19,447 matches
-
de insurgența radicalismului gerontofob, impetuos asumat), convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din el“ și că, deci, ascuțimea simțurilor rotunjește armonia gândirii și cumințenia făpturii. Pe urmă - le-am mai spus frumoșilor mei (acneici) adolescenți cărora le etalam virtuțile bătrânului „gnothi se avton“ -, după incursiunea autoscopică în ADN, musai să vă întrebați care dintre simțuri vă guvernează. Uite, eu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și că, deci, ascuțimea simțurilor rotunjește armonia gândirii și cumințenia făpturii. Pe urmă - le-am mai spus frumoșilor mei (acneici) adolescenți cărora le etalam virtuțile bătrânului „gnothi se avton“ -, după incursiunea autoscopică în ADN, musai să vă întrebați care dintre simțuri vă guvernează. Uite, eu am observat, prin ani, că, de unde eram un in sațiabil al vederii, am ajuns un fanatic al auzului. Pe cât eram de absorbit în tinerețe de rotirea vizuală a vulturului pe culmi de munte, de negrul-verde uriaș
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tinerii. Empatizând cu liceenii infinit mai mult decât cu studenții. Teenagerii sunt fascinant de tulburi, deschiși cu inconștiență, aprig turmentați, monologali provocatori de dialog războinic, anarhici, dar și năprasnic ampren tabili. Studenții sunt, cel puțin din perspectiva mea, lavă răcită, simțuri obosite, energie birocratizată, obsesia CV-ului, a jobului, mercantilism, fițe, sictir. La liceele „Eminescu“ din Călărași, „Al. Lahovary“ din Vâlcea, „Bacovia“ din Bacău, „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, „Unirea“ din Focșani, „I.L. Caragiale“ din Moreni, „Jean Monnet“ și „Gheorghe Șincai“ din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
concomitent cum mă umplu de forță și speranță, cum mi se albesc melancoliile și-mi ruginește fatalismul. Eram copleșit, recunosc, de prejudecăți. Că ado lescenții au mintea-n chiloți, slujind exclusiv triada „sex, droguri, rock“. Că lectura, cartea și bunul simț au murit. Că tinerii sunt tot mai străini de istorie, tradiții, identitate națională. Că disprețuiesc valorile familiale, religioase, etnice, trăind exclusiv în cultul trupului, alergici la sentiment și cu fobie pentru cele spirituale. Etc. Totul a fost invariabil invers, astfel încât
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Ioan Alexandru, figura și destinul lui Mircea Vulcănescu, iubirea Veronicăi Micle pentru Eminescu și extraordinara energie autoformatoare a lui Mircea Eliade. I-am văzut palpitând deopotrivă la iubiura lui Cioran pentru România, poemul lui Nicodim Aghioritul despre „păzirea celor cinci simțuri“, figura mareșalului Antonescu, geografia literaturii române, citatele din Filocalia și Pateric, după cum i am sedus evocându-mi junețea fascinată de Beatles, Led Zeppelin, Deep Purple, Eric Clapton, dar și de Pascal, Baudelaire, Rimbaud sau Dylan Thomas. Ce păcat că nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor cinci simțuri. Caligrafia a fost considerată ca o răscruce, un fel de echilibru în artă. Ca imagine, există noțiunea de mișcare și, deci, de viață. Ca slovă, este muzică, timp, spațiu...“. Zău că e bine să ne șoptim singuri, din când în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
civică. Mi-am și imaginat ca motto superbele pagini 68-70 și 78-80 din cartea omo nimă a lui Andrei Pleșu (Humanitas, 2011), urmate de o pledoa rie pentru natura înțeleasă în divina ei esență numai prin cultură. Pe scurt, „cultivarea simțurilor“. Cum poți înțe lege luminișul din centrul pădurii prin Lichtung-ul heideggerian. Cum poți auzi departele prin Eminescu și cum poți ajunge în împărăția olfactivului prin perversiunea Parfumului lui Suskind. Ce frumos era gestul lui Gellu Naum, când îl ducea pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Rothbard“, mi-au reac tivat - stânjenitor și binefăcător, totodată - unele vino vății post ’89, de care nu voiam să-mi aduc aminte. Lumea românească forfotește preelectoral. Apar noi mișcări, platforme și chiar partide pe eșichier, iar multele procente ale bunului simț moral-intelectual așteaptă pe mai departe un debușeu credibil pentru o Dreaptă efi cient-autoritară, bine poziționată între (neo sau paleo) libe ralism, adevăratul conservatorism și democrația creștină, de-o parte, - și socialismul cotropitor care vine dinspre Europa să umfle pânzele fesenismului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
