10,966 matches
-
exploatarea minieră și forestieră, construirea de baraje și căi de comunicație, de linii electrice sau telefonice ori de locuințe. Sunt admise numai amenajări turistice, cu condiția să nu afecteze habitatul natural. Un parc național conține trei zone distincte și anume: rezervația științifică propriu-zisă, unde au acces numai cercetătorii; zona tampon, accesibilă turismului pe anumite trasee; zona preparc cu rol în sistematizarea turistică a parcului. Zonarea limitelor și ariilor în cadrul parcurilor naționale urmărește trei scopuri principale: protecția diversității biologice și a siturilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
oamenii care trăiesc din ecoturism par mai dispuși să-și protejeze resursele naturale și să sprijine eforturile de conservare. Ecoturismul se bazează pe protecția atracțiilor naturale (peisaje, forme de viață sălbatică, păduri ecuatoriale sau recifuri de corali). Parcurile naționale și rezervațiile private sunt supuse unei presiuni în creștere pentru a asigura accesul unui număr tot mai mare de vizitatori. La Quebec Canada, a avut loc Întâlnirea mondială asupra ecoturismului (18 mai 2002). 2002 a fost declarat de Națiunile Unite Anul internațional
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Prima asociație care militează pentru ocrotirea naturii este înființată în 1920 de către scriitoarea Bucura Dumbravă sub numele de Hanul drumeților. Mai târziu, această asociație s-a transformat în Societatea de turism și pentru protecția naturii care își propune împrejmuirea unor rezervații și înființarea de parcuri naționale în România. În anul 1922 savantul Emil Racoviță întemeiază asociația Frăția munteană al cărei statut, la articolul 3, prevedea înființarea unei Secții a frumuseților naturii, a parcurilor și rezervațiilor naturale. Între anii 1922 și 1928
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturii care își propune împrejmuirea unor rezervații și înființarea de parcuri naționale în România. În anul 1922 savantul Emil Racoviță întemeiază asociația Frăția munteană al cărei statut, la articolul 3, prevedea înființarea unei Secții a frumuseților naturii, a parcurilor și rezervațiilor naturale. Între anii 1922 și 1928 numeroși biologi, geografi, geologi și silvicultori au făcut o propagandă intensă pentru ocrotirea naturii: E. Racoviță, I. Borcea, Al. Borza, A. Popovici Bâznoșanu, George Vîlsan, C.G. Georgescu, V. Pașcariu, E. Pop, N. Sălăgeanu, Gr.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a fost condusă de Al. Borza, C.C. Georgescu ș.a.m.d., perioadă în care iau ființă și Comisiile regionale pentru ocrotirea naturii, și anume la Cluj (1933), la Craiova (1936) și la Iași (1938). Între anii 1930-1943 au fost declarate rezervații naturale un număr de 36 de teritorii din țară, cu o suprafață de 15.000 ha, interzicându-se distrugerea unor plante și animale rare. Între rezervațiile naturale declarate atunci se numără o bună parte dintre fânețele actuale: Suatu și Copîrșaie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1933), la Craiova (1936) și la Iași (1938). Între anii 1930-1943 au fost declarate rezervații naturale un număr de 36 de teritorii din țară, cu o suprafață de 15.000 ha, interzicându-se distrugerea unor plante și animale rare. Între rezervațiile naturale declarate atunci se numără o bună parte dintre fânețele actuale: Suatu și Copîrșaie (județul Cluj), Zău de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
plante și animale rare. Între rezervațiile naturale declarate atunci se numără o bună parte dintre fânețele actuale: Suatu și Copîrșaie (județul Cluj), Zău de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
frumusețe amintim Bucura care are o suprafață de 12 ha și Zănoaga, cel mai adânc din țară, având 22,5 m adâncime. În prezent, Parcul Național Retezat are o suprafață de 23.000 ha din care 18.000 ha reprezintă rezervația integrală. Prin decretul nr. 273 din 7 octombrie 1950, completat prin H.C.M. nr. 518 din 1954 (care hotărăște afilierea Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii, pe lângă Prezidiul Academiei Române), se stabilește pentru prima dată prin lege că monumentele naturii sunt bunuri ale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
