10,776 matches
-
ca să-l mai doară“. octombrie 2003 România lui Gigi Becali Finanțatorul stelist și-a autodezvăluit sîmbătă la Antena 1 fațete pe care pînă nu demult le contesta. „Eu, cînd sînt nervos, mă duc să stau la oi. Nu mi-e rușine să spun asta, dar trebuie s-o spun doar eu. Ziariștii n-au dreptul să comenteze.“ Această întoarcere la origini a lui Gigi Becali, petrecută în emisiunea „România mea“, a produs perplexitate. De fapt, nu fraza în sine a fost
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un neam sătul de pakistanezii periferiilor, de imigranții de toate culorile tegumentare, cu excepția celor de elită, cum ar fi Abramovici sau Mourinho. Ei cu ale lor, noi cu ale noastre. „Shame!“, a scris Daily Mail pe prima pagină, ceea ce înseamnă „Rușine!“. Așa sînt tabloidele, adoră cuvintele scurte și pătrunzătoare, care cad ca niște lovituri de bici și crapă pielea de pe spinările subiecților luați în vîrful tastei. Pe noi, înainte de a ne încerca rușinea, ne ia groaza. Nu ne pasă de Chelsea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
scris Daily Mail pe prima pagină, ceea ce înseamnă „Rușine!“. Așa sînt tabloidele, adoră cuvintele scurte și pătrunzătoare, care cad ca niște lovituri de bici și crapă pielea de pe spinările subiecților luați în vîrful tastei. Pe noi, înainte de a ne încerca rușinea, ne ia groaza. Nu ne pasă de Chelsea, Peter Kenyon, Grand Canyon, Mourinho sau Trăinio. Avem belelele proprii și ne ajung. Cum ar fi echipa națională, înfrîngerile ei și, mai ales, lipsa perspectivei. Stăm mult mai rău decît ne-am
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e lucrul de rușine Și a fi nu se cuvine. Cumulul de elemente constituie procedeul pictural, ca în "Istoria poamelor", răsturnare masivă de fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prostia din născare Niciodată leac nu are"; Nu putea nimic să-nvețe Nici din vorbă, nici din bețe; Dar năravurile rele Era eminent la ele; Mișeliile din lume Le știa el toate-anume; El știa să-njure bine Și cântece de rușine; Învățase și la fluier, Încă și din buză șuier, A se tăvăli-n gunoaie Ș-a se juca cu noroaie. Toate mașinăriile comediei sunt folosite, bineînțeles cu materie aforistică, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise a dat de-o mare rușine, l-a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." "Cilibi Moise se roagă de sărăcie de vreo câțiva ani ca să iasă din casă numai până se îmbracă." Capitolul VII ROMANTICII MACABRI ȘI EXOTICI D. BOLINTINEANU În Curierul de ambe-sexe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface de-aur părul Mi-i ținea de subsuoară, Să-ți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă Bojardo: Dar un balaur tologit în poartă Sorea cu lene pielea lui pestriță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
justificative, ca spre a preântâmpina discreditul cu care critica primește o astfel de atitudine. Sentimentalismul nu e ingenuu, și controlat de inteligență devine o slăbiciune persiflată. O aplicațiune a acestui soi de sentimentalism consimțit, de care poetul se lasă cu rușine invadat, este în acea poezie a plictisului duminical și provincial, care e o ramură a simbolismului. Cheiurile, orășelele defuncte ale lui Rodenbach își găsesc un corespondent în orașele glodoase și despopulate ale Moldovei. Iașul devine o cetate moartă, un Bruges
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se reînnoiește coborând în plin Vechi Testament, căruia cu fondul său ebraic îi dă vibrații de o puternică autenticitate: Neagră sunt și pulpa mea de smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce este critica și pentru ce avem trebuință de această damă? La întrebarea dintâi voi răspunde în numerele viitoare prin un articol înadins compus. Iar la acea a doua mă voi mărgini a zice că înainte de zece ani, când era rușine de a lua condeiul în mână spre a compune ceva românește, critica ar fi fost cu totul de prisos și nepriincioasă literaturii născînde 4. Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-are mania de a fi autor? Însuși țâncii de pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de umilire națională ne putem face o idee, gîndindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul 2, care spune că un căpitan-pașa, venind în București cu oamenii lui, și-a permis să poruncească boierilor să le aducă jupânesele la o orgie, rușine de care n-au scăpat boierii - dar numai anatomicește -, decât înșelînd pe turci, aducîndu-le femei de pe "poduri" și crâșmărese, și dîndu-le drept soțiile lor... Iar A. Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice Kogălniceanu, se prăpădeau după străini. Unul a declarat că, "dacă ar ști că are vreo picătură de sânge de român, și-ar tăia brațul și ar scăpa de ea..." 1 Iar C. Negruzzi ne spune că damelor le era rușine să știe bine românește și, ca să dovedească neștiința limbii române, pronunțau: "mozicule", "nu stiu", "zos"...2 A. Russo ne spune că clasa înaltă din Iași ducea o viață turcească, orientală, ura ce e românesc și era ignorantă...3 Chiar C.