acumulărilor sălbatice, pleziriștii fără proiect și fără strategie de dezvoltare, cei pentru care averea nu înseamnă vechime, noblețe și obligație aristocratică, mândrie și răspundere, rădăcini moș tenite, temeinicie, chibzuință, reinvestire pentru refacerea țesutului social. Precum kitsch-ul, care azi jignește simțul estetic pentru ca mâine-poimâine să devină artă, tot așa trufașii bogătași de acum, cei puși exclusiv pe acumu lare, exclusivism și autosuficiență, pot să capete cu vremea men talitate de oameni bogați cu adevărat. Naturi ira diante din toate punctele de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
După ce mi-am scris fără condiționare și cu maaaare plăcere obolul, am aflat excitat că-n volum vor fi nu doar gurmeți faimoși precum Pleșu și Liiceanu, ori gurmanzi insațiabili ca subsemnatul, dar și ghiduși zăpăcitori & consumatori ai celor cinci simțuri, de talia lui Emil Brumaru, laolaltă cu cavaleri înzăuați ca Neagu Djuvara, inși misterioși bucătărește și surprinzători papilar, precum Mircea Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi și Marius Chivu, împreună cu felurite, baroc înfășurate doamne, în veci necorelabile deopotrivă cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
plăcut să pun la originea războiului troian nu cauzele ce ne fuseseră expuse științific de profesori, ci adulterul de care vorbește Homer. De altfel, m-a amuzat enorm, din capul locului, faptul că aproape toți zeii grecilor își pierdeau subit simțul divinității când dădeau cu ochii de o femeie frumoasă. Încă nu cunoscusem dragostea fizică decât sub forma, lipsită de mister, pe care ne-o dezvăluise un pedagog ce ne-a dus, încolonați, de la internat la bordel, dar începusem să am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
rafinament. E prea frustă, prea grosolană în expansiunea ei. E viguroasă, tânără, dar n-are oboseala noastră subtilă. Nu se pricepe să se îmbrace cu gust, de aceea nu îndrăznește să judece critic moda franceză. Nu are destulă încredere în simțul ei estetic, de aceea se grăbește să admire tot ce se bucură de prestigiu cultural în Europa și să cumpere orice fals, mai reușit, semnat cu un nume celebru. Acest european căruia America nu-i place "din principiu " e enervat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aeroport să prind cursa pentru Boston. Din nou Boston Când, în copilărie, am citit primele cărți despre războiul de secesiune, am fost, cu tot sufletul, de partea sudiștilor. Yankeii mi se păreau antipatici și trufași, lipsiți de cavalerism și de simțul onoarei, care la sudiști contau chiar mai mult decât victoria. Nordul reprezenta în mintea mea o lume rece, negustorească, și puțin îmi păsa că se bătea pentru desființarea sclaviei. Eu l-am detestat pe generalul Grant, am suferit din pricina izbânzilor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
întreaga familie a petrecut-o cu teama ca iepurașul cel nou să nu urmeze exemplul predecesorului, toată lumea a răsuflat ușurată a doua zi. Iepurașul era în viață. Iar Garçon îl veghea precum o santinelă bine instruită și cu un ridicat simț al datoriei. S-a dovedit, însă, încă o dată, că întâmplările sunt ca și hribii: dacă găsești unul, în mod sigur îl vei descoperi și pe al doilea. Cu al treilea și cu al patrulea nu mai e nici o problemă. Pentru
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
și-ar fi asumat din proprie inițiativă răspunderea ocrotitoare de pacient. Două zile încheiate a zăcut Manuche în culcușul ei. Nu voia nimic altceva decât liniște. Și tresărea la fiecare zgomot de mașină. Semn că trăsese oarece învățăminte și că simțurile îi erau treze. încă îngrijorată, Adina a adus vorba despre doctor. - Poate cel cu iepurașii... - am glumit eu. După care am adăugat cuvinte de încurajare: - Ai să vezi că peste o zi-două se va ridica din culcuș și va pofti
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
plăcere; oricând va fi culmea fericirii mele de-a fi împreună. Dar ce vrei să fac în contra imposibilității materiale? Nu pot face nimic și mă lupt în contra ei zadarnic și fără chip de-a o putea învinge. În această luptă, simț, se mistuie viața mea și chiar puținul talent ce mi l-a îngăduit natura. Se mistuie, și poate fără nici un rezultat. Te sărut cu dulce, femeia mea iubită și dragă, și dacă, după toate cele zise, tot poți să mă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
