10,558 matches
-
a problemelor ce apar, respectiv de gestionare a situațiilor de criză etc. (Sava, 2003, p. 258). Desigur, problemele cotidiene ce apar în implementarea ofertei sunt mai numeroase, nu există soluții-cadru și nici posibilitatea de a acoperi în spațiul de față problematica implementării. 4. Evaluarea În dezvoltarea unui sistem de evaluare a cursului, este important să se decidă în ce scop se face evaluarea (de exemplu, cum ar putea ajuta la îmbunătățirea managementului cursului și a cursului ca întreg), de către cine (care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conceptului, ceea ce face posibilă definirea unor indicatori pentru asigurarea calității în viitor. Calitatea se referă la valori sau la standarde elaborate și acceptate de către țările europene care doresc să aibă aceleași standarde pentru evaluarea educației adulților. Motivele apariției și dezvoltării problematicii calității în educația adulților sunt fie generale (schimbarea și creșterea cerințelor cursanților, globalizarea educației, restructurarea instituțiilor de educație a adulților în raport cu cerințele pieței muncii, creșterea preocupărilor referitoare la calitate în toate sectoarele economice, mobilitatea individuală dublată de necesitatea asigurării transferului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Cartofi prăjiți la orice, au fost realizate în doar trei stagiuni și au însemnat, la vremea respectivă, momente spectacologice-eveniment, cu o arhitectură meticulos elaborată, cu un mesaj anticomunist provocator, cu soluții de o originalitate șocantă, apte să sugereze o problematică dificil de înfățișat publicului. O pasăre dintr-o altă zi și Procurorul rămân alături de Revizorul, cele mai incendiare spectacole contestatare din anii dictaturii. Cum spuneam, revenind la Privitor ca la teatru, în sumar sunt și câteva absențe de calibru: Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar maturizat, câștigat în experiența muncii cu actorii. Procurorul e un spectacol de autor, la fel cum am spune un film de autor. Decupajul regizoral operat de Alexa Visarion a modificat tonalitatea narativă, discursivă a piesei lui Djagarov interesantă ca problematică și mai puțin ca scriitură -, concentrându-i substanța și sporindu-i astfel densitatea ideatică. Reprezentația e captivantă prin fluiditatea desenului scenic, prin acuitatea conflictului. Într-un montaj cinematografic, ale cărui planuri alternează conform logicii lăuntrice, personajele sunt prezente tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe care o are Răzvan despre acest reputat colorist împreună cu un prieten imobilizat într-un scaun cu rotile. Discuția pornește de la ultimul tablou achiziționat de Răzvan, o natură moartă cu mere intitulată Porana, și se învârte în jurul chestiunii atât de problematice a semnificației reprezentării și a intenționalității actului artistic. Ceilalți doi tineri din BMW, Șerban (Marius Manole) și Claudiu (Gabriel Vodnar), au și ei preocupări similare. Pe parcursul drumului spre Brașov, Claudiu se chiar angajează în mai multe schimburi de idei pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sale, noi necunoscându-ne personal până atunci, el a încercat să mă ajute să-l cunosc mai bine, mai profund. Făceam prospecții pe lacul Snagov, băteam ulițele prăfuite ale satului Gruiu, iar la finalul zilei ascultam și mă împărtășeam din problematica shakespeariană. Chiar și echipa filmului era alcătuită după principiul decalajului dintre generații: a pus sălucreze împreună tineri și bătrâni, în ideea că energia celor mai tineri va fi modelată de experiența celor mai în vârstă. Probabil că și opțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ci o înțelegere profundă a lui în reperele unui context existențial și cultural care permite o descifrare nuanțată a substanței, o definire națională în termeni esențiali și nu pitorești. Un teatru național bazat pe o implicare a spiritului național în problematica universală se poate crea numai atunci când ceea ce-ți aparține este descifrabil lumii întregi. Acest specific național trebuie să fie cultivat în artă și nu surogatul lui. Spectacolul nostru scormone o ființă umană autohtonă bântuită însă de neliniștile ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mesajului. Important ar fi ca arta românească să ne poată defini timpul în raport cu celelalte culturi. Filmele și spectacolele nu trebuie să satisfacă doar momentul în care trăim, ele trebuie să devină un mesager de esență umană, de calitate socială, de problematică a timpului peste timp. Dacă ne mulțumim cu o prezență minoră, banală diurnă și trecătoare, dacă răspundem la problemele rezolvate de mult, nu facem nici politică demnă, nici artă expresivă, nu facem decât să ne încurcăm unii pe alții. E
