10,741 matches
-
excepției critică dispozițiile art. 5 și 6 din Legea nr. 374/2006 , susținând că acestea sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că dobânditorii ulteriori ai dreptului de proprietate asupra fondului forestier pot fi sancționați contravențional. Or, Curtea constată că, din moment ce în speță nu s-a pus în discuție nicio sancțiune contravențională, art. 5 și 6 din Legea nr. 374/2006 nu au legătură cu cauza în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate. 18. Întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). 22. Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că, potrivit art. 1 din legea criticată, serviciul public cu specific silvic la nivel național pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
teritoriale de regim silvic și de vânătoare. Așadar, Curtea constată că textele criticate sunt formulate cu o precizie suficientă, ce permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. Astfel, suspendarea serviciului public cu specific silvic la nivel național pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 încetează
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
care are un regim juridic diferit față de termenele procedurale și se calculează pe zile pline. Având în vedere modul de calcul al termenului de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, rezultă că, în speță, acest termen a fost respectat, întrucât, într-una din cauze, rechizitoriul a fost înregistrat pe rolul instanței la 9 septembrie 2015, în timp ce măsura preventivă expira la 14 septembrie 2015, iar, în cealaltă, rechizitoriul a fost înregistrat pe rolul instanței la
DECIZIE nr. 698 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280393_a_281722]
-
implicit a întregii cauze (de vreme ce apelul constituie al doilea grad de jurisdicție în fond și antrenează o devoluțiune a cauzei, în limitele criticilor și a ceea ce s-a judecat, în fața instanței superioare de fond). 19. Această condiție este îndeplinită în speță, pentru considerentele pe larg expuse și pentru identitate de rațiune cu ceea ce a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9/2016 (paragrafele 21-22). 20. Raportul de cauzalitate dintre chestiunea de drept și soluționarea cauzei pe fond
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
solicită, astfel încât pronunțarea unei hotărâri prealabile este de natură să preîntâmpine apariția unei practici neunitare. 78. În ceea ce privește ultima condiție de admisibilitate, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept prin hotărâri de speță, în litigiile de proprietate intelectuală în care este deschisă calea de atac a recursului de competența instanței supreme, iar chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 79. Chestiunea de drept cu a
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
atât în fața completurilor specializate în materia proprietății intelectuale (care include proprietatea industrială), cât și a celorlalte instanțe competente, potrivit legii, să soluționeze asemenea litigii. 85. Răspunsul la întrebarea adresată de instanța de trimitere trebuie circumstanțiat în raport cu împrejurările concrete și particularitățile speței, iar dezlegarea chestiunii de drept se va limita strict la obiectul litigiului. 86. În ceea ce privește persoana reprezentată în judecată, art. 28 alin. (2) din ordonanță nu face nicio distincție, astfel încât este aplicabil în egală măsură persoanelor fizice și juridice. 87. În privința
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
din același act normativ, fie dintr-un alt act normativ, ca metodă de interpretare, presupune stabilirea înțelesului normei prin raportare la acele dispoziții legale care pot servi acestui scop, dată fiind legătura cu norma supusă interpretării. 91. Interpretarea solicitată în speță vizează sintagma "consilieri în proprietate industrială", în legătură cu reprezentarea în fața instanțelor judecătorești, din cuprinsul art. 28 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 , pentru a se stabili sfera persoanelor cărora le este acordat dreptul de reprezentare în judecată. 92. Or
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... (4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
comunitare. (2) Părțile contractante nu pot face schimb de date cu caracter personal decât în cazul în care partea contractantă care le-ar putea primi se angajează să le protejeze într-un mod cel puțin echivalent cu cel aplicabil în speță pe teritoriul părții contractante care le-ar putea furniza. Aceasta din urmă nu aplică nici o cerință care să fie mai strictă decât cele care sunt aplicabile acestui tip de date pe teritoriul său. Părțile contractante își comunică reciproc informații cu privire la
22004A1223_01-ro () [Corola-website/Law/292022_a_293351]
-
la domeniile din prezentul acord, pe teritoriul celeilalte părți contractante și să prezinte obiectele, documentele sau copiile certificate ale acestora care pot fi necesare acestei acțiuni. Citația de înfățișare trebuie să indice cu precizie în fața cărei autorități administrative, în ce speță, cu ce temei și în ce calitate va fi audiat funcționarul respectiv. Articolul 19 Cheltuieli de asistență (1) Părțile contractante renunță reciproc la orice cerere cu privire la rambursarea cheltuielilor rezultate din aplicarea prezentului acord, cu excepția, dacă este cazul, a cheltuielilor suportate
22004A1223_01-ro () [Corola-website/Law/292022_a_293351]
-
celui pus sub interdicție intervine nu în funcție de momentul la care a fost numit tutorele, ci în funcție de momentul la care s-a săvârșit faptul ilicit cauzator de prejudicii și care antrenează răspunderea în condițiile art. 1.372 din Codul civil. În speță, faptul ilicit cauzator de prejudicii s-a săvârșit sub imperiul noului Cod civil, astfel încât răspunderea pentru fapta altuia poate fi antrenată doar în condițiile art. 1.372 din Codul civil. Pe cale de consecință, dispozițiile de lege criticate nu contravin art.
