10,586 matches
-
speranță. știi că vorba multă nu este prielnică faptei. Ba unii mai spun că este „sărăcia omului” și cu acea carte se face cam multă vorbă 277. Se publică tot felul de inovații și cărțile menite a păstra trecutul se strecoară cu greu și numai când sunt semnate de unii 276 Prof. Maria-Luiza Ungureanu, Îngrijitoarea volumului Mărturii fălticenene. 277 „Vorba multă” de care vorbește prof. Mircea V. Pienescu, era necesară, pentru că colaboratorii la volumul amintit trimeteau greu articolele, iar editurile „pasau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stino, unul din autori, a murit În 1970. Rămas să lupte singur, Virgil Tempeanu a trecut În veșnicie cu această tristețe În suflet, știindu se cât i-a fost de apropiat povestitorul fălticenean, blândul „Moș Ionică”. 553 Într-o notă strecurată În ziar, A.G. Stino semnala teza de doctorat a Romildei Persiani de la Universitatea din Roma, cu subiectul „Nicu Gane”. șeful de catedră era bucovineanul Claudio Isopescu, cu care Stino a avut corespondență. 554 L-am invocat pe Alex. Balaci, pentru că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prieten sau prietene. Era o formă de contestare a autorităților și de sfidare a Securității. Pentru a le expedia, ei profitau de bunăvoința unui turist (occidental sau estic) sau de micul trafic de frontieră în Iugoslavia și Ungaria. Uneori ei strecurau câte o informație sau observație pertinentă, care va fi folosită de redactorii de la emisiunea Actualitatea românească. candidații la emigrare, mulți etnici germani, dar și din ce în ce mai numeroși români se adresau îndeosebi emisiunii dedicate drepturilor omului, emisiune care a luat amploare mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și tot atât de neașteptată creează o psihoză specifică la cumpărător, care, în mod inconștient, aproape se roagă de vânzător să-i găsească obiectul cerut. Și atunci, de cele mai multe ori, vânzătorii dosesc mărfurile mai căutate și le vând clienților mai culanți care strecoară și un mic bacșiș. Fata mea, care a făcut practică de vânzător, ca elevă a unui liceu economic, a venit entuziasmată după prima zi de practică, zicându-mi cu candoare că a primit o atenție de la un client. Cunosc un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rinoceri, simbol al alienării. Discuțiile cu studenții au pus în lumină faptul că pierderea identității la personaje, printr-un jalnic și ireversibil proces de omogenizare, este posibilă datorită destrămării trăirilor interioare sub imperiul fricii, acest corp străin ce s-a strecurat în conștiințe. Omul lui Ionescu e fără apărare în fața ei. Dar Béranger rezistă agresiunii tocmai prin viața lui afectivă, rămânând fidel prieteniei, iubirii și umanității din el. Viața interioară, deci afectivitatea, îl apără pe om de înstrăinare. Rămân ceea ce sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu se mai întorc. Pe de altă parte, se vede că nu legea decide dacă cineva are sau nu dreptul de a călători peste graniță, totul depinde de rezultatul investigațiilor secrete: o simplă observație critică a unui vecin, o îndoială strecurată din egoism și invidie sunt argumente decisive, suficiente pentru a hotărî dacă solicitantul va primi pașaport sau nu. Cu toate că legea nu consideră ca dovezi scrisorile anonime, în ultimul timp celor ce li s-au respins cererile li s-a spus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
regim. În fiecare seară mergeam tot grupul, români și germani, la câte o grădină de vară ori la un restaurant. Acolo însă găseam regulat scaunele cu spetezele rezemate de tăblie și cu un cartonaș pe care scria: Dacă însă îi strecurai chelnerului 50-100 de lei (în funcție de local) ori îi solicitai o masă în limba germană, franceză ori altă limbă străină, ți se punea imediat la dispoziție o masă pentru câte persoane doreai, iar cartonașul cu Rezervat dispărea imediat. Asta era singura
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
interioare, șeminee monumentale, ancadramente, uși și ferestre de epocă, mii de decorațiuni interioare, instalații sanitare și de încălzire, multe importate, au dispărut sub dărâmături. Jaful, comerțul improvizat înfloresc acum la lumina zilei pe ruinele cartierului. Tot felul de inși se strecoară printre mormanele cartierului scormonind, furând, negociind uneori chiar sub privirea consternată a proprietarilor prada. În panica evacuării, locuitorii cartierelor demolate vor lăsa în urma lor, imobilizate în apartamentele asediate de buldozere, mobilier, îmbrăcăminte, agoniseala unei vieți întregi. Bătrâni azvârliți din locuințele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
