10,865 matches
-
manifestării unității românilor în ceea ce privește unirea Principatelor Române. Chiar și un adversar al unirii, cum era comisarul britanic Bulwer, scria în acele zile lui Clarendon că „adevărul pe care trebuie să-l mărturisim nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt, pentru unirea celor două Principate sub un domnitor străin.” În același timp, Adunările Ad-Hoc au reprezentat o ocazie pentru intensificarea relațiilor dintre unioniștii munteni și cei moldoveni, stabilindu-se un contact neîntrerupt, vizite reciproce, acțiuni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
adversar al unirii, cum era comisarul britanic Bulwer, scria în acele zile lui Clarendon că „adevărul pe care trebuie să-l mărturisim nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt, pentru unirea celor două Principate sub un domnitor străin.” În același timp, Adunările Ad-Hoc au reprezentat o ocazie pentru intensificarea relațiilor dintre unioniștii munteni și cei moldoveni, stabilindu-se un contact neîntrerupt, vizite reciproce, acțiuni comune. De altfel, deosebirile dintre rezoluțiile celor două Adunări Ad-Hoc
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
au fost discutate de reprezentanții marilor puteri în cadrul Conferinței de la Paris (1858) unde a fost adoptată Convenția de la Paris, un document cu rol de lege fundamentală, valabil între anii 1858-1864. Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma să se numească „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” și urma să aibă doi domni, două guverne, două parlamente, două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în cadrul Conferinței de la Paris (1858) unde a fost adoptată Convenția de la Paris, un document cu rol de lege fundamentală, valabil între anii 1858-1864. Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma să se numească „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” și urma să aibă doi domni, două guverne, două parlamente, două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat urma să aibă două instituții comune, ambele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat urma să aibă două instituții comune, ambele cu centrul la Focșani: Comisia Centrală de la Focșani (trebuia să elaboreze legile comune pentru ambele Principate) și Înalta Curte de Justiție și Casație (tribunalul suprem). După cum relata un diplomat străin acreditat la Paris, Franța considera Convenția de la Paris drept „un aranjament care poate duce la unitate deplină, într-un viitor apropiat”, dar evident românilor le revenea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
legitime ale românilor decât parțial. Devenise și mai clar că unirea nu putea fi realizată prin bunăvoința marilor puteri, ci prin forțele proprii ale tuturor românilor. După elaborarea Convenției de la Paris (1858), au fost numiți câte trei caimacami în fiecare Principat, care au organizat alegerile pentru Adunările elective care aveau rolul de a-l alege pe domnitor. Cei trei caimacami aleși în Moldova au fost: Anastasie Panu, Vasile Sturdza (reprezentanți ai Partidei Naționale) și Ștefan Catargiu (din tabăra antiunioniștilor). În Moldova
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
voci.” Ziarul „Dâmbovița” relata: „În seara alegerii domnitorului, îndată după aclamare, poporul a plecat cu muzicile militare, masalele și flori prin tot orașul; case iluminate străluceau din toate părțile și toate ulițele răsunau de strigătele entuziaste: Ura! Ura! Ura!; Trăiască Principatele Unite! Trăiască prințul Cuza! Trăiască Adunarea!” Iată ce consemnează ziarul „Românul” din 27 ianuarie 1859: „Nu se mai auzea în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie (...) singurul spectacol ce se vedea în toate ulițele, pe toate răspântiile
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de la 1848. De o deosebită semnificație a fost și felul în care dubla alegere a fost întâmpinată în Transilvania. Iată ce scria Alexandru Papiu-Ilarian: „Când s-a ales Cuza Domn entuziasmul la românii Transilvaniei era poate mai mare decât în Principate”. La această soluție a dublei alegeri nu s-a ajuns după alegerea realizată la Iași. Soluția fusese întrevăzută din a doua jumătate a anului 1858, după ce a fost dat publicității textul Convenției de la Paris. Încă de la 28 octombrie 1858, Henry
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
