneter der Boukovina * * * Prezentat, 13 noiembrie 1780 Prea Plecată Pro Memoria Bunăstarea patriei, perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie, prosperitatea statului și vocea poporului care proslăvește prin Majestatea voastră un monarh emanând bunăstarea supușilor săi, sunt cauzele propuse, pe care subsemnatul în conformitate cu însărcinările încredințate lui, atât de episcopul de Rădăuți, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovinei, cuprinse aici Sub <litera> A, îndrăznește să ceară excelenței voastre prea înalt sprijin până la capăt, pentru ca, după cum va fi posibil, să înaintați prezenta atât Preaînaltului Aerariu, cât și milostivirii Preaînaltelor Locuri, pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei și prin aceasta, Bucovina să poată vedea apropiindu-se prosperitatea sa. Excelenței Voastre Vasile Balș boier și deputat al Bucovinei Descrierea Bucovinei și a raporturilor sale interne După cum într-un stat civilizat, oamenii din epoca de azi se întrec să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
creițari. În sfârșit, eu solicit Înălțimii Voastră de a nu interpreta greșit adevăratul sens al lucrării de față, pe care am cutezat, ca însărcinat cu afaceri al Bucovinei, să o spun Preaînaltelor Locuri, pentru binele în curs de încolțire al patriei mele, cu cea mai adâncă umilință și să dezvălui condițiile ei adevărate pentru luarea unor măsuri legislative de îndreptare, cu atât mai eficiente și să-mi poată fi dată indicația Preamilostivă, cum să mă comport în acest caz de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că a fost lovit strașnic de ruși. Romanii care subjugaseră întreg restul lumii, găseau în popoarele nordice învingătorii lor și mormântul lor. Descendenții europenilor născuți în India devin șovăielnici, ca odinioară descendenții macedonenilor și își pierd curajul care evidențiază locuitorii patriei lor. Natura apare omului, așa ca și altor animale și plante, a avea anumite climate și împrejurări hotărâtoare pentru șederea sa, în afara acestora, într-o depărtare nu prea mare, devin ei înșiși bolnăvicioși și pierd mult din modul lor propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
comodități ce i le-a dat abundența climei sale, rodnicia terenurilor sale și un mod de viață de nevoi indispensabile, conform cu legea naturii sale. Soldatul rus se crede a fi un martir, dacă moare pe câmpul de bătălie și pentru patria sa; el numește comandantul prudent, care-i poruncește retragerea, un Iuda și se găsește mai bine și mai liber pe câmpul de luptă, decât acasă. Brutal și incult de la natură și obișnuit cu un tratament aspru de superiorii săi, consideră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
normale de concepist, căci însăși Maiestatea Sa spune acolo clar: "pentru a avea pe cineva în Consiliul Aulic de Război (din care făcea parte pe atunci și Bucovina), care să fie familiarizat cu situația țării". Acum el a renunțat la patrie, la prieteni și la avantajele rangului, pentru a nu le mai putea avea niciodată, pentru a pierde totul și a trăi, în lipsa salvării, în mâhnire. Ca urmare a numirii sale în Consiliul Aulic de Război și ca expresie a încrederii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țările Moldova și Valahia mai mult ca sigur că sunt redate turcilor, el nu se mai poate întoarce, după ce a rămas deja fără țară, fără avere, fără prieteni, fără adăpost, fără drepturi și fără milă, pradă tuturor nenorocirilor: a. În schimbul patriei cu adevărat pierdute, al prietenilor, al avantajelor, care în acele țări sunt strâns legate de rang; în schimbul anilor celor mai înfloritori sacrificați în numele Înaltului serviciu; în schimbul nedreptății, al suferinței, al destinului vitreg și al averii pierdute în întregime; în schimbul serviciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1.318 fl. 34.kr. costuri de suferință și înșelăciune. Cel mai groaznic este e. că el acum, când, așa cum am amintit mai sus, țările Moldova și Valahia au trecut din nou la turci, el nu mai poate ajunge la patria și prietenii săi, curând va ajunge un cerșetor, duce deja o viață de Sisif, iar sub picioarele sale se deschide o prăpastie a incidentelor. Astfel tragicele sale drepturi, neprovenind dintr-un mediu comun, n-au cunoscut nicicând soarta drepturilor obișnuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