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști de vremea nouă, care vă ziceți... cum, Doamne, iartă-mă ?... civirasalisiți... Ha ! civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese, cărora vă este rușine a trăi și a grăi ca părinții voștri; d-voastră, oameni procopsiți și mai ales pricopsiți, care vă faceți momițele altora, împrumutînd de la străini numai cele rele, numaiputînd trăi decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu..." etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării breslelor, din cauza lipsei de măsuri de apărare a "dezrobiților"; din cauza egalității sociale, introdusă pripit în România, care a dat naștere "boieririi" claselor mijlocii, cărora a început să le fie rușine de muncă și să se arunce în funcționarism 2 . De aici infiltrarea evreilor așa de adânc în organismul romînesc: ei au umplut golurile lăsate de români. Formele noi de viață, 1 Scrieri politice și literare ă Influența austriacă...î, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi caracterizată, cum constată și Eminescu, "prin dezvălirea corupției, lipsei de rușine, de convingeri, de conștiință la partidele noastre politice". Și, tot ca și Eminescu, iarăși, socialiștii văd catastrofa, "moartea chiar a existenței noastre naționale", dacă programul lor nu se aplică imediat 2 . * Așadar, socialiștii, deși profesau social-democratismul, în realitate vorbeau în numele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
claselor mijlocii și ai celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a fost un fond naționalist. Vechii socialiști, care au fost niște internaționaliști de formulă, în fond au fost niște naționaliști, dar cărora le-ar fi fost rușine să se declare naționaliști. * Acum, când am văzut că critica socialiștilor se aseamănă cu aceea a lui Eminescu, că și ei și el se ridică împotriva 1 În 1889, un socialist, trecând în partidul radical, își justifica trecerea sa prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai ales sub forma franceză, se traducea în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor vecini și de a face din acest neam oropsit un mare popor, cu dreptul de a-și spune cuvântul său -, nu puteau să nu fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să spele insulta adusă bărbii sale regale. Dar nici lui nu i-a fost priincioasă vizita pe meleagurile geților pentru că mulți dintre ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sabie și coif împotriva triburilor cheruscilor, brucților, chaților și marsilor iar cel care a clocit răscoala a fost cheruscul Arminius. În pădurea Teutoburg, generalul Ariminius împreună cu armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt zilelor. Altă trăsnaie a istoricilor noștri este infirmată de tăblițe, nu ne-au boierit slavii, sîntem neam de boieri(crescători de boi, măi boilor!) de cînd ne-a lăsat Domnul pe pământ. În tradiția populară se păstrează foarte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să ia din el pentru că le-a dat-o sfîntul Zabelio. S-a trecut la catastif veni- turile curtenilor pentru plata birului cuvenit dar chipurile lor s-au aprins și au înce- put să strige însă i-a prins sfînta rușine cînd le-am aminti de oluri. Se zice că mama își scoate în fața satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ordinul regelui, ca atunci cînd se culcau să-și pună capul în locul picioarelor și să facă servicii pentru femeile lor, care servicii de obicei li se făceau. Și situația lor nu s-a schimbat decît atunci cînd și-au spălat rușinea prin curajul deosebit din război”. Cozon - mato, conducător al geților(20?-15? î.e.n) amintit în tăblița de mai sus, se ducea într-o mică solie la sciți trimis de mato Orilieo. De la el s-au păstrat monede de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
admitere de la Școala Normală. Unchiul i-a făcut teoria, că ar fi păcat să nu dau acest examen, că dacă am fost premiat la „Tinerimea Română” înseamnă că aș putea reuși. Ca argument decisiv, unchiul i-a atras atenția asupra rușinii care l-ar acoperi, de către cei care știu că am fost premiat, și că el, tata, a refuzat să mă ducă la învățământ mai departe. în această atmosferă ingrată, tata a mers cu mine la Buzău pentru examenul de admitere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părul ciufulit, cu îmbrăcămintea prăfuită, cu mâinile și gura pătate de strugurii negri, am răspuns țanțoș: Vrau să fiu domn(domn însemna învățătoră. Toți au făcut haz, dar eu am priceput abia acasă, după ce mămica mi-a explicat plângând, ce rușine i-am făcut. Tanti Florica a făcut mult haz de „potrivirea” dintre ținuta și afirmația mea: „vreau să fiu domn”. Clasa I-a am început-o cu domnul Tănăsescu, un învățător mai sever și nu așa de conștiincios ca domnul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]