jumătate a anului 1858, după ce a fost dat publicității textul Convenției de la Paris. Încă de la 28 octombrie 1858, Henry Bulwer (ambasadorul Angliei la Constantinopol) era pus la curent, din Iași, despre intenția românilor de a alege același domn în ambele Principate. Cam în aceeași perioadă, Buol de Schauenstein, ministrul de externe al Austriei, susținea că „alesul unuia din Principate avea să fie și alesul celuilalt”. Această convingere s-a întărit după 5 ianuarie 1859 când alegerea aceluiași domn devenise dominantă. Referindu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Henry Bulwer (ambasadorul Angliei la Constantinopol) era pus la curent, din Iași, despre intenția românilor de a alege același domn în ambele Principate. Cam în aceeași perioadă, Buol de Schauenstein, ministrul de externe al Austriei, susținea că „alesul unuia din Principate avea să fie și alesul celuilalt”. Această convingere s-a întărit după 5 ianuarie 1859 când alegerea aceluiași domn devenise dominantă. Referindu-se la dubla alegere a lui Al. I. Cuza, ziarul francez „Messager du Midi”nota că poporul român
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
strălucită probă a voinței sale de a fi unită sub aceeași autoritate” iar dubla alegere „a pus capăt tuturor îndoielilor cu privire la dorințele românilor”. Dubla alegere a stârnit o reacție puternică și în lumea diplomatică. Imperiul Otoman solicită intervenția armată în Principate în timp ce dubla alegere a fost apreciată pozitiv de către statele favorabile unirii. Dubla alegere a fost recunoscută de cele șapte mari puteri în cadrul Conferinței de la Paris (1859) și acest fapt a deschis o nouă epocă în istoria românilor. Fără îndoială că
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA Problema românească a devenit o problemă europeană cu prilejul Congresului de pace de la Paris (1856) în cadrul căruia Marile Puteri s-au împărțit în două categorii: unioniste și antiunioniste. Puterile europene și-au stabilit atitudinea față de unirea Principatelor Române în funcție de interesele lor economice, politice și strategice. Unirea a fost susținută cel mai mult de către Franța care prin sprijinirea naționalităților încerca să își restabilească prestigiul european compromis odată cu căderea primului imperiu. Prusia și Sardinia care luptau pentru propriile lor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Pașa în legătură cu intenția Imperiului Otoman de a revizui articolul 27 al Tratatului de la Paris în sensul unei intervenții armate. Iată ce spunea Ed. Thouvenel în legătură cu decizia guvernului otoman de a trimite trupe pe malul Dunării pentru a contracara evenimentele din Principate: „Este posibil de fapt ca suveranii să lase să fie înăbușită prin forță voința unui popor pe care l-au consultat și căruia i-au promis în mod solemn că-l vor descătușa? Putem noi cere aceasta în special împăratului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
împăratul Napoleon al III-lea a fost primul conducător care, prin mesajul ministrului său de externe, trimis lui Cuza la câteva zile după alegerea ca domn la București, îl asigura pe acesta de interesul constant pe care Franța îl poartă Principatelor Române: „Împăratul, o știți, a dorit pentru națiunea română structuri instituționale mai adecvate dorințele sale. Dar, deși imperfecte, cele pe care le-a obținut constituie un progres real și dumneavoastră puteți face mult pentru destinele țării dumneavoastră acordând toată grija
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
profunda nemulțumire pentru aceste deznodământ” și că până în momentul alegerii la Poartă s-a sperat că „..aproape sigur ...în Valahia va fi ales un domnitor de nuanță conservatoare.” În ianuarie 1859, se interzicea folosirea în presa turcă a denumirii de „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”. Imperiul Otoman a ezitat câteva luni până să elibereze firmanul de investitură. În plus, ca o lipsă de respect față de autoritățile deja intrate în drepturile legitime, firmanul de investitură a fost trimis în Principate
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”. Imperiul Otoman a ezitat câteva luni până să elibereze firmanul de investitură. În plus, ca o lipsă de respect față de autoritățile deja intrate în drepturile legitime, firmanul de investitură a fost trimis în Principate de un sol special, desconsiderând prezența delegației române aflate la Constantinopol exclusiv pentru a prelua acest act de recunoaștere oficială a lui Cuza ca domnitor al Principatelor Unite. La rândul ei, nici Austria nu recunoștea dubla alegere. Consulul austriac a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