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în harul ei și în profunzimea conceptului ei teatral, în talentul lui Dan Micu și în seducția pe care o emană spectacolele sale visate. Întotdeauna m-a tulburat universul straniu pe care a știut să-l creeze Aureliu Manea, conferind problematicii textelor o extraordinară acuitate și inventând imagini scenice de o inegalabilă expresivitate. Aceștia și alți câțiva au un univers propriu, pe care au curajul să-l cerceteze, să-l dezvăluie public. Ai călătorit mult. Ai cunoscut personalități ale scenei și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în mai 2007, sub egida Institutului Ioan Paul al II-lea pentru studii despre căsătorie și familie. Asocierea Bisericii în acest nobil deziderat se datorează faptului că V. Thorn consideră că sporirea asistenței religioase postnatale în aceste cazuri este indispensabilă. Problematica maternității (și implicit a avortului), cu întreaga lui trenă de sentimente polare pe care le poate induce unei femei (bucurie, tandrețe, disperare, furie, tristețe, angoasă, speranță) este descrisă prin tușe expresive, la care are acces doar un condei de marca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ea poate acționa în oricare dintre intervalele menționate. Ca un antidot la apariția burnout-ului în sistemul hospice, literatura de resort prefigurează câteva soluții (Hayslip, Leon, 1992): selecție mai atentă a personalului, cu evitarea indivizilor care dezvoltă trăiri anxioase intense față de problematica morții sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat să lucreze în domeniul respectiv, precum și a setului lor de interese etc.; un suport constant din partea colegilor (cu prevalență a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o vom putea asemăna cu urma de pe cer lăsată de o stea căzătoare” A fi terapeutul unui pacient muribund ne face să fim conștienți de unicitatea fiecărui individ, în imensa mare a omenirii”. Excursul pe care l-am realizat în problematica bolii, ne-a dezvăluit semnificația ei plurală. Instalarea unei maladii, cu predilecție a celor grave, poartă un mesaj care trebuie decriptat, deoarece simptomele sunt în esență, o deghizare a lipsurilor noastre majore, pe care le ignorăm. Oximoronul despre care vorbește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
metodologice. Fluxul de lucrări a continuat nestingherit, cu sporită rigoare științifică, așa încât o pleiadă de personalități medicale și/sau universitare au confirmat că și un studiu empiric, de tipul celui moodian, nu trebuie aruncat peste bord. Concret, scientizarea ascendentă a problematicii în discuție a beneficiat de aportul următoarelor autorități: K. Ring, M. Sabom, B. Greyson, J. Stevenson, N. Bush, M. Morse, J. Audelte, P. Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența experiențelor din proximitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în plus, întregul tablou este populat cu acuze somatice și psihologice, dintre cele mai chinuitoare. Eminențele domeniului susțin necesitatea doliului, respectiv manifestarea necenzurată a durerii, ca o condiție funciară de redresare interioară și de evitare a versiunii sale patologice. Analizând problematica doliului, Pincus (1976, apud Fontaine, 2008) depistează existența unui număr de trei etape, în derularea acestui proces: etapa inițială, etapa intermediară și etapa de depășire (recuperare). Prima fază, extinsă pe o perioadă de săptămâni, din momentul tragicului eveniment, este impregnată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În acest context, este oferită, ulterior analizării unor modele clasice de relații (cel clientelar și cel formal), o deschidere teoretică diferită În raport cu modelul formal. Următorul studiu („Politicile publice europene - actorii și puterea lor de decizie”, semnat de Mirela State) tratează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre ale UE. Astfel, sunt abordate chestiuni legate de procesul de formare a politicilor publice europene prin procesul decizional european. Printre obiectivele articolului se numără și cel de oferire a unei ipoteze de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
eventuală reglementare ce vizează aceste plăți. Al doilea studiu al acestei părți abordează un subiect care continuă să genereze controverse În ceea ce privește statutul minorităților. „Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România”, semnat de Marcel Dediu, se subînscrie problematicii politicilor publice guvernamentale adresate minorității rome, susținând opinia conform căreia acestea au avut ca principal motor presiunile, procedurile și standardele impuse din afara țării. Considerând că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul rând instituțiilor internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
