100,485 matches
-
cantități mari de vopsea pe ziduri și pe trepte, ducând la închiderea stației timp de 24 de ore pentru curățenie. Stația are două linii și două peroane, dispuse de o parte și de alta a liniilor. O parcare auto subterană ocupă spațiul dintre zona peroanelor și parcul de deasupra stației. Accesul în stație se poate face doar prin partea de est, pe la intrarea dinspre Șoseaua Waterloo. Nu a fost construită nicio ieșire spre Piața van Meenen, deși acest lucru ar fi
Horta (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335945_a_337274]
-
de a ajuta răniții în general, și cei din armată în special.Pfeffermann a facut stagiul de medic în Spitalul Sheba din Tel Hashomer. Apoi în anul 1962 a începutul serviciul său militar ca medic în forțele aeriene. S-a ocupat în mod deosebit cu evacuarea răniților pe calea aerului. Apoi și-a făcut specializarea în chirurgie la Spitalul Hadassa Ein Kerem din Ierusalim S-a perfecționat mai cu seamă în tratamentul urgențelor traumatice, inclusiv în timpul Războiului de Șase Zile și
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
pe care a restructurat-o și a condus-o până la ieșirea sa la pensie. Pfefferman a fost și un dascăl apreciat care a avut numeroși elevi distinși, printre care chirurgii Dani Simon, Hadar Merhav și Oz Shapira. El s-a ocupat și de promovarea sportului la persoanele care au suferit transplante de organe, fiind unul din fondatorii și președintele "Asociației israeliene de sport pentru persoanele cu transplante de organe" până la sfârșitul vieții. Reuven Pefeffermann a încetat din viață în mai 2004
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
proprietatea din cauza participării active la rebeliunea antihabsburgică din 1620. Castelul a fost achiziționat apoi de Albrecht von Waldstein și ulterior de Adam Michna de Vacínov. Michna a devenit notoriu prin reprimarea iobagilor, care s-au răsculat împotriva lui și au ocupat castelul Konopiště în 1627. Suedezii au ocupat și au jefuit Konopiště în 1648, iar familia Vrtba a cumpărat apoi clădirea dărăpănata. Ulterior anului 1725 castelul a fost refăcut în stil baroc. Podul mobil a fost înlocuit cu un pod de
Castelul Konopiště () [Corola-website/Science/335948_a_337277]
-
din 1620. Castelul a fost achiziționat apoi de Albrecht von Waldstein și ulterior de Adam Michna de Vacínov. Michna a devenit notoriu prin reprimarea iobagilor, care s-au răsculat împotriva lui și au ocupat castelul Konopiště în 1627. Suedezii au ocupat și au jefuit Konopiště în 1648, iar familia Vrtba a cumpărat apoi clădirea dărăpănata. Ulterior anului 1725 castelul a fost refăcut în stil baroc. Podul mobil a fost înlocuit cu un pod de piatră și în apropierea turnului de est
Castelul Konopiště () [Corola-website/Science/335948_a_337277]
-
Muzeul de Preistorie din Valencia, numele oficial al Muzeului de Preistorie din Valencia, este un al orașului Valencia (Spania), care expune materiale arheologice care acoperă,aria din perioada paleolitica până la a vizigoților. Ocupă din 1982 o parte din , construit în anul 1841 clădire în care se află biserică de stil bizantin în 1881. În anul 1995 a fost inaugurat restaurarea completă a clădirii, realizată de arhitectul Rafael Rivera. Casă de Caritate, în prezent
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
Partidului Social Democrat, filiala Iași, și consilier local municipal PSD - Consiliul Local Municipal Iași. În iunie 2012 devine viceprimar al Municipiului Iași ales prin vot în Consiliul Local Iași. Din anul 2013 acesta devine președinte al Organizației Municipale PSD Iași, ocupând această funcție și în prezent. În data de 25 mai 2015 a fost ales, cu 19 voturi „pentru”, dintr-un total de 24, pentru a asigura interimatul funcției de primar al municipiului Iași, după ce fostul primar a fost suspendat. Din
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]
-
invadatoare principală (31.000 de soldați: polonezi, lituanieni, maghiari, boemi, valahi și germani) a asediat orașul în perioada 24-26 august. Prințul Vasili Skopin-Șuiski a fost responsabil cu apărarea orașului Pskov, dar prințul Ivan Șuiski a fost cel care s-a ocupat efectiv de acest lucru. Acesta din urmă a avut la dispoziție până la 4.000 de dvoriani, streliți și cazaci și circa 12.000 de cetățeni înarmați din Pskov și din împrejurimi. După un bombardament de două zile a Pskovului, armata