iată-ți pedeapsa! În numele Domnului? Dar prietenul meu nu asta voia. Voia să fie iubit, doar atât. Mai sunt, bineînțeles, oameni care îl iubesc, chiar printre creștini. Dar îi numeri pe degete. Știuse dinainte că așa va fi, căci avea simțul umorului. Petru, știți doar, Petru cel fricos, se va lepăda de el: "Nu-l cunosc pe omul acesta... Nu știu ce vrei să spui..." etc. Sunt vorbe care întrec orice măsură, iar el face un joc de cuvinte: Pe piatra aceasta voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
peghemuita de Lina, care-i inspira o nepăsare ascetică, dar a cărei existență îl lipsea de plăceri. Făcea studentelor teoria insidioasă a amorului fizic. încerca glume echivoce cu feminista Nary, fată cu replica îndrăzneață. Erau numai luxuri de cuvinte. Un simț prevzător îl făcea prudent. Aceeași prudență îl silea să ia aere de om serios cu alte femei. Frumoasa verișoară Lenora era modelul perfect ce convenea gustului ilustrului doctor. Amorul ei nesățios pentru primul ei bărbat îi păruse forma ideală a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
temătoare ca de o minune si cu un fel de jenă, efectul nou al mulțumirii. Prezența Siei era pentru Lina un motiv permanent de stupoare și satisfacție. Bunăvoința lui Rim pentru vărul Lică era un fenomen, ce răspînclea în toate simțurile un fel de paralizie similară cu ceea ce ar fi pentru alții fericirea. Un fel de mister lăuntric așternea pe fața ei urâtă un surâs de rebus, ce-i făcea un cap de sfinx hilar și comic, a cărui enigmă era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu e al nimănui. Stare de lucruri limpede, fără nici linul din acele accidente ce aduc răscoală în sentimente și le amestecă, urcă la cap pe cele de la inimă, coboară la inimă pe cele din minte și dezlănțuie peste tot simțurile turburate. Elena, obicinuită de foarte tânără să ție loc de gazdă în casa părintească, își alcătuise lesne relațiile mondene. Snobismul ei o făcea să aleagă ce era mai bun și primea pe toți cu aceeași rezervă firească. Cum nu aveau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
habar. își aminti de Maxențiu. Ca și mort! Era o ușurare și o pierdere. Prezența lui Maxențiu între el și Ada fusese totdeauna un stimulent. Prințul îi inspira admirație, teamă, milă, invidie, necaz, emulație, umilință, ambiție. Odată el dispărut, toate simțurile astea erau păgubite și ar fi vroit parcă să le ia de aiurea. Prințul mai fusese pentru el și un parapet de care își rezema lenea și nepăsarea și acum trebuia să se proptească singur, să se repeadă cu capul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu chenar, în caietul său select de elev, intelectual în activă formare. Astăzi, știm că în anul 2001, papalitatea a sanctificat în piața San Pedro, în văzul lumii, peste 350 dintre victimele: preoți, monahi și monahii, ale războiului din Spania. Simțul patriotic accentuându-se, dragostea de glie cucerind cotele acoperite de lecțiile istoriei, îl fac să ajungă la Liceul Militar “Ferdinand I”, din Chișinău, pe care îl absolvă în 1939. Un an care fremăta de evenimente. Europa și planeta fierbeau de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
avut-o ca lideri comuniști. În preajma lor stau și fripturiștii care n-au fost nici membri de partid, nici colaboratori ai securității, s-au aflat în cenușiul societății și au ieșit la suprafață împinși de lipsa celui mai elementar bun simț și foarte porniți pe făcut avere pe căi necinstite, pe jecmănit țara, situându- se astfel printre îmbogățiții foști în articulațiile p.c.r., toți furând ca-n codru. Și chiar dacă aceștia riscă 2-3 luni de închisoare, sau 8, le execută
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vieții, menținerea penitenciarelor și lagărelor de muncă forțată supraaglomerate, abuzul violenței, crimelor, strâmbarea justiției, generalizarea urii cu efecte cutremurătoare, etc., etc. Palatele, casele de vacanță și de vânătoare nu-i mai ajungeau. Acapararea lacomă de bunuri și lipsa de bun- simț domina. În țară, sărăcia și teroarea urcă la apogeu. Se subordonează gândul, voința și timpul oamenilor, exact ca-n mărturisirile lui Driesz Van Coillie în destăinuirea: “j’ai subie le lavage du cerveau” ediția Mobilisation de Consciences, 1964. Opresiunea sălbatică
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]