102,116 matches
-
Ultima colaborare a lui Iosif cu Anghel este traducerea fabulei " Leul și musca" de La Fontaine. Prin lunile aprilie-mai 1910 s-a produs ruptura definitivă dintre Iosif și Anghel. Natalia începe acțiunea de divorț față de Iosif la 11 noiembrie 1910, la Tribunalul Ilfov. Sentința este dată la 21 iunie 1911. Divorțul este pronunțat în favoarea soției reclamante, deoarece două scrisori ale lui Iosif, datate 15 octombrie și 15 noiembrie 1910, demonstrau părăsirea de către el a căminului conjugal, ceea ce era "o insultă destul de gravă
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
român, președinte al Înaltei Curți de Casație. Începe studiile la Tecuci. Termină liceul la Iași. Bacalaureatul în 1895. Licența în dtept la Facultatea de drept din Iași, în 1900, cu teza "Despre quasi-delicte". Numit, la 6 octombrie 1901, substitut la Tribunalul Tecuci. La 16 noiembrie 1901, transferat ca supleant la Tribunalul Tutova. La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
Tecuci. Termină liceul la Iași. Bacalaureatul în 1895. Licența în dtept la Facultatea de drept din Iași, în 1900, cu teza "Despre quasi-delicte". Numit, la 6 octombrie 1901, substitut la Tribunalul Tecuci. La 16 noiembrie 1901, transferat ca supleant la Tribunalul Tutova. La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător de ședință la Tribunalul Iași. La 1 aprilie 1912, președinte
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
Licența în dtept la Facultatea de drept din Iași, în 1900, cu teza "Despre quasi-delicte". Numit, la 6 octombrie 1901, substitut la Tribunalul Tecuci. La 16 noiembrie 1901, transferat ca supleant la Tribunalul Tutova. La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător de ședință la Tribunalul Iași. La 1 aprilie 1912, președinte la Tribunalul Iași. La 17 mai 1913, consilier
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
1900, cu teza "Despre quasi-delicte". Numit, la 6 octombrie 1901, substitut la Tribunalul Tecuci. La 16 noiembrie 1901, transferat ca supleant la Tribunalul Tutova. La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător de ședință la Tribunalul Iași. La 1 aprilie 1912, președinte la Tribunalul Iași. La 17 mai 1913, consilier la Curtea de Apel din Iași. La 25 ianuarie 1918
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
noiembrie 1901, transferat ca supleant la Tribunalul Tutova. La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător de ședință la Tribunalul Iași. La 1 aprilie 1912, președinte la Tribunalul Iași. La 17 mai 1913, consilier la Curtea de Apel din Iași. La 25 ianuarie 1918, președinte, iar la 15 mai 1920, prim președinte la Curtea de Apel din Iași. La 18
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
La 30 iunie 1905, judecător la Tribunalul Vaslui. La 6 iulie 1909, confirmat judecător la același tribunal. În mai 1910, numit judecător de instrucție, iar 20 decembrie 1910, judecător de ședință la Tribunalul Iași. La 1 aprilie 1912, președinte la Tribunalul Iași. La 17 mai 1913, consilier la Curtea de Apel din Iași. La 25 ianuarie 1918, președinte, iar la 15 mai 1920, prim președinte la Curtea de Apel din Iași. La 18 martie 1931, procuror general la Inalta Curte de
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
cucerit de niponi pe 13 decembrie 1937. Durata violențelor nu este bine definită, dar a fost de cel puțin șase săptămâni, până în februarie 1938. Gravitatea atrocităților japoneze este subiect de dezbatere, variind de la afirmațiile militarilor japonezi judecați în procesul de la Tribunalul militar internațional pentru Orientul Îndepărtat, care susțineau că pierderile de vieți omenești au fost de natură militară și că „ nicio astfel de atrocitate nu a avut loc”, până la afirmațiile chinezilor, care pretind că au fost uciși peste 300.000 de
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
15.10 din legea olandeză a telecomunicațiilor. O parte din aceste amenzi trebuie plătite de directorii companiilor amendate din averea lor personală și nu din conturile companiilor. Fiind înaintată o procedură în protest, amenzile vor trebui faptic plătite după ce un tribunal olandez se va pronunța asupra cazului. Vinovații motivează că dovezile de încălcare a legii au fost obținute în mod ilegal. Numele directorilor și numele companiilor nu au fost făcute publice, deoarece nu este clar dacă OPTA are prerogativa de a
Program spion () [Corola-website/Science/308795_a_310124]
-
