10,832 matches
-
metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Fântână Albă. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut. Localitatea Ostrița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 176 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Lucovița. Localitatea Godinești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 176 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Lucovița. Localitatea Godinești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
25 ianuarie 1840, Iași — 20 decembrie 1914, Asău-Comănești) a fost un explorator și om politic român. Fiu al lui Niculae Ghica-Comănești și al Ecaterinei, născută Plagino, cu ascendenți într-o familie care, începînd cu secolul al XVII-lea, a dat Principatelor Române zece domnitori. Frate geamăn cu Dimitrie Ghica-Comănești. În 1861, ca urmare a apelului lui Abraham Lincoln, s-a înrolat ca voluntar în Regimentul 5 al statului New York, comandat de colonelul Iarlovsky. Rănit pe cîmpul de luptă, a fost decorat
Eugen Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316209_a_317538]
-
și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Godinești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Lucovița a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Godinești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Lucovița a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 346 metri, în partea de sud-vest a raionului Herța, pe malul râului Molnița. Localitatea Poieni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 155 metri, în partea de nord a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Bănceni. Localitatea Horbova a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, numindu-se inițial Sinihău (în ). Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1634. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
de nord a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Bănceni. Localitatea Horbova a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, numindu-se inițial Sinihău (în ). Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1634. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mogoșești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Herța. Localitatea Becești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mogoșești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Herța. Localitatea Becești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Localitatea Bănceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Localitatea Bănceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești. Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești. Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de sud a raionului Herța. Localitatea Culiceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1575. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de sud a raionului Herța. Localitatea Culiceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1575. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, satul Vama a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene în dreptul portului Sulina. Ea aparține astăzi Ucrainei. Geomorfologic vorbind, actualul ostrov Limba este foarte recent: el s-a format în prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind atunci în componența României. Dar pe "Harta Principatelor Unite ale României" (Iași, 1865) de Pr. George Filipescu-Dubău și Anton Parteni-Antonin apare denumirea de "Ins. Limba" pentru o porțiune de aluviuni care corespunde astăzi cu partea de nord a ariei Popina la sud-est de Periprava și la nord de
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]