renunțat la toate acestea pentru că, așa cum am amintit la punctul G., i s-au dat motive să o facă. În zadar au încercat să-l atragă domnitorii Principatelor, între care câțiva se numără printre prietenii săi; el și-a părăsit patria, prietenii, drepturile, avantajele, le-a părăsit pe toate pentru totdeauna și pe toate le-a pierdut. Nu și-a putut imagina că, în final, chiar propria situație îl va întrista într-atât. Pentru aceste sacrificii, pentru acest zel, pentru serviciile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai poate lipsi soartei sale, așa cum este ea plăsmuită? Un mormânt. V. Este clar ca lumina zilei că își va pierde chinuita și trista viață în cazul în care, copleșit de necazuri, va cuteza să se întoarcă în fosta sa patrie. Oricine cunoaște cât de cât stăpânirea turcă, precum și istoria și situația acestor țări, poate confirma acest fapt. Nici unul dintre cei care s-au întors, și mai ales dintre cei care au slujit în servicii străine, nu și-a putut salva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Rusia în timpul războiului, doar ca prizonier. Boierii Cantacuzini, altfel numiți Măgureni, și alți câțiva boieri, care au avut un rol nemijlocit, însă fără mare însemnătate, în chestiunile rusești în penultimul război, din 1774, au fost nevoiți să-și părăsească patria, să-și înstrăineze proprietățile și să plece în Rusia pentru totdeauna. Rusia i-a înzestrat cu domenii, supuși și titluri nobiliare de prim rang, așa cum a făcut odinioară și cu boierii Matei Cantacuzino și Manolachi Balș, care, la fel, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de inexplicabilă și unde fiecare asociere parțială se străduia mai cu seamă să le supună pe celelalte”. Noua religie va avea cu siguranță nevoie ca între aceste familii și Umanitate să se interpună niște corpuri intermediare care pot fi numite patrii. Comte le concepe ca pe niște asocieri libere și dura bile, mult mai puțin întinse decît statele, bazate pe respectarea diversităților locale, fiecare dintre ele fiind o reunire spontană a populațiilor rurale în jurul unei cetăți dominante. Aceasta era situația care
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
încercată Bucovina. În toamna anului 1939, am văzut lungile coloane militare poloneze dezarmate și cele de civili îngroziți și dezolați, care se mișcau încet, încet ca niște șerpi uriași, spre Suceava, veneau cu ce putea fiecare în dezordine, fugind din patria lor cotropita și plecau spre necunoscut doar cu speranță. Unii dintre noi am cunoscut spaimă de moarte, a părinților și bunicilor noștri, care au trebuit să fugă peste noapte din nordul Bucovinei, în vara anului 1940... doar cu ce au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
nordul Bucovinei, în vara anului 1940... doar cu ce au putut lua pe ei la repezeala în miez de noapte. Apoi, am trăit acele clipe, din vară ploiasa, a marșului plin de entuziasm al trupelor române, hotărâte să readucă la patria mama și restul Bucovinei. Pe unii dintre ei i-am petrecut, cu mintea noastră de copii, mergând pe langă tunuri, căci tare semănau cu părinții noștri concentrați ce urcau spre Cernăuți..și într-o dimineață am auzit prima dată bubuitul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
tremurat, cu cei bătrâni alături, ori de câte ori postașul îngândurat, ne bătea la poarta sau la ușă, căci el era cel ce aducea acel petec de hârtie pe care scria scurt: numele celui plecat pe front, urmat de trei cuvinte: “căzut pentru patrie” sau “dispărut”. Din acel moment, în casele respective, începea o luptă a speranței, nădăjduind că poate vestea a fost falsă, poate au greșit adresa.....și cu toată îndoială din suflet.... toți erau pomeniți creștinește, cu dangăte prelungi de clopote și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
bucurându-se întotdeauna de reușită, lucru pentru care toți îi mulțumim. La Gospodăria Comunala a orașului Rădăuți au lucrat Prelipcean Ciprian și Zabolotnic Ciprian. Dickman Gabriel după ce a tămăduit bolnavi în România s-a dus să-și continue activitatea în patria strămoșilor săi. Tot în Israel au plecat Welt Eric și Cusniriuc Arthur. Proiectarea stâlpilor metalici pentru marile rețele energetice ăla României a fost coordonată de Ciotau Mihai de la ISPE București, filiala Timișoara. Valceanu Dumitru a fost arheologul, care alături de alți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
să rezolve probleme, dovedind că învățătorul manifestă constanță și exigență în muncă. La lecțiile de citire tov. Marcu Ion manifestă preocupare pentru dezvoltarea citirii corecte, expresive, a vocabularului și vorbirii corecte. Acordă atenția cuvenită educării elevilor în spiritul dragostei față de patrie, a mândriei naționale, a respectului pentru apărătorii țării noastre de-a lungul zbuciumatei sale istorii după cum s-a văzut la lecția cu tema “Lupta poporului pentru independență”. Din punct de vedere metodic, tov. înv. Marcu I. a reușit să încadreze