iar uzufructul părinților acestora, Matilda și Teodor Lemonteux. Prin Decretul Regal nr. 194 din 29 noiembrie/12 decembrie 1900, Epitropia bisericii Baia a fost autorizată a primi legatul lăsat de Luxița Paladi. Prin sentința nr. 208 din 17 mai 1902, Tribunalul județului Suceava a respins acțiunea Epitropiei bisericii din Baia, condamnând-o la plata sumei de 1000 lei către arhitectul Neculai Gabrielescu "„pentru raportul de expertiză"". Avocatul Dimitrie Iorgandopol, caree reprezenta Epitropia, face apel. Apelul s-a judecat la 19 septembrie
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
iar în caz contrar ca să plătească zisei Epitropii suma de 100.000 mii lei pentru rezidirea bisericii"". Până la judecarea recursului, moștenitorii Luxiței Paladi au vândut moșiile Baia, Tâmpești și Horodniceni către Alexandru Cantacuzino-Pașcanu cu prețul de 1.400.000 lei. Tribunalul Suceava a făcut poprire asupra prețului vânzării, iar astfel cumpărătorul Alexandru Cantacuzino-Pașcanu a depus suma de 100.000 mii lei. Contribuția debitorului nu a fost suficientă și a fost nevoie de intervenția instituțiilor statului. Pentru a salva Biserica Albă din
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
episcopul Alexandru Rusu. În data de 13 august 1956, sub pretextul că va fi primit în audiență de ministrul cultelor, Petre Constantinescu-Iași, a fost separat de ceilalți doi episcopi, și mutat la Mănăstirea Cocoșu din județul Tulcea. În anul 1957 Tribunalul Militar din Cluj l-a condamnat pe Alexandru Rusu la 25 de ani de muncă silnică, „"pentru instigație și înaltă trădare"”. A fost întemnițat la Gherla, în celula nr. 10, de la subsol, unde s-a comportat cu aceeași demnitate. În
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
și ne-a iubit ca un bun părinte, care ne-a scăpat din moarte și din iad, ca un păstor bun și harnic. Marțian. Dă-mi numele ce ți le cer, dacă voiești să scapi de chinuri. Acachie. Sunt înaintea tribunalului tău și mă mai întrebi de numele meu; mai ceri și pe acel al celorlalți miniștri ai Domnului. Crezi oare că vei învinge pe mulți, tu care ești biruit numai de mine? Fiindcă te interesezi numai decît, un nume al
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
Academia de Drept Internațional de la Haga (1926), în 1927 obținând o bursă „Carnegie”, după care a plecat la Paris la Institutul de Înalte Studii Internaționale al Facultății de Drept, luându-și diploma ca șef de promoție. A fost magistrat la Tribunalul București. Devine vice-președinte al Uniunii Internaționale a Avocaților la Congresul de la Paris din anul 1937 și Șef de Cabinet în cadrul Ministerului de Interne. A fost ales deputat din partea partidului Totul pentru Țară (noua titulatură a Mișcării legionare) la alegerile din
Radu Budișteanu () [Corola-website/Science/308852_a_310181]
-
câțiva ani mai târziu, afirma că fondurile îi fuseseră încredințate de guvernul român și că va da socoteală guvernului, în momentul în care va fi instalat un guvern democratic în România. După terminarea proceselor din Elveția, Cretzianu a declarat că tribunalul elvețian îi atribuise banii drept compensare pentru bunurile sale din România care fuseseră confiscate de comuniști. În sfârșit, la 9 decembrie 1970, Vișoianu informa printr-un raport transmis regelui Mihai că situația fondului nu fusese lămurită, Cretzianu întrebuințând o parte
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
lipsa autorizației de construcție sau a mutației (pentru care alți vecini în aceeași situație erau lăsați în pace) constituia o vină, ci activitatea sa religioasă și teama că aceasta s-ar putea extinde. Episcopul Evloghie a adresat o plângere către Tribunal în care își justifică situația, descriind amănunțit abuzurile, ilegalitățile, nedreptățile și hărțuielile la care a fost supus de către organele de miliție, împreună cu alți instigatori. În urma procesului desfășurat, Tribunalului Popular al Raionului 16 Februarie București a emis sentința civilă nr. 2613
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
aceasta s-ar putea extinde. Episcopul Evloghie a adresat o plângere către Tribunal în care își justifică situația, descriind amănunțit abuzurile, ilegalitățile, nedreptățile și hărțuielile la care a fost supus de către organele de miliție, împreună cu alți instigatori. În urma procesului desfășurat, Tribunalului Popular al Raionului 16 Februarie București a emis sentința civilă nr. 2613, dată în ședința publică din 9 iunie 1965, în care rezultă că amenzile primite pentru faptul că a locuit în București fără mutație, se datorează tot organelor administrative