H.C.M. nr. 518 din 1954 (care hotărăște afilierea Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii, pe lângă Prezidiul Academiei Române), se stabilește pentru prima dată prin lege că monumentele naturii sunt bunuri ale întregului popor, cu rol științific și de educare; odată cu aceasta, numărul rezervațiilor crește de la 34 (1944) cu o suprafață de 15.000 ha, la 130 (1965) cu o suprafață de 75.000 ha. În prezent sunt ocrotite peste 450 de teritorii (unele în proiect) cu o suprafață de peste 95.000 ha. O dată cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Piatra Craiului, Cozia, Domogled, Valea Cernei, Cheile Nerei-Beușnița, Semenic-Cheile Carașului, Cheile Bicazului-Lacul Roșu, Apuseni și două parcuri naturale: Bucegi, Grădiștea Muncelului- Cioclovina. În țara noastră, în momentul de față sunt declarate prin decizii centrale sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
declarate prin decizii centrale sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
muntoase și în Consiliul internațional pentru ocrotirea păsărilor. La a IV-a sesiune a Consiliului internațional de coordonare a programului “Om-Biosferă” (MAB), care a avut loc la Paris între 19-28 noiembrie 1979 s-a propus ca Parcul Național Retezat și rezervațiile științifice Pietrosul Mare (Munții Rodnei) și Roșca-Letea (Delta Dunării) să fie incluse în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, propunere materializată la 10 ianuarie 1980 prin semnătura Directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Astfel, ocrotirea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
coordonare a programului “Om-Biosferă” (MAB), care a avut loc la Paris între 19-28 noiembrie 1979 s-a propus ca Parcul Național Retezat și rezervațiile științifice Pietrosul Mare (Munții Rodnei) și Roșca-Letea (Delta Dunării) să fie incluse în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, propunere materializată la 10 ianuarie 1980 prin semnătura Directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Astfel, ocrotirea naturii a devenit astăzi în România, o problemă căreia i se dă atenția cuvenită. Oamenii de știință
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ocrotirea naturii a devenit astăzi în România, o problemă căreia i se dă atenția cuvenită. Oamenii de știință - biologi, chimiști, geografi, geologi, agronomi și silvicultori - au dus și duc o muncă metodică de cercetare științifică, abordând numeroase teme inspirate din rezervațiile naturale, contribuind și în acest fel la cunoașterea și ocrotirea lor. Toate acestea demonstrează importanța ocrotirii naturii, și pentru toți cei care o iubesc și trăiesc în mijlocul ei, de la elevi la profesori, de la tineri la vârstnici, de la naturaliști la scriitori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
circa 1,28 milioane ha pădure, adică 1/5 din masivul forestier al țării. Biodiversitatea națională a României este găzduită în principal de pădurile virgine și cvasivirgine (Tab. 3). De peste 70 de ani, cele mai reprezentative păduri au fost decretate rezervații naturale (ex., pădurea Letea - pe nisipul de la gurile Dunării; codrul Slătioara din Bucovina; pădurea regală Sinaia, pădurile din Retezat). Dimitrie Cantemir amintea în lucrarea sa Descriptio Moldaviae animale precum: bourul, zimbrul, tarpanul (calul sălbatic basarabean) - specii dispărute între timp. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și habitate, precum și specii de plante și animale sălbatice. În cadrul Programului de dezvoltare regională susținut de Consiliul Europei, în scopul aplicării Strategiei paneuropene de conservare a diversității biologice și peisagere, România, Republica Moldova și Ucraina, au încheiat (2000) Acordul privind realizarea rezervației transfrontieră Delta Dunării și zona inferioară a râului Prut. În anul 2000, România a inițiat (împreună cu Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina) crearea Coridorului Verde al Dunării, care reprezintă o rețea ecologică de nivel regional în Lunca Dunării. În acest sens s-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
teritorial, responsabilitățile autorității centrale sunt îndeplinite de agențiile teritoriale pentru protecția mediului, prin servicii specifice pentru conservarea naturii și a diversității biologice. Comitetul național Om-Biosferă al Comisiei Naționale pentru UNESCO are responsabilități în orientarea strategiilor și a politicilor pentru managementul rezervațiilor biosferei, conform principiilor UNESCO, în care scop cooperează cu Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu autoritatea centrală pentru protecția mediului și cu administrațiile rezervațiilor biosferei. Administrațiile ariilor naturale protejate au atribuția de a asigura protecția diversității biologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Naționale pentru UNESCO are responsabilități în orientarea strategiilor și a politicilor pentru managementul