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
geniala intuiție a legii periodicității i-a adus recunoașterea din partea unor universități de prestigiu, ca Oxford și Cambridge, a unor academii precum cele din Roma, Paris și Berlin, mai puțin Însă În propria țară, căci „profetul nu e crezut În patria lui“. S’a consolat totuși elaborând cele mai corecte tabele alcoolmetrice și, poate degustând, a găsit că cea mai bună vodcă trebuie să aibă 40 de grade... După o viață nu lipsită de realizări și răsturnări spectaculoase, precum Îndepărtarea de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
restrânse care, În percepția omului de atunci alcătuiau Întreaga lume. Dincolo de dealurile din zare, locuiau doar demonii. Când și când, ceaunul omenesc se umfla și dădea În foc, moment În care câțiva curajoși plecau să Înfrunte demonii, căutând o nouă patrie. Și așa, cam de pe la noi, au plecat arienii; să tot fie vreo trei milenii și jumătate. Și s’au oprit abia În India; au cucerit o - căci aveau arme mai bune - și și-au adjudecat, În cadrul sistemului social adus de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ști că Europa a cunoscut-o abia la sfârșitul secolului al XV-lea, deși cultivat de egipteni cu trei mii de ani Înainte și de la care l’au luat arabii. Asia, prin indieni și chinezi, Îl savura Încă din antichitate. Patria lui e Însă Africa de sud și centrală, unde face deliciul veveriței de deșert și unde iubirea lui pentru căldură și rezistența la secetă, deși Îi trebuie multă apă pentru cele 25-40 de tone la hectar de fructe, depășite doar de castravete
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cea mai bună vodcă trebuie să aibă 40 de grade, niciunul În plus, niciunul În minus. À propos: pe limba lui Mendeleev, numărul 40 are un nume anume: сорок. Prooroc, În ale științei desigur, Mendeleev n’a fost Înțeles În patria lui, ba a fost chiar prigonit, poate cu temei căci un spirit neliniștit poate comite, „luat de val“, și erori, căci nimic din lumea noastră nu e alb ori negru, da sau ba, ci un fel de gris, mulțime de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Împrăștiindu-se prin lume, mai mult, acoperind-o cu o povară tot mai grea și generală, omul avea nevoie de asigurarea logisticii. Avea plante selecționate de bine de rău. Și-mi aduc aminte de obiceiul coloniștilor greci care duceau din patrie și o mână de pământ dar și un pumn de grâu. Cum fac și românii tradiționali, la care mireasa duce la casa mirelui simbolul câtorva boabe de grâu. Dar nu Întotdeauna omul găsea și un ogor pe potriva plantelor duse cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dreptul internațional, atacându-se, fără declarație de război, un stat independent și recunoscut internațional... Democrația apuseană miroase deci a fariseism. Și prefer să ajung la Haga drept complice al unui așa-zis criminal de război, al unuia care-și apără patria, din nou prietenul Slobodan Miloșevici, păstrându-mi verticalitatea sunt totuși un vertebrat decât să devin un vânzător de prieteni, singurii prieteni din negurile istoriei ai țării mele, chiar dacă vârfurile unei majorități din 1996, dar devenită acum minoritate și nu degeaba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
partidul a dobândit o popularitate deosebită în toată Basarabia și-n rândul tuturor categoriilor sociale. În luna aprilie, la Chișinău, dar și-n alte localități ale Basarabiei, s-au ținut întruniri în care românii basarabeni își spuneau cuvântul cu privire la organizarea patriei lor. Primul Congres al țăranilor din Basarabia, care a avut loc la Chișinău în zilele de 21 23 mai 1917, a subliniat necesitatea unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din 25-28 mai, relua și întărea ideile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a precizat condițiile interne și externe ale momentului arătând că „guvernul român respectă toate drepturile și libertățile câștigate de basarabeni, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu voința poporului. După unirea Basarabiei cu patria mamă, România, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu populația, și reprezentanții Basarabiei, pentru a introduce în Constituția României principiile și garanțiile arătate mai sus.” După încheierea cuvântului său, Alexandru Marghiloman, împreună cu ceilalți reprezentanți ai guvernului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]