probabil singurul loc În care putea apare, dat fiind jocul adulărilor și sfidărilor, specific acestei publicații) și faptul că era semnat de un jurnalist care mă atacase cu oarbă violență xenofobă În aceeași revistă se adăugau, bănuiesc, motivelor pentru care strecurasem hârtia printre lucrurile din valiză. Acum, jumătatea de pagină din Flacăra era atașată nu doar de citatele menționate, ci și de o pagină, Îngălbenită deja și ea, din The New York Review of Books, 21 iulie 1988 (adică puțină vreme după ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viciul «burghez» Înfierat de dreptcredincioșii proletcultiști ai Partidului”. Încerc să-l văd pe Paul Georgescu, În acei ani În care abia dacă Îi știam numele: „Cu o voce șoptită, de parcă nu s-ar Încumeta să-și spună răspicat părerea”, se strecura pe ușă, spune dl Campus, „cu pași șovăielnici, târând puțin piciorul beteag. Siluetă de adolescent firav, cu spinarea puțin Încovoiată și cu un umăr mai Înălțat decât celălalt”. Sub Înfățișarea vulnerată, evazivă pe care martorul o consideră, nu fără temei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îi transformă impulsul În dorință față de străinul care se găsea aici cu ea”. Nu, „nesfârșita nostalgie a iubirii” nu se risipește. „Sentimentul care o lega de soțul ei era ca un glob de lumină caldă În care putea să se strecoare cu ușurință Înapoi.” Totuși, din nou... „respinse ideea”. Nu este decât agresiunea hazardului, nu-i așa?, persistă să-și spună captiva. „Totul e Întâmplător - din Întâmplare ceva devine real și apoi te agăți de el, asta e tot.” O realitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cita un pasaj pe care Îl invoca drept premisă a relației noastre. Era vorba de secvența când pionierul Întors din tabăra internațională În care descoperise ipocrizia Utopiei cu seceră și ciocan arunca, În clipa Întoarcerii acasă, obiectele de cult religios, strecurate de mama sa În valiză, la plecare. Renunțase, adică, atât la steaua În cinci, cât și la cea În șase colțuri. „S-a trezit la gară. I-a văzut prin fereastră, agitați, nerăbdători, așteptându-l. A mai avut timp să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Emancipata. Listen, Emancipata! Isn’t it wonderful? Emancipata... Sirenelor, Sabinelor. Yes, I remember Sabinelor. Also Cuțitul de argint. Puțul cu apă și Cuțitul de argint...” Vorbeam englezește. Nu se simțea confortabil, pare-se, Într-o mai lungă conversație românească, dar strecura câte un cuvânt românesc, pe care Îl savura cu Încetinită plăcere. Puțină vreme după aceea, În martie, am primit o ilustrată din Antilele franceze din Saint-Barthélemy. „Greetings - Love from Perfect Weather. Cu drag.” („Salutări și Dragoste din Vremea Perfectă.”) Evada
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și după aceea acolo, în scopul bineștiut, dar exista și dezavantajul că spiritul ascuțit de luptă al oamenilor noștrii, în perspectiva unei destinderi, se va atenua.. Cântărind toate cele arătate, Horia Sima hotărăște ca cei care se angajaseră să se strecoare către țară pe cont propriu fiecare; acolo să se regrupeze și să înceapă acțiunea. Pe data de 17 Martie 1940 are loc o ședință avântată cu un cuvânt de încheiere al Comandantului convingător și plin de credință în izbânda acțiunii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spune că va putea călători până la Timișoara, însoțit de un agent care îl va preda autorităților române. Trebuia să aștepte trenul de șapte. Singur în sala de așteptare se hotărăște să plece, lasă bagajul la casa de bagaje și se strecoară afară după ce schimbă un dolar din cei pe care îi avea de la Berlin, în dinari sârbești. Agentul stătea liniștit la restaurant și nu-l observase când se strecoară afară, fără bagaj. Ieșit din gară ia o mașină ca să-și piardă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se hotărăște să plece, lasă bagajul la casa de bagaje și se strecoară afară după ce schimbă un dolar din cei pe care îi avea de la Berlin, în dinari sârbești. Agentul stătea liniștit la restaurant și nu-l observase când se strecoară afară, fără bagaj. Ieșit din gară ia o mașină ca să-și piardă urma și îi cere șoferului să-l ducă