DECIZIE nr. 773 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.372 alin. (1) şi (2) din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280491_a_281820]
-
nr. 195/2002 , constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii făcându-se direct de către agentul constatator, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, constatarea contravenției putându-se face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic; în speță, constatarea contravenției săvârșite de către petent s-a făcut cu ajutorul aparatului radar, măsurătorile și înregistrările au fost efectuate conform dispozițiilor legale ale pct. 4.2 din NML 021-05, de către operatorul radar, iar procesul-verbal a fost întocmit conform art. 181 din Regulamentul
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 , coroborate cu art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280453_a_281782]
-
care se aplică autorităților comunitare. (2) Datele cu caracter personal nu pot fi transmise decât în cazul în care partea contractantă care le poate primi se angajează să le protejeze într-un mod cel puțin echivalent cu cel aplicabil în speță în partea contractantă care le poate furniza. Aceasta din urmă nu aplică nici o cerință care să fie mai strictă decât cele care sunt aplicabile acestui tip de date în jurisdicția sa. Părțile contractante își comunică reciproc informații privind normele lor
22004A0930_01-ro () [Corola-website/Law/292002_a_293331]
-
obligație de "a face", strict personală, care nu poate fi adusă la îndeplinire decât de către debitor, precum și împrejurarea că autoritatea publică nu are o voință juridică proprie, aceasta formându-se și manifestându-se exclusiv prin organele sale de conducere, în speță prin conducătorul autorității publice și prin celelalte organe de conducere ale acesteia. În aceste condiții apare ca fiind justificată, ca modalitate de a impulsiona executarea hotărârii, reglementarea obligării conducătorului autorității publice la plata unei amenzi, atunci când se constată refuzul de
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
Legea nr. 165/2013 încalcă principiul neretroactivității legii civile, arătând că legea nouă nu se poate aplica cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a acesteia și care au ca obiect obligarea autorităților statului, în speță Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea titlului de despăgubire în baza Legii nr. 247/2005 . Susține că textul de lege menționat contravine art. 52 din Constituție, având în vedere că persoana care s-a adresat instanței de judecată pentru
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). 14. Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Așadar, textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. 15. Curtea constată că celelalte aspecte invocate de autoarea excepției, și anume calculul despăgubirii, momentul cu care se dispune reintegrarea salariatului sau aspectul ce se referă la vechimea în muncă, vizează chestiuni
DECIZIE nr. 574 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273927_a_275256]
-
funciară îi revine proprietarului terenului, aceeași obligație de individualizare a bunului în litigiu există și în cadrul procedurii contencioase, judiciare. V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 15. Apelantul-pârât a opinat că dispozițiile legale în materie aplicabile speței condiționează admisibilitatea acțiunii având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare de necesitatea ca imobilul ce face obiectul litigiului să fie înscris în cartea funciară. Argumentele invocate de acesta au fost cuprinse în
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
act normativ. Pentru a se evita abuzul procesual, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie să se facă printr-o motivare temeinică, nu superficială. Or, în speță, încheierea de sesizare nu cuprinde o argumentare temeinică a admisibilității sesizării instanței supreme, sub aspectul îndeplinirii condiției privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. Cu privire la existența unui
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
Astfel, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia să rezolvă o problemă de drept controversată într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea, chiar de principiu, a unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței. Incumbă, prin urmare, instanței care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție obligația de a explicita în concret legătura dintre maniera de dezlegare a chestiunii de drept noi, în raport cu interpretările posibile prefigurate și soluționarea cauzei pe fond. În cazul în
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
drept noi, în raport cu interpretările posibile prefigurate și soluționarea cauzei pe fond. În cazul în care nu se demonstrează în concret pertinența chestiunii de drept în cauza care a ocazionat sesizarea, iar problemele de fapt și de drept care se ridică în speță par a fi altele decât chestiunea de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizarea este inadmisibilă. Totodată, este de observat că, în încheierea de sesizare, se enunță chestiunea de drept ca vizând admisibilitatea acțiunii
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
discuție neclaritatea acestor dispoziții. Este de reliefat că instanța de apel a invocat pur formal dispozițiile art. 885 alin. (1), art. 887 alin. (1) și ale art. 1.676 din Codul civil, fără a susține că acestea s-ar aplica speței. Inaplicabilitatea, în speță, a art. 885 alin. (1) și a art. 1.676 din Codul civil, texte care privesc efectul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, este incontestabilă, având în vedere dispozițiile art. 56 din Legea nr. 71/2011 pentru
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]