spre modelul democratic occidental, studiul propune ca principală sursă a unor astfel de politici o evaluare a stării acestei comunități, În condițiile dezvoltării unor mecanisme instituțional-administrative care să permită rezolvarea problemelor de politici publice ale acesteia. Al treilea studiu abordează problematica politicilor publice de gen În contextul integrării În Uniunea Europeană și este semnat de Monica Munteanu. Studiul cuprinde o prezentare a contextului european al formulării politicilor publice de gen și propune un demers de formulare a acestora care le acceptă conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Wilson, Woodrow (1956), Congressional Government: A Study in American Politics, Meridian Books, New York. Politicile publice europene. Actorii și puterea lor de decizietc "Politicile publice europene. Actorii Și puterea lor de decizie" Mirela Statetc "Mirela State" Rezumat Demersul de față abordează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre UE după următoarea structură: introducerea ne familiarizează cu principalele teme de controversă ale guvernării europene. Prima parte este dedicată unei prezentări foarte succinte a principalelor demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Tot În această perioadă, Comisia, ca actor ce are puterea de a stabili o agendă, a Început să fie concurată de Parlamentul European1. Așa s-a ajuns ca, În anii ’90, pe agenda de reformare a Uniunii să apară și problematica controlului parlamentar asupra Comisiei. Totuși, poziția acesteia În raport cu formularea de politici se menține, Consiliul și Parlamentul nelegiferând propuneri la care nu a lucrat Comisia. Mai mult, prin asistarea formării de rețele relevante de actori statali și non-statali sau prin ghidarea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
economiei (sau societății) creează presiuni tehnocratice pentru cooperare În sectoarele conexe. Efectele politice apar atunci când cooperarea deja existentă pe anumite arii Îi capacitează pe oficialii supranaționali să acționeze informal ca antreprenori politici În alte arii. Pentru a manageria cu eficiență problematicile tehnocratice complexe, guvernele naționale trebuie să acorde libertate de acțiune experților, judecătorilor și birocraților, creând astfel noi actori supranaționali puternici, care au un interes mare În menținerea cooperării. Spre deosebire de interguvernamentaliști, care consideră că perioadele decizionale cruciale la nivel european sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prin interacțiunea cu mediul este o dovadă de eficiență și adaptare, nu o dovadă a anulării independenței de decizie. În concluzie, teoriile preocupate de reforma și managementul sectorului public, de eficientizarea elaborării și implementării de politici nu-și pierd importanța. Problematica integrării europene nu poate fi complet ignorată, dar poate fi luată În discuție ca o provocare ce are nevoie de o abordare specială, și nu ca ceva mai puternic decât voința elitelor naționale sau decât deciziile dictate de eficiență. Bibliografietc
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al țării noastre după 1989, de modalitățile de influențare a politicilor pentru romi venite din exterior, de actorii implicați În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru romi și de modul de interacțiune dintre actorii interesați (stakeholders) de „problematica romă”. Analiza de față se Înscrie Într-un domeniu mult mai larg, cel al studierii rolului instituțiilor internaționale În influențarea, formularea și schimbarea politicilor globale din societatea contemporană. Punctul de plecare al lucrării este că promovarea „problemei romilor” pe agenda
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituții (de exemplu, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, ce guvernează regimul nuclear mondial), fie să funcționeze ca simple aranjamente Între actorii internaționali (de exemplu, Tratatul dintre SUA și Canada, cu privire la calitatea apelor din zona Marilor Lacuri) (Brahm, 2005). Însă, În funcție de problematica de la nivel internațional, se pot forma și anumite reguli nescrise care sunt Împărtășite de anumiți actori internaționali. Este cazul Europei de Est, care, după 1989, a trecut prin modificări profunde, ceea ce a determinat actorii internaționali să-și coordoneze (formal și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și potențialul factor de destabilizare a statelor occidentale În urma acestor migrații (la Începutul anilor ’90) până la o abordare holistică a problematicii rome care să cuprindă toate aspectele legate de o minoritate europeană (În zilele noastre) (Gugliemo și Waters, 2005). În România, politicile publice pentru romi au cunoscut și ele o evoluție: de la o abordare generalistă, În contextul politicilor pentru minorități, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerată drept un factor de instabilitate În Europa și, de aceea, au fost create instrumentele necesare care să forțeze guvernul român să adopte un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al Europei, toate programele pentru romi vizând În primul rând stoparea valului migrator, presiuni asupra României de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]