în strada Visokistevana unde știa că va găsi cârciuma lui Ilie Barbu. Ajuns ușor la restaurantul lui Barbu, acesta nefiind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fără măcar să dea mâna cu Nicolae Petrașcu, acesta își făcea calculul cum să treacă podul. Un șir de care cu marfă intrase pe pod și cum începuse, ca din senin, o vijelie, care a băgat santinelele în gheretă, s-a strecurat printre însoțitorii carelor ținând și el cu mâna de hamul cailor. Mergând pe drumul indicat de Barbu, la vreo trei kilometri apare satul Ofcea și află de la un cioban unde este cârciuma lui Ion Tomici. Ajuns la casa lui Tomici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și camera unde dormeau Borobaru și Vârlan și unde acuma se găseau jandarmii. Tomici s-a gândit totuși să riscăm acestă mișcare, pentru a nu fi găsiți de jandarmi, dacă le-ar trece prin cap să percheziționeze toată casa. Neam strecurat cum am putut prin curte, tiptil, ca să nu facem zgomot. Cu coada ochiului l-am zărit pe Vârlan în pragul camerei lor, acoperind cu toată mărimea trupului intrarea ca să nu ne poată vedea jandarmii. Ajunși în colțul casei, femeia a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ne puteam întoarce, dar vom dormi peste noapte în casa omului care a venit cu el, iar dimineața vom vedea ce este de făcut. Ne-am întors în sat tăind holdele, iar când am ajuns la marginea lui, ne-am strecurat pe lângă garduri, căci tocmai încetase ploaia și ieșise o lună frumoasă. Ca niște umbre am intrat în curtea omului și apoi în casă. Aici ne-a condus într-o odaie, unde pe întuneric, ne-a adus ceva de mâncare și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oamenii, care au venit astă noapte la voi? Pe cine aveți în grajd? Femeia lui Neagu a început să se bâlbâie. Toate au fost auzite de cei doi. Nicolae Petrașcu a proptit ușa cu o furcă și ei s-au strecurat pe ușa din fundul grajdului, în grădină. În timp ce jandarmul zgâlțâia ușa, care în câteva minute a cedat, apoi a cercetat grajdul și fânul. Ei au fugit prin grădină până la șanțul din fund, care era un obstacol greu de trecut. Horia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ușor de priceput că dușmanii noștri au început să schimbe metodele de luptă. De la teroare și asasinate au evoluat la captare politică. Era fațada care trebuia impusă situației tulburi ce se anunța. Pentru noi, se punea problema cum să ne strecurăm din încurcătură fără să ne lăsăm împinși pe căi de renunțări și compromisuri. Joi, 19 iunie, se împlinise exact o lună de la sosirea mea la Oravița. Am chemat pe maiorul Cătană și i-am comunicat dorința de a merge la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate și pline de rod. Satul Cornățel se vede în jocul căldurii de amiază cu casele lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Codreanu, în calitatea lui de șef spiritual, făcea acte care cădeau în competența unui șef activ. S-au și luat măsuri ca această dispoziție să nu fie răspândită. A pătruns în parte în București. În provincie abia s-au putut strecura câteva exemplare izolate. Gestul profesorului nu i-a intimidat pe cei trei, ci mai mult le-a provocat un fel de contra-acțiune, care a început să fie dusă pe mai multe planuri. Cea mai iscusită metodă a fost folosită chiar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Brașov, Sibiu și alte centre din Ardeal. Peste tot locul se străduiau ca să prezinte ca greșită tactica adoptată de Comandant față de rege. Treceau apoi la cei doi ani de luptă din urmă și aici, cu multă abilitate, lăsau să se strecoare în sufletul omului că Horia Sima ar purta răspunderea asasinării legionarilor de către regimul lui Carol al ll-lea. S-a scontat mult că se va putea rupe ceva la Sibiu. Aici a lucrat Bidianu, cunoscut de toată lumea legionară, cât și de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Secret American, condus pe vremea aceea de Colonelul Donovan, în sud-estul european, România căzând în sfera-i de acțiune. În complicitate cu Serviciul Secret al Armatei Române și cu anturajul antonescian, Colonelul Donovan l-a însărcinat pe agentul său grec, strecurat în România, să ucidă un ofițer german, nu-l interesa cine. Faptul în sine, căderea unui ofițer german pe pământul României, trebuia să servească de „detonator” ca să pună în mișcare firele loviturii de Stat ce-o pregătea de mai înainte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]