Asediul Pskovului () [Corola-website/Science/335955_a_337284]
-
tâmplar fabricant de mobilier și s-a alăturat Partidului Social Democrat în 1912. A fost încorporat în Armata Austro-Ungară în timpul Primului Război Mondial, dar a dezertat ulterior la ruși. A devenit membru de frunte al Partidului Comunist din Cehoslovacia începând din 1921, ocupându-se cu editarea ziarul partidului la Bratislava în perioada 1921-1926. Începând din 1925 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia. În 1927 a devenit secretar general al partidului, iar doi ani mai târziu a fost ales
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
Beneš a sprijinit inițial poziția lor și a refuzat să le accepte demisiile. Gottwald nu numai că a refuzat să demisioneze, dar a cerut numirea unui guvern dominat de comuniști, amenințând cu declanșarea unei greve generale. Colegii săi comuniști au ocupat birourile miniștrilor necomuniști. La 25 februarie, Beneš, temându-se de intervenția sovietică, a cedat. El a acceptat demisiile miniștrilor necomuniști și a numit un nou guvern, în conformitate cu specificațiile lui Gottwald. Cu toate că acesta era în aparență o coaliție, el a fost
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
a conferit distincția de Doctor Honoris Causa. În perioada 1986-1987, amiralul(r) Vergil Chițac a efectuat un stagiu la bordul unor nave dragoare din compunerea Marinei Militare Române. Începând cu 1986, a devenit Asistent Universitar Ing., funcție pe care a ocupat-o până în anul 1990, când a fost numit Șef Lucrări Universitar Ing. Între 2000-2009 a fost de Conferențiar Universitar Dr. Ing în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, iar apoi a devenit Profesor Universitar Dr. Ing (din 2009). A fost Decanul
Vergil Chițac () [Corola-website/Science/335962_a_337291]
-
durat cinci zile, timp în care forțele române sau retras apărându-se pe aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front și redislocată pentru refacerea capacității de luptă, în zona Pitești. Sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie. La 16/29 octombrie 1916, în chiar ziua în care forțele comandate de generalul von Kneussl erau înfrânte de forțele române în prima bătălie din Valea Jiului, Falkenhayn - formându-și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
mixt (2 batalioane de infanterie și o baterie de artilerie), comandat de locotenent-colonel Dumitru Trușculescu. Unitățile din componența Diviziei 1 Infanterie se aflau în linia întîi de la începutul războiului, aveau rîndurile împuținate, iar oamenii erau obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
dispuse pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a apăra Valea Jiului erau grupate în "Detașamentul Jiu" - format din 10 batalioane de infanterie și 9 baterii de artilerie, ocupând dispozitiv de luptă în sectorul Dealul Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei - 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
în preziua declanșării ofensivei, forțele germane au executat o câteva acțiuni de luptă locale, în anumite sectoare ale frontului, în vedere ocupării punctelor dominante din stânga văii Jiului. Deși trupele române au opus o rezistență dârză, forțele germane au reușit să ocupe înălțimile Muncelul, Molidvișul și Urma Boului, asigurându-și astfel siguranța de flanc. Ofensiva germană a fost declanșată la 29 octombrie/11 noiembrie 1916 printr-o puternică pregătire de artilerie, la care au participat peste 250 de tunuri, de toate calibrele
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
atac fiind șoseaua din defileul Jiului, spre deosebire de cea din prima bătălie de pe Valea Jiului, când atacul fusese centrat pe șoseaua Buliga, din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est - până la vest de Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