rezervațiilor biosferei, conform principiilor UNESCO, în care scop cooperează cu Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu autoritatea centrală pentru protecția mediului și cu administrațiile rezervațiilor biosferei. Administrațiile ariilor naturale protejate au atribuția de a asigura protecția diversității biologice și a elabora planul de management al ariilor naturale potejate pe care îl supun spre aprobare autorității centrale pentru protecția mediului. Custozii sunt persoane fizice și/sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Art. 54, Legea 137/ 1995). Au fost desemnate un număr de 584 de arii naturale protejate, care acoperă 1.140.590 ha, reprezentând 4,8% din teritoriul național. Dintre acestea se distinge Delta Dunării, care are un statut triplu: de Rezervație a Biosferei, Sit Ramsar și Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultural. În anul 1998 a continuat procedura de pregătire a proiectului “Managementul conservării biodiversității”, proiect finanțat de Banca Mondială, Guvernul României și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, care vizează
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezent există 13 parcuri naționale: Rodna, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Cozia-Narățu, Retezat, Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Semenic-Cheile Carașului, Cheile NereiBeușnița și Munții Apuseni, ce acoperă o suprafață de 416.000 ha. În 1965 existau 130 de rezervații ce ocupau o suprafață de 75.000 de hectare. În 1983, suprafața totală a parcurilor naturale din România era de 100.000 de hectare, circa 0,04% (Fig. 7). Pe primul loc se situa județul Suceava (0,5%). În 1993
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
era de 100.000 de hectare, circa 0,04% (Fig. 7). Pe primul loc se situa județul Suceava (0,5%). În 1993, suprafața totală era de 96.430 ha iar numărul de zone protejate de 190. Dintre acestea, 34 erau rezervații complexe (85.000 de hectare), 42 rezervații botanice (6000 de hectare), 20 rezervații speologice (1500 de hectare), 20 rezervații paleontologice (220 de hectare). Dintre monumentele naturii erau ocrotite 21 specii de animale, 15 specii de plante și un număr important
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
0,04% (Fig. 7). Pe primul loc se situa județul Suceava (0,5%). În 1993, suprafața totală era de 96.430 ha iar numărul de zone protejate de 190. Dintre acestea, 34 erau rezervații complexe (85.000 de hectare), 42 rezervații botanice (6000 de hectare), 20 rezervații speologice (1500 de hectare), 20 rezervații paleontologice (220 de hectare). Dintre monumentele naturii erau ocrotite 21 specii de animale, 15 specii de plante și un număr important de arbori seculari. Din nefericire, aproape toate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
loc se situa județul Suceava (0,5%). În 1993, suprafața totală era de 96.430 ha iar numărul de zone protejate de 190. Dintre acestea, 34 erau rezervații complexe (85.000 de hectare), 42 rezervații botanice (6000 de hectare), 20 rezervații speologice (1500 de hectare), 20 rezervații paleontologice (220 de hectare). Dintre monumentele naturii erau ocrotite 21 specii de animale, 15 specii de plante și un număr important de arbori seculari. Din nefericire, aproape toate rezervațiile științifice (450 în 1993) erau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
5%). În 1993, suprafața totală era de 96.430 ha iar numărul de zone protejate de 190. Dintre acestea, 34 erau rezervații complexe (85.000 de hectare), 42 rezervații botanice (6000 de hectare), 20 rezervații speologice (1500 de hectare), 20 rezervații paleontologice (220 de hectare). Dintre monumentele naturii erau ocrotite 21 specii de animale, 15 specii de plante și un număr important de arbori seculari. Din nefericire, aproape toate rezervațiile științifice (450 în 1993) erau lipsite de zone tampon, din cauza aceasta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
botanice (6000 de hectare), 20 rezervații speologice (1500 de hectare), 20 rezervații paleontologice (220 de hectare). Dintre monumentele naturii erau ocrotite 21 specii de animale, 15 specii de plante și un număr important de arbori seculari. Din nefericire, aproape toate rezervațiile științifice (450 în 1993) erau lipsite de zone tampon, din cauza aceasta rolul lor de etalon ecologic fiind estompat. Emil Racoviță avea dreptate când spunea: Sunt de preferat rezervații mai puține dar de mare întindere în locul acelora mărunte, numeroase, dar instabile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]