autoritățile deja intrate în drepturile legitime, firmanul de investitură a fost trimis în Principate de un sol special, desconsiderând prezența delegației române aflate la Constantinopol exclusiv pentru a prelua acest act de recunoaștere oficială a lui Cuza ca domnitor al Principatelor Unite. La rândul ei, nici Austria nu recunoștea dubla alegere. Consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții străini din spațiul românesc care nu a prezentat felicitări lui Cuza și primise ordin de la Viena să nu recunoască noua situație și pașapoartele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Prokesh-Osten, considera dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza „ilegală, neobrăzată și cu totul proastă.” Iar ministrul de externe al Austriei afirmase că dubla alegere „încununase manoperile dezordinei și anarhiei”. Austria a cerut Imperiului Otoman să intervină cu armata în Principate. Dar au fost și austrieci care, treptat și-au dat seama că nu se mai putea reveni la situația de dinaintea dublei alegeri. În februarie 1859, în timpul unei discuții cu lordul Malmesbury, ministrul Apponyi considera că Austria nu poate „să meargă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de externe ai țărilor garante, de „ilegalitatea dublei alegeri a lui Alexandru Cuza” și de necesitatea de a se interveni prompt pentru „remedierea” situației. Dar, amenințată și apoi implicată în războiul pentru stăpânirea posesiunilor sale din Italia, Austria, în problema Principatelor, a adoptat treptat o atitudine prudentă, de natură să nu-i complice și mai mult poziția. Franța a fost statul care a susținut cel mai activ recunoașterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza. De altfel, datorită împăratului Napoleon al
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
înfrângerea suferită în Războiul Crimeii, profitând în același timp de această ocazie pentru a se răzbuna indirect pe Turcia. În plus, Rusia era interesată și de consolidarea terenului în vederea viitoarelor acțiuni în sudestul Europei, urmărind recâștigarea statutului de protectoare în Principate. În cercurile politice din Petersburg, dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost primită cu bunăvoință. Rusia a avut totuși o atitudine rezervată și nu se pronunțase niciodată deschis în favoarea dublei alegeri și nu și-a prezentat opiniile pe
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Conferința de la Paris. Dar, pentru diplomații străini aflați în capitala Rusiei, era clar că atitudinea acestea esta clar definită și că va susține dubla alegere. Declarând ferm că nu va accepta și nu va permite niciodată o intervenție austriacă în Principate, alăturânduse tacit punctului de vedere francez asupra dublei alegeri, atitudinea Rusiei a contribuit sensibil alături de Franța la sprijinirea cauzei poporului român. Sardinia și Prusia erau interesate în crearea unui precedent al principiului unirii care să le ajute în realizarea propriului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
determina anumite dificultăți care, în cele din urmă, vor conduce la o ruptură inevitabilă între Franța și Austria și la un război care va favoriza drumul italienilor spre unitate. Cavalerul Benzi, fost reprezentant al Sardiniei în Comisia europeană instituită în Principate, după Congresul de la Paris (1856), trimitea urările cele mai fierbinți pentru fericirea și independența „întregii Românii”. Vegezzi Ruscalia, om de cultură și prieten al lui Vasile Alecsandri, scriindu-i poetului, își exprima entuziast dorința de realizare a unei Românii în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
menținerea integrității Imperiului Otoman iar orice încercare de emancipare națională de sub dominația otomană contravenea intereselor politicii britanice. Reprezentanții englezi erau de părere că alegerile nu au fost corecte. Iată părerea lui Bulwer, reprezentantul englez în Imperiul Otoman: „în nici unul dintre principate afacerile nu au fost conduse într-un mod corect și imparțial, așa cum ar fi fost de dorit...” iar “la actuala alegere trei pătrimi a deputaților care ar fi trebuit să fie prezentă, conform Convenției, nu s-a întrunit. Puterile domnitorului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
București, o califica drept o „soluție extraordinară”, o „lovitură”, o „surpriză generală”. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a provocat surpriză în cercurile politice din capitala Angliei mai ales că Sir Henry Bulwer, fost membru al Comisiei europene în Principate, devenit acum consulul englez la Constantinopol, dăduse asigurări că unirea nu are nici o șansă de succes. Dar, neliniștită din cauza obiectivele politice americane și a situației din Orientul Îndepărtat, Anglia nu se putea angaja deschis într-o politică opusă celei susținută
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
alegeri. Ziarul „Daily News” afirma că Anglia ar fi rău inspirată dacă ar interveni „într-un sens contrar voinței și nevoilor manifestate cu atâta claritate”. Atitudinea tot mai binevoitoare a Angliei față de dubla alegere se datorează și consulilor britanici din Principate, care în rapoartele lor prezintă în mod obiectiv stările de lucruri din țară. Informațiile favorabile trimise de consulii britanici de la Iași și București au influențat parțial pe ambasadorul britanic de la Constantinopol să ceară Imperiului Otoman ca în problema confirmării alegerii
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]