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
locuit în București fără mutație, se datorează tot organelor administrative care nu i-au mai eliberat act de identitate după ce a fost arestat la Copăceni, iar pentru adresa unde era proprietar, refuzau cu înverșunare să elibereze documente pentru stabilirea domiciliului. Tribunalul a considerat că petiționarul se află în stare de forță majoră, iar faptul că nu și-a făcut formele legale nu se datorează culpei sale, motiv pentru care cele trei amenzi date de organele de miliție în perioada 20-25 mai
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
să aibă o justificare pentru legile țării. P.S. Evloghie și cei patru preoți au fost anchetați formal ca și în alte cazuri, fiind ulterior judecați, condamnați și depuși la Penitenciarul Văcărești. În ședință publică din 26 aprilie 1966, desfășurată la Tribunalul Capitalei, Colegiul 2 penal, unde s-a judecat recursul făcut de cei învinuiți și condamnați în grup prin decizia penală nr. 1035, s-au afirmat următoarele despre episcopul Evloghie Oța: ""Inculpatul Oța Sabin-Evloghie, fiind caterisit și exclus din mânăstire de către
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
sunt "Fata cu desăgi" (2012), "Intimitate, Asfințit peste malul râului, Iszvorul" și multe altele. Au existat și suspiciuni de comercializare pe internet a unor lucrări ale artistului falsificate, așa cum a fost cazul mediatizat al procurorului Emilian Eva, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în anul 2015.
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
prin împușcare, iar în cazul mai multor copii, moarte violenta prin asfixiere, aceștia fiind îngropați de vii. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Sărmașu și Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. Prin sentința Tribunalului din Cluj s-a stabilit responsabilitatea pentru masacrul de la Sărmașu: doi ofițeri din trupele de jandarmi (cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey) și cinci subofițeri (slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan și plt. Polgar) au fost găsiți
Masacrul de la Sărmașu () [Corola-website/Science/309803_a_311132]
-
A organizat și condus Soluția finală - exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. În Procesele de la Nürnberg a fost condamnat la moarte în contumacie ca mare criminal de război. Prins de Mosadul israelian a fost rejudecat la un tribunal din Ierusalim, condamnat la moarte prin spânzurare și executat la închisoarea din Ramla. Eichmann s-a născut la data de 19 martie 1906 ca primul dintre cinci copii, patru băieți și o fată. Mama sa a murit în 1916. S-
Adolf Eichmann () [Corola-website/Science/309866_a_311195]
-
Mai mult decât atât, problema nu este de a alege între "rațiune" și "știință" (dacă adoptăm o atitudine sceptică față de naturalism). Ca și-n alte zone ale operei sale, punctul de referință este Kant. La Kant, rațiunea joacă rolul de tribunal suprem. Știința este valoroasă pentru că, de regulă, procedează rațional. Formularea inversă a acestui raport nu este posibilă. Herbert Schnädelbach are contribuții și la dezbateri ce interesează un public mai larg, nu doar persoanele preocupate de filosofie. Cea care a stârnit
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
Studențesc de TBC, a fost anchetat cu bătăi până la pierderea cunoștinței de către Căpitanul Gheorghe Perlea, căpitanul Nicolae Comănescu, locotenentul-major Mihai Necula, locotenentul-major Constantin Iacob și locotenentul Eugen Lazăr. Derdena a fost condamnat prin sentința 302 din 27 februarie 1957 a Tribunalului Militar București la 5 ani de închisoare pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale („Lotul Derdena”). În închisoare a încercat să reînființeze organizația anticomunistaă „România Tânără” și a refuzat mereu să devină informator al Securității. Își execută sentința în penitenciarele
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
ca această experiență să-i fi cauzat agorafobia cu care s-a luptat întreaga viață. Cinci luni mai tarziu, la incepututl lunii februarie, a fost încarcerat în Castelul din Lublin din cauza participării sale în cadrul insurecției. La începutul lunii aprilie, un tribunal militar l-a condamnat la pierderea statutului său de nobil și la restabilirea terenurilor imperiale. Cu toate acestea, la 30 aprilie , presedintele districtului militar din Lublin, ținând cont de perioada petrecută în arest și de cei 16 ani ai săi
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]