înaintarea forțelor germane în prima zi a fost relativ mică, resistența forțelor române ofiind mai mare decât se aștepta. Astfel, la aripa dreapta a Diviziei 41 Infanterie, Batalionul Alpin (Wurtemberg), a reușit abia după o zi de luptă continuă să ocupe Dealul Leșului (cota 1.191), apărat de două companii din Regimentul Gorj No. 18. Pe „Drumul Neamțului”, din Pasul Vâlcan, Divizia 41 atinge abia spre seară Schela. Falkenhayn constată că înaintarea la aripi era de doar 3-4 km, în timp ce la
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
fortificație și cupolele micilor tunuri de fortificație, de 53 mm din dotarea forțelor române. În a doua zi a a ofensivei, 30 octombrie/12 noiembrie 1916, Divizia 41 Infanterie a înaintat până pe aliniamentul sud Dealul Pleșu-Sâmbotin. Divizia 109 Infanterie a ocupat gara Bumbești, ajungând la sud de dealul Postaia. Divizia 301 a ajuns cu capul coloanei de marș la est de Postoaia iar Divizia 11 la sud-vest de ieșirea din defileu. După pierderea Bumbeștilor,trupele "Detașamentului Jiu" sau retras pe aliniamentul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
la 1/14 noiembrie 1916, pe aliniamentul Turcinești-Curțișoara, cu scopul de a acoperi concentrarea forțelor române, la sud de Târgu Jiu. În seara zilei de 1/14 noiembrie 1916 apărarea forțelor române este ruptă, iar a doua zi forțele germane ocupă orașul Târgu Jiu. Generalul Falkenhayn recunoștea și el meritele forțelor române, dar și situația grea în care acestea se găseau, arătând că "Inamicul s-a bătut pretutindeni cu vitejie, a încercat să execute și contra-atacuri, era însă acum în curs
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
est de un turn semicilindric; el avea, în afară de pivnița săpată în stâncă, un parter și două etaje din zidărie; al treilea etaj aflat sub acoperiș a fost construit din scânduri. Spațiul de la sol este deschis înspre curte, iar restul era ocupat de un depozit de grâne. La primul etaj se află trei camere; cea mai mare este sala centrală, așa-numita Sală a Cavalerilor ("Rytířský sál"). Împăratul locuia la cel de-al doilea etaj al palatului; etajul era împărțit în patru
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
un mediu didactic și regizoral nou și provocator. Devine profesor de teatru la “Acting Studio” și la “Beit Tzvi” , principalele două facultăți de teatru din Tel-Aviv. Înființează propria să companie de teatru: «Scapin Théâtre» la Tel-Aviv și începe să se ocupe în mod frecvent de promovarea și regizarea spectacolelor de teatru. Își pune semnătură pe două producții ce aduc un suflu nou în lumea teatrală: “Don Quichotte” de Cervantes și “Max et Moritz” de Wilhelm Busch. Neobosit în pregătirea de proiecte
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
în anul 1836 și a fost numită "Árpád". Zidurile romane au fost descoperite pentru prima dată în 1836, atunci când draga Otter Bay a adâncit fundul șantierului naval. O suprafață de 28 de hectare (69 de acri) a insulei a fost ocupată de șantier. Restul insulei a fost folosit în scopuri agricole. Pentru o lungă perioadă de timp, accesul pe insulă se făcea doar cu feribotul. Un pod pietonal a fost construit mai târziu, iar primul pod permanent a fost construit în
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]
-
produc o reacție inflamabilă. În anul 1840 a fondat la Budapesta prima fabrică de chibrituri din Ungaria. A avut un rol important în lupta maghiară pentru libertate de la 1848-1849 împotriva Austriei. Lajos Kossuth i-a încredințat sarcina de a se ocupa cu turnarea tunurilor și fabricarea prafului de pușcă. În plus, el a fost cel care a formulat celebrele 12 cerințe ale luptei maghiare pentru libertate.
János Irinyi () [Corola-website/Science/335986_a_337315]
-
treptat o forță armată în nord-estul Boemiei, unde husiții erau puternici și unde era situat castelul său străvechi de la Litice. În 1448 a mărșăluit împreună cu această armată, formată din aproximativ 9000 de oșteni, de la Kutná Hora la Praga, și a ocupat capitala aproape fără nicio rezistență. A izbucnit un război civil, dar George a reușit să-i înfrângă pe nobilii care au rămas fideli Romei. În 1451 împăratul Frederic al III-lea, în calitate de tutore al tânărului rege Ladislau, i-a încredințat
George de Poděbrady () [Corola-website/Science/335977_a_337306]